O ghiulea de piciorul României: AUTOSTRĂZILE

Cristian Curte
Să-i ceri unui occidental, obișnuit cu autostrăzi perfecte, să navigheze pe șoselele României, e ca și cum i-ai cere unui pilot de Boeing sau Airbus să decoleze de pe o miriște din Bărăgan.

Peisajul rutier ca­re ți se înfă­țișează după vama ungară, după ce ai traversat Italia, Austria sau chiar Croația, Slovenia și Ungaria, îți evo­că un tărâm rămas în feudalism. Căruțe care se târăsc alene pe șosele înguste, oa­meni ca­re merg pe drum, pentru că nu au tro­tua­re, gropi, denivelări, cimitire de animale strivite sub roțile mașinilor. O circulație periculoasă și gre­oaie, pentru oameni care au timp. Mult timp... Iar occi­dentalii, dacă nu sunt veniți în vacanță, și poate că nici atunci, chiar asta nu au - timp. Pentru un investitor, Ro­mânia este doar un loc pe harta globului, între alte câteva sute sau mii, un loc în care mărfurile sale trebuie să ajungă repede și din care să plece la fel de repede. Autostrăzile sunt arterele prin care sân­gele afacerilor circulă la viteză normală. Ele nu sunt un lux!
Imaginați-vă cum este să proiectezi un automobil care are componente din toate colțurile României (sau lumii!), fără să știi cât îți face tirul cu piese pe drum. (O fi blocaj pe Valea Oltului sau nu? Poate a nins și a alunecat un ca­mion chiar când tu ai de finalizat o comandă impor­tantă.) Și cum e să primești avansul pentru această mașină, dar să nu știi în cât timp, exact, cu minute dacă se poate, îți va ajunge mașina de la Pitești la clientul din, să zicem, Barce­lona. Adăugați la această ecuație faptul că guver­nanții României ți-au promis, de mai bine de un deceniu, că-ți vor construi o autostradă care să lege Piteștiul de Ungaria, după ce tu ai produs în țara lor mai mult de 3 000 000 (trei milioane!) de mașini, generând locuri de muncă, exporturi uriașe și, de ce nu, mândrie națională. Ei bine, această au­tostradă nu e gata, nici măcar pe hârtie, pentru că domnul Șova, ce nume predestinat!, a șovăit un an și jumătate, să dea drumul unei licitații pentru un studiu de fezabilitate, care mai fusese făcut o dată, dar sub altă guvernare! Motiv pentru șefii de la Dacia-Pitești să ame­nințe guvernul că o să-și ia catrafusele și-o să plece, dacă până în anul 2020, nu termină autostrada până la Sibiu. Plecare echivalând cu un baros în capul industriei auto, care nu înseamnă doar fabrica Dacia, ci și sutele de mici companii care produc mi­lioane de componente pentru constructorul de la Mio­veni sau pentru cei din afara țării. În 2014, industria auto a avut o valoare de 16 miliarde de euro, din care producția de mașini a fost de 5,2 miliarde. Ei bine, specialiștii spun că vom trece munții spre Sibiu cel mai devreme în 2022! Deci, depășim termenul celor de la Dacia cu doi ani și asta, în cazul fericit!
Dacă francezii vor părăsi România în deceniul urmă­tor, această piatră de moară ar trebui să atârne pe veci de gâtul guvernării Ponta! Care s-a gândit că prioritatea numărul unu a României este o autostradă care să lege Bucureștiul de stațiunile de ski de pe Valea Prahovei! Au și ei nevoi stringente...