Sub titlul "Pâine turcească din grâu românesc", o televiziune anunța luna trecută că cercetătorii de la Fundulea exportă anual 60 de tone de semințe de grâu în Turcia. O altă cantitate de semințe ia, anual, drumul Argentinei. Boabele de grâu și semințele de in produse la Institutul de Cercetare de la Fundulea sunt căutate pentru că sunt rezistente la secetă și producția este mai mare. Și, ca vestea să aibă o semnificație deplină, aflăm că INCDA Fundulea câștigă, anual, aproape jumătate de milion de euro doar din dreptul de folosire a semințelor românești. Produsă pe circa 800 de hectare, sămânța de grâu românesc sfidează seceta și mărește producția. Iar faptul că cercetătorii de la Fundulea au fost capabili să creeze zeci de soiuri rezistente și bune pentru panificație în condițiile economice vitrege cunoscute după 1989, atestă un alt adevăr: agricultura românească nu piere, ci se adaptează, își găsește o nouă față. Lovită aproape mortal de jaful național, cercetarea agricolă parcă a renăscut din propria cenușă, grație și "nebuniei" unor cercetători purtând în sânge "ADN"-ul țăranului român dintotdeauna: mulțumit cu puțin, suferind în tăcere, cheltuind cu zgârcenie, lacom de muncă, modest, iubitor de pământ. Dr. ing. Marian Verzea, directorul general al INCDA, face parte din elita agronomiei românești, îndeplinind și funcția de vicepreședinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS). Optimist și neobosit în strădaniile sale științifice, ne-a acordat un interviu privind "valoarea muncii intelectuale investite" la cel mai mare institut de cercetări agricole din România.
"Lipsa finanțării din partea statului împinge cercetarea la faliment"
- Prin ce greutăți a trecut, în ultimii 26 de ani, Institutul de la Fundulea? Ce suprafață mai aveți, câți cercetători, câte filiale?
- Institutul a fost înființat la 1 ianuarie 1957, ca Institut de Cercetări pentru Cultura Porumbului (ICCP), iar din anul 2007, denumirea unității este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea (INCDA). Este cel mai mare institut de cercetări agricole din țară, a avut și are misiunea să efectueze cercetări asupra unora din cele mai importante culturi (cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice și furajere). Putem afirma, fără teama de a greși, că misiunea actuală a institutului este de a contribui la îmbunătățirea standardului de viață al fermierilor români, prin creșterea contribuției acestora la realizarea producțiilor la nivelul european, la culturile de câmp. Vorbind de suprafața administrată, în anul 1990, Institutul avea în administrare 7.078 ha. În prezent, după retrocedări succesive, am mai rămas cu 1.844 ha - o suprafață insuficientă. Pe de altă parte, dacă în 1990 aveam 1286 de angajați, din care 666 în cercetare și 620 în dezvoltare și administrație, în ultimii 26 de ani, numărul total de salariați a scăzut drastic. În prezent, institutul are un total de 309 salariați, din care 166 în sectorul de cercetare și 143 în sectorul de dezvoltare. Foarte important este, însă, că dispunem, încă, de un valoros corp de cercetare (66 de cadre cu studii superioare), din care o bună parte cu prestigiu științific național și internațional. Conform tradiției, cercetările pentru culturile de câmp se desfășoară nu numai la Fundulea, ci și în 12 stațiuni de cercetări zonale. Multe din aceste stațiuni sunt în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea la capacitatea normală (sau sunt aproape de faliment), din cauza lipsei unei finanțări sigure și continue de la bugetul statului.
- Care este relația Institutului cu statul?
- INCDA Fundulea este o instituție de drept public, cu capital integral de stat și care își conduce activitatea în regim economic. Institutul nu primește bani direct de la bugetul statului, ci își acoperă cheltuielile din derularea diferitelor proiecte de cercetare în regim concurențial (în programe naționale sau internaționale), din prestări de servicii științifice (testări pesticide) și din comercializarea rezultatelor obținute în activitatea de cercetare (sămânță din creațiile proprii, categorii biologice superioare). Din nefericire, sursele proprii nu întotdeauna sunt sigure și suficiente. Referitor la relația cu statul, a cărui proprietate o administrăm, noi am susținut și susținem în continuare că, pentru a avea o cercetare agricolă competitivă, va trebui să existe o finanțare de bază, direct de la bugetul statului, sigură și continuă, așa cum există în marea majoritate a țărilor UE.
"Soiul Fundulea 29, care s-a situat pe primele locuri în experiențele din Nebraska (SUA), a fost înregistrat pentru cultivare și în Canada"
- Cu toate lipsurile, ați obținut succese la nivel mondial. Sunt mândru de institutul dvs. când citesc știrile respective. Cu cine vă aflați astăzi în competiție?
- Cu noi înșine și cu marile corporații de profil. De o perioadă lungă de timp (de peste 30 de ani), institutul asigură aproximativ două treimi din pâinea țării, prin soiurile de grâu create. După datele oficiale ale Ministerului Agriculturii, în anul 2014, soiurile de grâu create la INCDA Fundulea s-au cultivat pe 65% din suprafața de grâu a României (de aproximativ 2 milioane de hectare în fiecare an). Numai în perioada 2000-2015, au fost create 14 soiuri noi de grâu: Glosa (35% din suprafață), Boema (13%), Izvor (10%), iar soiurile Miranda, Otilia, Pajura și Pitar sunt în curs de extindere. Grație progreselor realizate de programul de ameliorare, unele soiuri, care au dovedit o largă adaptabilitate ecologică, au fost introduse în agricultura altor țări. Astfel, soiul Fundulea 29, care s-a situat pe primele locuri în experiențele internaționale organizate de Universitatea din Nebraska (SUA), a fost înregistrat pentru cultivare în Canada. Soiul Fatima 2, creat în colaborare cu Institutul din Martonvasar, a fost înregistrat în Ungaria, iar soiurile Flamura 85, Dropia și Harmankaia (Fundulea 4 sib) au fost introduse în cultură în Turcia, fiind apreciate pentru calitatea superioară de panificație. De asemenea, soiul Glosa a fost înregistrat în Ungaria, sub numele de Khungloria. În Bulgaria, dintre soiurile noastre, se cultivă Milena și Albena; în Kirghizstan, soiul Almira, iar în Argentina, soiul Lenox (Izvor). Sunt în curs de înregistrare, în Turcia, soiurile Boema 1, Glosa și Delabrad 2. Pe de altă parte, realizările obținute în programul de ameliorare la triticale (o specie relativ nouă pentru agricultura României), s-au dovedit a fi competitive cu cele obținute în alte programe din lume, fapt demonstrat de înregistrarea lor în Canada, Franța, Ungaria, și SUA. Rezultate bune și foarte bune s-au obținut și în programele de ameliorare la orz, porumb, floarea soarelui și plante furajere. La lucernă, de exemplu, în perioada 2000-2015, au fost create 12 soiuri noi, care au dovedit o bună comportare și în alte țări. La ora actuală, soiul Mădălina se multiplică în Germania, Ungaria și Rusia.
- Cum reușiți să faceți față concurenței cu corporațiile de peste Ocean?
- Institutul de la Fundulea desfășoară în principal cercetări cu caracter aplicativ și numai o mică parte sunt cercetări fundamentale (genetică, genetică moleculară, biotehnologie, biochimie). Cercetarea fundamentală extinsă ar fi un "lux" pe care ni l-am permite numai dacă statul ne-ar asigura finanțarea necesară și constantă. Cu toate acestea, institutul nostru, pe baza surselor proprii de finanțare și cu sprijinul Băncii Mondiale, a reușit să facă noi dotări cu aparatură și echipamente de laborator specifice diferitelor domenii de cercetare. Dincolo de aceste dotări, baza tehnico-materială existentă este încă sub nivelul cerințelor actuale, necesare menținerii și dezvoltării competitivității cu corporațiile cu capital străin. Din fericire, agricultorii români caută semințele produse de noi și tehnologiile noastre, pentru că și-au recăpătat încrederea în cercetarea românească. Ei știu că noi valorificăm pe piață numai semințe din creațiile proprii, din categorii biologice superioare, prin contracte de multiplicare cu producători de semințe autorizați. Nu în ultimul rând, un alt motiv al prezenței noastre masive pe piață este prețul rezonabil al semințelor.
"La Fundulea nu se produc semințe modificate genetic"
- Institutul Fundulea produce și semințe modificate genetic? În ce măsură culturile promovate de dvs. asigură protecția mediului, biodiversitatea?
- Nu. Institutul nu produce Organisme Modificate Genetic (OMG), ci numai organisme biologice obținute prin metode clasice, convenționale. În tot ce facem la Fundulea, avem în vedere să protejăm mediul. Producem soiuri și hibrizi la diferite specii de cultură, cu rezistență genetică la diferiții agenți patogeni (boli) și dăunători. Aceasta înseamnă că producătorii agricoli vor face tratamente chimice mai puține și cu doze mai mici. De asemenea, elaborăm și recomandăm fermierilor tehnologii de cultură neagresive, prietenoase cu mediul, folosind cantități de îngrășăminte chimice moderate și echilibrate. Noile sisteme de lucrare a solului (conservative), pe care le recomandăm, pe lângă avantajele economice consistente, au, implicit, o contribuție importantă la conservarea solului și protecția mediului, precum și la dezvoltarea durabilă a agriculturii pe perioade medii și lungi.
- Vara anului 2015 este secetoasă, recoltele vor fi la jumătate față de anul trecut... Cum a reacționat institutul dvs. în acest caz?
- INCDA Fundulea a venit în sprijinul producătorilor agricoli, pentru a diminua efectele negative ale perioadelor cu secetă, prin crearea și producerea de semințe din soiuri și hibrizi cu rezistență la arșiță și secetă. De fapt, această caracteristică a soiurilor de cereale create la Fundulea a făcut ca ele să dețină un segment important din piața internă și să fie și exportate. Recomandările pe care le facem cu privire la reducerea lucrărilor solului și protejarea cu resturi vegetale (sistemul de agricultură conservativă) contribuie la acumularea și conservarea în sol a unor cantități suplimentare de apă în sezonul rece. Recomandarea o face Ministerul Agriculturii, dar ultimul cuvânt în alegerea unui soi sau hibrid îl au fermierii.
"Agricultura României are viitor"
- Cum vedeți viitorul agriculturii românești și al Institutului de la Fundulea?
- Suntem în tabăra celor care cred că agricultura României are viitor și că poate contribui cu mult mai mult la creșterea nivelului de trai al populației. Există din ce în ce mai multe exploatații agricole eficiente din punct de vedere economic, există din ce în ce mai mulți fermieri receptivi și dornici să aplice în fermele lor rezultatele obținute în activitatea de cercetare agricolă. În ceea ce ne privește, mergem pe misiunea generală de a furniza noi rezultate științifice pentru principalele culturi de câmp, rezistente la secetă, ținând seama de semnele atât de evidente ale încălzirii globale. Din păcate, asistăm la diminuarea biodiversității culturilor de câmp, din considerente economice. Dorind să obțină venituri cât mai rapid, fermierii au redus numărul de specii de culturi de câmp la 4-5 (porumb, grâu, orz, floarea-soarelui, rapiță), la care valorificarea este sigură. Comparativ cu perioada de dinaintea anului 1989, în prezent se cultivă suprafețe mult mai mici cu leguminoase pentru boabe (soia, mazăre, fasole), plante furajere (lucernă, graminee anuale sau perene), plante textile (in, cânepă), plante medicinale și aromatice. O pierdere inestimabilă!
Domnului Marian Verzea îi puteți scrie la e-mail: verzea@ricic.ro