ALZHEIMER - boala secolului XXI?

Ilie Tudor
- Numită și "boala care răpește memoria", în ultimii ani a cunoscut o adevărată explozie. În momentul în care sunt scrise aceste rânduri, aproximativ un sfert de milion de români suferă de această teribilă afecțiune, iar perspectivele pentru următorii ani se arată sumbre. Există oare și o rază de speranță? La această întrebare vom încerca să răspundem mai jos -

În urmă cu 10 ani, s-a difuzat un film emoțio­nant, numit "Jurnalul" (The Notebook), în care eroul principal îi citește consoartei sale bolnave de Alzheimer, dintr-un vechi jurnal, propria lor poveste de dragoste. Eroina filmului nu-și poate recunoaște tovarășul de viață, nu-și mai amintește nici măcar cum o cheamă, dar fărâma de luciditate pe care o mai are o face să fie captivată de propria-i poveste. Și, în punctul culminant al narațiunii, reu­șește, pentru câteva secunde, să-și recu­noas­că soțul și să-și aducă aminte de el. Acest film extraodinar, la fel ca și celelalte cincisprezece care i-au urmat și care au ca temă această dramatică uitare de sine, au pus publicul față în față cu o realitate extrem de dură: boala Alzheimer. Ci­frele vorbesc singure: 40 de mili­oa­ne de oameni din lumea întreagă suferă în prezent de această boală, care se află pe locul doi, după cancer, între maladiile cele mai agresive ale seco­lului în care trăim. Iar esti­mările sunt și mai sumbre: dacă nu se iau măsuri, peste treizeci de ani, mai mult de 12% dintre locuitorii Planetei Albastre vor suferi de această teribilă ma­ladie.

Carte de vizită

Numită după descoperi­torul ei, medicul german Alois Alz­heimer, boala a fost depistată în urmă cu o sută de ani, la o pacientă din München. Mala­dia Alzheimer avansează lent, pe parcursul anilor sau chiar al deceniilor, având mai multe faze. La început, se manifestă prin tulburări de memorie, senzații de pierdere a orientării în timp sau spațiu, putând fi lesne confundată cu un simplu lapsus mental sau cu o derută de moment. Ulterior, apar tulburări emoțio­nale, bolnavul tinzând să se certe cu cei din jur, având episoade de delir, alternate cu alte episoade, dure­roase, de luciditate. În final, bolnavul își pierde cu desăvârșire simțul realității și controlul, procesele de atrofiere a creierului fiind atât de avansate încât, în final, toate funcțiile cognitive și vitale sunt afectate.

Simptome

Cei mai predispuși la această afecțiune sunt vârst­nicii, mai mult de 90% din îmbolnăviri fiind înregis­trate la persoane peste 65 de ani. Totuși, au fost înre­gistrate și cazuri de persoane relativ tinere, de 40 de ani sau chiar mai puțin. Cei mai vulnerabili la această boală sunt sedentarii, oamenii care se uită mult la televizor, care au o alimentație cu multă carne și gră­simi saturate. Însă, așa cum remarca, cu umor amar, un neurolog: "Există, totuși, și maratoniști vegani care dezvoltă Alzheimer". De ce? Pentru că această boală este favorizată nu doar de lipsa mișcării și de o alimentație greșită, ci și de nivelul ridicat de stres, de episoadele depresive ale vieții, precum și de factorii genetici. Ea atacă mai puțin bărbații și mai mult femeile, acestea din urmă având simptome mai grave și o evoluție mai rapidă a bolii, mai ales în condiții de inactivitate.

Poate fi vindecat Alzheimerul?

Din păcate, medicina, fie ea alopată sau natu­ristă, nu a descoperit un remediu valabil pentru cei care suferă deja de această boală, mai ales în for­mele sale avansate. Există nenumărate medi­ca­mente și terapii experimentale, dar nu s-a reușit, deocamdată, vindecarea completă a bolii, ci - în cele mai fericite cazuri - doar stopări ale sale sau ameliorări, în fazele incipiente.

Poate fi prevenit Alzheimerul?

Acum 10 ani, răspunsul ar fi fost negativ. Totuși, sub presiunea exploziei de cazuri de Alzheimer din țările civilizate, cercetătorii au avut o mobilizare fără precedent și au reușit să găsească soluții pentru a reduce foarte mult riscul de a dezvolta această boală. E adevărat, există scep­tici care afirmă că nu sunt suficient studiate toate remediile și meto­dele de prevenire, dar rezultatele studiilor, făcute pe grupuri mari de oameni și pe perioade lungi de timp, nu lasă nici o îndoială: Alzheimerul poate fi prevenit.

Prevenirea Alzheimerului prin metode naturale

Complexul B natural

Un grup de medici britanici și norvegieni au verificat efectul vitaminelor B6, B9 și B12, pe un grup de voluntari, cu vârsta de peste 70 de ani și cu risc mărit de a dezvolta Alzheimer. Rezultatul a fost uluitor! După șapte de ani de administrare zilnică a com­plexului de vitamine B, subiecții prezentau o atrofiere a creierului de șapte ori mai mică față de grupul martor, care luase remedii pla­cebo. Mai mult, persoanele care con­sumau suplimente de complex B aveau o memorie mai bună (cu 70%), erau mai opti­miste, aveau o coordonare neuromotorie și o atenție mult superioare celor din grupul placebo. Acest studiu a fost refăcut și de alți cercetători, folosindu-se întreg complexul vitaminic B, iar rezultatele au fost de ase­menea foarte bune. Practic, după decenii de cercetare, s-a constatat că adminis­trarea B-urilor este cel mai puternic medicament cunoscut pentru prevenirea Alzheimerului.

Dieta mediteraneană

Este specifică unor țări cum ar fi Italia, Spania sau Grecia, tradiția alimentară a acestora având cinci elemente comune extrem de importante:
* Sunt consumate foarte multe vegetale crude, bo­gate în clorofilă, care extrag din corp anumite me­tale toxice, ce afectează creierul (aluminiu și plumb, în principal).
* Conține foarte puține grăsimi nocive, saturate, dar este bogată în uleiuri presate la rece, bogate în gră­simi sănătoase, incluzând acizii Omega 3 și Ome­ga 6, considerați agenți anti-îmbătrânire pentru creier.
* Aduce în corp foarte mulți pigmenți cu efect antioxidant, care împiedică procesele degenerative la nivelul sistemului nervos. Cei mai importanți dintre aceștia sunt licopenul (din roșii, pepene) și resve­ra­trolul (din strugurii roșii și negri).
* Este săracă în proteine din car­ne, dar foarte bogată în fibre ali­mentare din cereale integrale și frunze verzi, proaspete. Din acest motiv, dieta mediteraneană este un excelent agent de detoxifiere a organismului.
* Conține foarte multe proteine din cereale (grâu, ovăz, orz) și pseu­docereale (hrișcă, quinoa), pre­­cum și din leguminoase (năut, ma­zăre, linte), care au rol de pro­tecție a creierului și a vaselor de sânge care irigă creierul.
Efectele benefice ale dietei mediteraneene au fost evidențiate de o cercetare întinsă pe 15 ani, realizată simultan în Japonia și Statele Unite. La cei 1700 de participanți care au adoptat dieta mediteraneană, incidența Alzheimerului, dar și a altor forme de demență, a fost cu aproape 50% mai redusă decât în cazul persoanelor din gru­purile martor.

Zincul și seleniul

Mai multe cercetări arată că la bolnavii de Alzheimer, nivelul zincului din organism este mai scăzut decât la persoanele sănătoase. Inte­resant este că simpla adăugare a acestui mineral în dietă nu a produs nici o ameliorare a acestei boli, rezultat constatat în studiile făcute atât pe animale, cât și pe oameni. În schimb, combinația de zinc cu seleniu, vitamina C și aminoacizi se pare că ar fi una din cheile prevenirii și chiar a ameliorării acestei maladii. Zincul și seleniul se află în cantități mari în scoicile comestibile, în gălbenușul de ou și, mai ales, în anumite varietăți de drojdie de bere, special selecționate pentru capacitatea lor de a asimila aceste două minerale.

Controlul tensiunii arteriale și al colesterolului

Chiar și cei mai sceptici medici neurologi recu­nosc astăzi că prevenirea și tratarea cu succes a hiper­tensiunii este un factor decisiv pentru a evita apariția Alzheimerului. De asemenea, menținerea colestero­lului și a trigliceridelor în limite normale este de un imens ajutor pentru a preveni procesele de atrofiere a creierului. Cum putem ține sub control tensiunea arte­rială și colesterolul? În primul rând, printr-o alimen­tație sănătoasă, dieta mediteraneană, anterior mențio­nată, fiind excelentă în acest sens. Apoi, există anu­mite plante, cum ar fi talpa-gâștei (Leonurus cardia­ca), păducelul (Crataegus oxyacantha) sau frunzele de măslin (Olea europaea) care scad prompt tensiu­nea arterială și ajută la ținerea sa în limite normale. Dintre minerale, rolul cel mai activ în menținerea tensiunii arteriale în limite normale îl au magneziul și potasiul, ambele fiind prezente în roca naturală numită dolomită.

Mersul pe jos

Un studiu surprin­zător al unei echipe de medici americani arată că dacă parcurgem 20 de ki­lometri pe jos, în fie­care săptămână, vom reduce riscul apari­ției Alzhei­me­rului cu 50%, efectul consolidându-se în de­cur­sul a cinci ani. Atât adulții, cât și tinerii, ar trebui să meargă zilnic pe jos, în pas alert, pentru a-și menține creierul în for­mă. De ce? Pentru că acest exercițiu fizic pune în miș­care sângele și crește gradul de oxige­nare a creie­rului, amelio­rează depresia (un adevă­rat inamic al funcțiilor cerebrale), reduce nive­lul de stres psihic. Din când în când, mersul pe jos tre­buie înlocuit cu exer­ciții fizice diverse, cum ar fi îno­tul, mersul pe bicicletă, jocurile de echipă sau tenisul. Neurologii au observat că, pentru a-și menține sănăta­tea, creierul are nevoie de o stimulare cât mai variată, realizată inclusiv prin exercițiu fizic. Imediat după efortul fizic, este nece­sară o relaxare pe măsură, la fel de importantă ca și mișcarea în sine, pentru că în tim­pul relaxării sunt puse în circulație substanțele care induc starea de bine psihic și mențin sănătatea creie­rului.

Gimnastica minții

Ideea că de la o anumită vârstă trebuie să ne oprim din învățat este extrem de periculoasă pentru sănă­tatea creierului. Una dintre căile considerate sigure pentru prevenirea Alzheimerului este stimularea con­tinuă a creierului, în primul rând prin învățarea con­tinuă a unor lucruri noi. Iar lucrurile pe care le memorăm este bine să fie cât mai diverse: cuvintele unei limbi străine, modul de operare cu un program de calculator, versurile unei poezii, tehnici manuale (desen, modelarea lutului sau a lemnului, cusături, mecanică etc.). De asemenea, continuarea muncii, până la vârste cât mai înaintate, este unul din mijloa­cele cele mai eficiente pentru profilaxia atrofiei cere­brale, pensionarea fiind un moment critic pentru de­butul acestei boli. Există și jocuri de inteligență care ajută la prevenirea și chiar la stoparea evoluției Alz­heimerului. Cele mai eficiente sunt: șahul, rebu­sul, sudoku, go, precum și rezolvarea puzzle-urilor.

Gimnastica... sufletului

Este un aspect, până de curând, prea puțin luat în seamă, dar care este - se pare - chiar mai important decât alimentația, decât exercițiile fizice sau mentale. Menținerea trează, vie, a sentimentului de dragoste, al­truismul real, acțiunile caritabile, izvorâte din suflet, sunt un mijloc extraordinar de păstrare a integrității func­țiilor creierului. De asemenea, comunicarea zil­nică, chiar și de la distanță, cu cei dragi, ajută la pre­ve­nirea Alzheimerului. Măcar săptămânal, trebuie să aveți ieșiri cu prietenii, cu rudele apropiate trebuie să socializați cât mai intens. Închiderea în casă, în fața televizorului și eventual a calculatorului, este o rețetă sigură pentru apariția Alzheimerului sau a altor defi­ciențe neurologice. Apoi, practicarea intensă, sinceră, a rugăciunii, a postului și a altor forme de exprimare re­ligioasă ajută de asemenea, la prevenirea acestei boli. Statistica arată că în comunitățile religioase su­date, ai căror membri se întâlnesc și relaționează in­tens unii cu alții sau cu cei pe care îi ajută, sănătatea mentală se menține nealterată, până la vârste înain­tate.