"Metoda austriacă"

Asociația "Neuer Weg" din Făgăraș (www.neuerweg.ro), condusă de cu­nos­cutul ecologist Hans Hedrich, a dat re­cent publicității o analiză cutre­mu­rătoare privind modul în care corporația aus­tri­acă Holzindustrie Schweighofer a pă­gu­bit furnizorii de lemn (printre care și Romsilva) și statul ro­mân cu suma de 130 de mi­lioane de euro, utilizând o me­todă neomologată în Ro­mânia, așa-zisa măsurătoare cu "clupa rotativă" (rotieren­den Kluppe), numită și "metoda aus­triacă".

Din 2003 și până în prezent, firma aparținând lui Gerald Schweig­hofer, om de afaceri din Austria, uti­li­zează în fabricile de debitare și pre­lucrare a lemnului din localitățile Sebeș, Rădăuți (probabil și Reci), echipamente electronice de măsurare a lemnului rotund, ce funcționează după principiul clupei rotative. După cum a demonstrat Hans Hedrich, acest sistem măsoară un volum de lemn cu aproximativ 10,2% mai mic decât volumul fizic/real, exis­tând diferențe semnificative și față de rezultatele măsurătorilor cu alte sisteme legale utilizate în România sau în străi­nătate. "În România", arată preșe­dintele Organizației "Neuer Weg", "clupa ro­tativă nu a fost supusă niciodată unei proceduri complete de înregistrare și de verificare metrologică. Până în prezent, această problemă nu a fost cunoscută publicului larg și nici autoritățile nu i-au acordat atenție - din necunoaștere și/sau poate chiar din complicitate". Metoda aceasta de măsurare a fost, de­sigur, creată și omologată în Austria, de unde și denumirea de "metoda aus­tria­că", dar, fiind controversată, nu este per­misă în Germania, unde se folosește o metodă electronică de măsurare diferită, cu rezultate mai apropiate de volumul fizic al bușteanului. Citând specialiști și chiar firma care produce clupa rotativă, Hans Hedrich a aflat că, de regulă, calculatorul instalației este programat să caute cel mai mic diametru, nu pe cel mij­lociu, cum s-a făcut decenii întregi cu clu­pa forestieră manuală (șublerul fo­res­tier) și cum se face cu sistemul electro­nic german. Astfel, la "scară austriacă", valorile diametrelor se rotunjesc "în minus", înainte de calcularea volumului fiecărui buștean. Solicit cititorului un pic de răbdare, căci e vorba de cum se fură statul român sub ochii miopi ai Biroului de Metrologie. Se ia o pereche de dia­me­tre minime, iar calculul volumului tre­ce prin etape diverse de "rotunjire la valoarea inferioară". Pe scurt, se dă un diametru mediu "de două ori fictiv", de 24,85 cm. Sistemul electronic austriac, programat să țină cu patronul, va calcula și va factura numai 24 cm! La fiecare buș­tean se fură 0,85 cm din diametrul mediu real! Înmulțiți această valoare cu milioanele de bușteni căzuți pradă tăie­rilor în ras, practicate de firma aus­tria­că... De aici a calculat Asociația "Neuer Weg" cele minimum 130 de milioane de euro. Dacă, în acest caz, Biroul de Me­tro­logie închide ochii (oare îi sunt în­chiși?), nu la fel stă Registrul Auto Ro­mân (spre exemplu comparativ), în cazul omologării automobilelor străine. Cine nu știe că ultimul răcnet de Mercedes, BMW sau Rolls Royce nu poate fi înma­triculat în România, fără omologarea RAR? Atunci, cum poate d-l Gerald Schweighofer să lucreze nestingherit, cu un sistem de măsurare neomologat și neacceptat de țări cu tradiție în materie forestieră, ca Germania? A găsit, se înțelege, în România "nișa de opor­tunitate", a înțeles repede "sistemul" local și a dat lovitura, susținut din greu de Ministerul de Externe de la Viena. În loc de încheiere, citiți, vă rog, celebra ins­cripție în engleză, remarcată de un ți­gan de la țară, într-o vitrină din Bucu­rești, dar silabisită către piranda sa, con­form bancului de odinioară: The future of Romania... Viitorul României, ce mai...