OVIDIU BUFNILĂ - "Străinii pot organiza vânători în România, iar experiența ne spune că acestea au tendința să devină adevărate băi de sânge"

Purtător de cuvânt al Societății Ornitologice Române (SOR)

De necrezut: în urma campaniei Societății Ornitologice Române (SOR) și a Coaliției Natura 2000, preluată și de revista noastră ("Oprește barbaria. Salvează Ciocârlia”), Camera Deputaților a supus la vot a doua oară legea vânătorii, cu acceptarea majorității amendamentelor inițiate de societatea civilă. De la o lege criminală, cu dedicații și privilegii pentru vânătorii străini de păsări rare și cân­tătoare, cum era varianta din 25 februarie a.c., s-a ajuns, zilele trecute, la o formă mult mai civilizată și mai umană. Purtătorul de cuvânt al Societății Orni­to­logice Române, Ovidiu Bufnilă, ne oferă detaliile a ceea ce, împreună cu colegii săi, consideră un mare succes al societății civile în fața autorităților.

"Un adevărat măcel cinegetic"

- Vă rog să comentați succesul recent din Par­lament, unde s-a modificat legea vânătorii. Cât este de important?

- Ne-a surprins și pe noi, în cel mai plăcut mod, ceea ce s-a întâmplat cu legea vânătorii. Nu ne aș­tep­tam! În septembrie 2014, legea era anunțată cu pre­lungirea perioadelor de vânătoare, în cazul a cinci spe­cii de păsări. Atunci am luat atitudine, dar nu ne-a ascultat nimeni. În schimb, la sfârșitul iernii, după votul deputaților, ne-am trezit că legea prelungea perioada de vânătoare pentru 18 specii de păsări, nu pentru cinci, și că avea prevederi dintre cele mai periculoase, cum ar fi vânătoarea pe terenuri private, fără acordul proprietarilor. Aceste prevederi, puse una lângă alta, indicau foarte clar că legea are un des­tinatar precis, dar acesta nu este nici vânătorul român, nici fauna cinegetică. Era clar că legea e făcută pentru a încuraja o nouă formă de turism: turismul cinegetic cu străini. Iar cele mai căutate păsări sunt ciocârliile și gâștele. Se ajunsese la situații incredibile, acor­dân­du-se o cotă de "recoltă"de 25.000 de gâște de semă­nă­tură, în condițiile în care în România mai există circa 100 (una sută) de exem­pla­re! Dar și ciocârlia, și gâsca de semănătură, erau folosite ca specii um­bre­lă. La adăpostul lor, se vânau alte specii. Iarna trecută, în județul Ialomița, coor­donatorul sucursalei SOR a fost chemat de Poliție să identifice dacă speciile vâ­nate de câțiva italieni erau ciocârlii. Din păcate, era vor­ba și despre pițigoi mari, pițigoi albaștri, sticleți, scatii și alte specii de păsări cântătoare. Un adevărat măcel cinegetic.

- Deputații români au putut vota o astfel de monstruozitate?! Mulți dintre ei au crescut pe câm­purile cu ciocârlii...

- În februarie, 303 deputați au votat pentru, și nu­mai 11 împotrivă. Pentru SOR era clar că legea tre­buie com­bătută, mai ales că a trecut incredibil de re­pede de Ca­mera Deputaților, unde nu s-a discutat de pre­ve­de­rile legii, ci a fost mai degrabă o pledoarie pen­­­tru vână­toare. Legea a ajuns la președintele Johannis pentru promulgare, iar SOR și Coalița Na­tura 2000 i-au scris președintelui și i-au arătat mo­tivele pentru care legea nu trebuie promulgată. Klaus Johannis a retrimis legea în Parlament, cu anumite obiecții preluate din luarea noastră de poziție. Ce a urmat se știe deja: a pornit cam­pania "Oprește bar­baria. Salvează Cio­câr­lia”, iar presiunea societății civile a fost imensă. Între timp, în Comisiile de Mediu și de Agricultură din Ca­meră s-au făcut modificările. Pentru ciocârlie, din pă­cate, specia aleasă de noi ca specie scut, Parlamentul nu a putut face nimic, deoa­rece s-a motivat că nu era pre­văzută în mo­dificările cerute de Președinția Ro­mâ­niei. În schimb, gâsca de se­mănătură a ieșit de pe lista de pă­sări care se vâ­nează. Perioadele de vânătoare s-au re­dus la nouă spe­cii, iar la celelalte va fi același termen de pornire și încetare a perioadei de vânătoare, tocmai pentru a nu mai exista o specie umbrelă sub care să se ascundă alte interese. Ministerul Mediului a redus cota de "re­coltă"la ciocârlie atât anuală, cât și zilnică. Un vână­tor avea voie să doboare 100 de cio­câr­lii pe zi, acum sunt permise doar 50. SOR a reușit, în 2006, să scoată ciocârlia de pe lista de păsări care se vânează, dar lobby-ul vânătorilor italieni a fost mai pu­ternic și, du­pă doar un an, ciocârlia era din nou pe listă. Trebuie spus că vânătorii români nu doboară păsări cân­­tă­toa­re, acestea sunt specii preferate de cei din ță­rile me­di­teraneene. De altfel, ciocârlia se mai vânează doar în cinci state din Uniunea Europeană, și toate sunt din această zonă.

- 50 de ciocârlii pe zi, spuneți... Cine va verifica această cifră, ținând cont de ușurința cu care sunt corupți funcționarii statului?

- Verificarea aceasta se realizează de către paz­nicii de vânătoare; trebuie să fim sinceri și să spunem că nu toți sunt corupți. Există cazuri în care paznici ro­mâni și-au riscat viața pentru a salva urși din lațu­rile braconierilor. Nu trebuie să punem corec­titudinea tuturor sub semnul întrebării, ci să îi ajutăm să își facă meseria. Poliția Română a reușit să prindă de multe ori braconieri sau participanți la vânători ilegale. O în­tețire a controalelor în perioada de vână­toare ar re­zolva multe probleme.

- De când a devenit România un aba­tor de pă­sări pentru străini?

- Permisiunea vânătorii, acodată străi­ni­lor, este o măsură extrem de periculoasă. Până acum, în România, cetățenii străini puteau vâ­na, dar numai pe bază de invitație a ad­mi­nis­tratorului unui fond cinegetic. De acum, străinii pot or­ganiza vânători, iar expe­rien­ța ne spune că acestea au ten­dința să devină adevă­rate băi de sânge. Pe lângă deschiderea pieței către vânătorii străini, care pot vâna doar în baza per­mi­sului de vânătoare, se intro­duc și facilități pentru trans­portul vânatului în afara țării. Aces­te măsuri vor conduce la un ade­vă­rat măcel în rândul păsărilor cân­tătoare...

Păsări pe "lista roșie"

- În Europa există o "Listă Roșie" a păsărilor, așa cum exis­tă și liste roșii cu plantele aflate pe cale de dispariție. Și totuși, în pofida succeselor de conservare, una din cinci specii de păsări este amenințată cu dispa­riția...

- BirdLife International, orga­nizație la care SOR este partener, a publicat, pe 3 iunie, noua Listă Roșie a Păsărilor. Se vede clar că acolo unde s-a investit în con­ser­vare, speciile vizate au avut reve­niri spec­ta­culoase. Este chiar și cazul pelicanului creț, la a cărui su­praviețuire am con­tribuit și noi. Din păcate, pe lân­gă amenințările cine­getice, se văd și efectele negative ale schimbărilor cli­matice, dar mai ales ale agricul­turii intensive. Dis­trugerea pajiștilor, transformarea lor în terenuri agri­cole duc la pierderi mari pentru biodiversitate, în­ce­pând cu fluturii, care au dispărut în proporție de 60%, și până la păsări. Ruperea verigilor din lanțul trofic are efecte dezastruoase pe termen lung, iar unele din ele deja se văd. Una din victime este na­gâțul. Această spe­cie era numită de munteni și mol­doveni, în Evul Mediu, "pasărea tătarului”, de­oa­rece îi avertiza de in­vazii. Speriate de caii tătarilor, păsările zbu­rau din la­nuri cu larmă mare, alarmând oamenii. Pasărea aceas­ta era considerată comună, dar acum a ajuns să figu­reze, și ea, în Lista Roșie, ca urmare a agriculturii in­ten­sive care îi distruge habi­tatul și îi otrăvește sursele de hrană.

"România a pierdut toate cele patru specii de vultur”

- Ce este SOR și ce proiecte deosebite a finalizat pâ­nă acum?

- Societatea Ornitologică Română este "vocea"păsărilor în fața societății și a autorităților publice. Este primul ONG de mediu care a luat ființă în Ro­mânia după Revoluția din 1989. Este creată de o mâ­nă de iubitori ai naturii, ai păsărilor, iar scopul ei prin­cipal este studiul și protecția speciilor de păsări săl­ba­tice, precum și ale habitatelor lor. Treptat, am crescut și am ajuns de la proiecte locale, la cele regionale, naționale și europene. Munca noastră în conservare a fost deja apreciată cu două premii de la Comisia Europeană - unul pentru proiectul LIFE, dedicat celei mai mari păsări din România (pelicanul creț), și cel de-al doilea a venit chiar anul acesta, pentru munca din proiectul dedicat acvilei țipătoare mici. Pentru pelicanul creț am construit platforme artificiale de cuibărit. Tot cuiburi artificiale am amenajat și pentru cea mai rară specie de șoim de la noi - șoimul du­nă­rean. Am izolat stâlpi de medie tensiune, pentru a nu mai exista victime ale electrocutării în rândul păsă­rilor de pradă, am lucrat pentru acvila țipătoare mică, specie pe care am montat transmițătoare satelitare. Nu în ultimul rând, am lucrat pentru protejarea celei mai periclitate specii de gâscă sălbatică din lume - gâsca cu gât roșu.

- Ce păsări a pierdut România în ultimele de­ce­nii?

- Am pierdut toate cele patru specii de vultur, acum mai avem doar câte un exemplar rătăcit din Bul­­­garia sau, așa cum s-a întâmplat recent la Du­navăț, din Israel. Am pierdut dropia, iar motivele au fost agricultura intensivă și persecuțiile la care a fost supusă specia. Acum, când mai apare la hrană câte un exemplar din Ungaria, cel care o vede poate să con­si­dere că a primit un dar ceresc. Cunosc fotografi care ar face orice să o surprindă în România, dar și oameni simpli care s-ar bucura să o vadă în realitate, și nu doar în cărțile cu povești.

- Vă rog să enumerați cele mai frumoase nume populare de păsări aflate în pericol de extincție...

- Prigoria și dumbrăveanca mi se par denumiri foarte frumoase, aproape la fel cu coloritul lor exotic. Exis­tă și stufărică, greușel, cristel de câmp, cristeț, uli­gan pescar, gaie, ciuf de pădure, ciuf de câmp, bu­hă, muscar, pietrar, silvie... La care aș adăuga rațele: rața fluierătoare, rața-cu-cap-castaniu, rața moțată, rața pestriță, rața sunătoare, rața lingurar, rața sulițar, rața cârâitoare, rața-cu-cap negru. De departe, însă, preferatul meu rămâne codalbul, cea mai mare acvilă din România și din Europa, vărul puțin mai mare al em­blematicei acvile care se află pe stema SUA. Și pen­­tru că discutăm de acvile, pe stema veche a ro­mânilor, se află acvila de munte - cea mai agresivă spe­cie de pasăre de pradă diurnă din România.


Puteți sprijini activitatea SOR prin donații pe pagina http://sor.ro/ro/mid/Implica-te/Doneaza.html sau în contul RO92RNCB0092026616360001, BCR, Sucursala Sector 5, București