De la bere și mici, la "Capitala Europeană a Tineretului"
Cu 10 ani în urmă, Clujul de-abia respira, la fel ca toate orașele mai răsărite din țară, sub mirosul greu de fum de mititei, "specialitatea casei" la bine-cunoscutele festivaluri ale berii - o distracție ieftină, la îndemână, pentru orice primar în căutare de voturi, dar cu trecere la marele public, pentru că oferta era parțial gratuită, berea rece și micii buni...
La Cluj, tonul schimbării avea să îl dea Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), care a rafinat și spectacolul străzii, oferind și "gustări" culturale. Pe măsură ce a acumulat experiență organizatorică, echipa condusă de regizorul și producătorul Tudor Giurgiu a început să cucerească orașul, ieșind din tradiționala sală de cinema în spații inedite până atunci: mari proiecții în aer liber, în Piața Unirii, în comuna Bonțida din apropiere, sau în parcări, unde spectatorii puteau viziona filmele din mașini, ca în America. Lumea a "prins" aerul special, atmosfera de festival a contaminat publicul, iar de aici până la organizarea de concerte în cadrul TIFF nu a mai fost decât un pas. Astăzi, beneficiind deja de o tradiție de peste cinci ani, Clujul a devenit un reper al distracției de calitate, intrând într-o concurență acerbă pentru obținerea titlului de "Capitală Culturală Europeană 2021". De altfel, Clujul a și furat startul competiției cu Timișoara sau Craiova, primind anul acesta titlul de "Capitală Europeană a Tineretului", un prilej numai bun să-și demonstreze sieși și Europei că poate aspira la și mai mult.
Primăria Clujului, condusă de fostul premier Emil Boc, a investit generos în această direcție. Sute de mii de euro au fost cedați de la bugetul local în susținerea unor evenimente care au impus ele însele multă creativitate, o capacitate organizatorică de vârf, și, nu se poate altfel, și un dram de nebunie. Însă recordurile de audiență stabilite anul acesta de marile evenimente culturale clujene - sute de mii de spectatori plătitori! - îi fac pe tot mai mulți oameni cu greutate în industria de spectacole să considere că festivalurile au toate șansele să devină cel mai important brand al Clujului pe viitor. O direcție susținută și de infrastructura extraordinară de care dispune orașul în acest moment - un stadion ultramodern, Cluj Arena, ideal pentru spectacole de masă, cea mai nouă și mai bine pusă la punct sală polivalentă din țară, piețe centrale spațioase, dar și numeroase spații alternative, la îndemână în zonă - de la Parcul Central, la Cetățuie, și de la Castelul de la Bonțida, la Valea Gârbăului, un spațiu unde ai loc de trei festivaluri simultane. Unde mai pui că festivalurile și muzica i se potrivesc mănușă unui centru universitar, cu aproape 100.000 de studenți, cum e Clujul! Nume de prim-plan ca Avicii, Armin van Buuren, Prodigy sau James Blunt au ajuns la Cluj în ultimul an, iar succesul acestor spectacole face să fie doar o chestiune de timp până când orașul din Ardeal se va bate cu Bucureștiul pe artiști și trupe ca Robbie Williams, Shakira, U2 sau Coldplay.
Calendarul cu cântări
"În mod cert, astăzi, Clujul este capitala festivalurilor din România. Nu e vorba doar de mândria locală a ardeleanului, ci e o realitate pe care și cei din București, care vin în număr tot mai mare aici, o recunosc. Festivalul Internațional de Film a deschis apetitul clujenilor pentru evenimente de atmosferă, «Electric Castle» a fost un pariu câștigător pentru niște băieți foarte pricepuți în a organiza petreceri, «Untold» a furat, poate, tot ce era mai bun din marile evenimente continentale, iar «Jazz in the Park» a venit cu bune maniere și a educat un public obosit de sărbătoarea berii", spune Andi Daiszler, un tânăr antreprenor clujean, și un mare amator de festivaluri, pe care le cunoaște nu doar din postura de spectator, ci și de organizator, căci s-a implicat, în ultimii ani, în mai multe astfel de evenimente, ca prezentator. Și ca să îi ajute pe cei cărora le e tot mai greu să se descurce prin agenda plină de spectacole a Clujului, Andi a avut ideea de a realiza un calendar pe 2015, în care, în locul "sărbătorilor" obișnuite de peste an, sunt trecute marile evenimente culturale din oraș. "Sunt între opt și 11 evenimente în fiecare lună, în condițiile în care cele mai multe dintre ele țin chiar o săptămână", îmi spune Andi, care e foarte încântat de noua față a Clujului din ultimii ani. "Cel mai frumos este să vezi că oamenii trecuți de prima tinerețe salută și frecventează și ei aceste evenimente. Îți crește sufletul când vezi la Polivalentă concerte la care media de vârstă e către 37-40 de ani. Și la «Jazz» e plin, pentru că evenimentul are loc în parcul mare al orașului și, pe lângă activitățile obișnuite - un șah cu prietenii sau plimbările de weekend cu nepoții - bunicii se bucură de ceea ce oferă festivalul. E evident pentru toată lumea că în astfel de manifestări, tineri și bătrâni stau umăr la umăr și se bucură de aceleași experiențe, iar asta face foarte bine Clujului."
Atmosfera specială de festival despre care vorbește Andi e foarte apreciată și de oaspeții străini prezenți la evenimente. Martina Bleis, de la Berlinale Co-Production Market, se declara, în timpul TIFF, "o mare admiratoare a festivalului. Întotdeauna i-am sfătuit pe prietenii mei să vină în Cluj, pentru atmosfera aceasta grozavă", în vreme ce Sirka Moller, de la Berlinale Talent Campus, spunea că iubește "spiritul din jurul TIFF-ului, cu siguranță, festivalul meu favorit din timpul verii".
Profit garantat pentru Cluj
Dincolo de bună dispoziție, festivalurile clujene au adus în acest an și importante beneficii orașului. La începutul lui august, cu ocazia Festivalului Untold, capul de afiș al celor 1.500 (!) de manifestări de pe agenda "Cluj - Capitală Europeană a Tineretului 2015", nu a mai existat niciun loc de cazare în tot orașul. Un apartament închiriat de oameni obișnuiți ajunsese la 2.000 de euro pentru patru zile (!), în vreme ce în barurile și restaurantele din oraș, nu aveai loc să arunci un ac. "Dacă va exista înțelegere între organizatorii de evenimente, dacă și comunitatea va dovedi un pic de înțelegere și se va implica mai mult, dacă, nu în ultimul rând, va continua să existe sprijin din partea autorităților, eu cred că orașul Cluj va deveni centrul turismului cultural din regiune. Căci ceea ce fac "Electric Castle", "TIFF", "Jazz in the Park", "Zilele Culturale Maghiare" sau "Untold" înseamnă turism cultural în forma lui pură: aduci oameni din alte locuri, ca să le oferi o experiență cât mai completă și cât mai specială", crede Andi Daiszler.
Efectele exploziei de festivaluri sunt vizibile și altfel: dintr-un oraș mort peste vară, după plecarea studenților, așa cum era, Clujul a devenit, în ultimii ani, nu doar un oraș viu, animat, dar și o referință în țară și în regiune în materie de mari spectacole.
TIFF: de aici a început totul
- Ediția cu numărul 14 (29 mai - 7 iunie) a intrat în istoria celui mai mare festival de film din România: cele peste 200 de filme și cele 400 de proiecții au adus un număr-record de peste 73.000 de plătitori de bilete în sălile de cinema, cu 10.000 în plus față de anul trecut. Cu tot cu spectatorii prezenți la proiecțiile gratuite în aer liber, la expoziții și concerte, numărul participanților a depășit 110.000. Pe lângă filme de top, TIFF 2015 a adus la Cluj vedete ca Nastassja Kinski și Isaach de Bankolé, regizorul George Ovashvili și producătoarea Juliette Lepoutre. Dar Festivalul Internațional de Film Transilvania înseamnă, de câteva ediții încoace, mai mult decât film. Anul acesta, concerte, proiecții cu acompaniament live, petreceri și evenimente în decoruri inedite au însuflețit nopțile Clujului. Scenele TIFF au fost animate de muzicieni renumiți, printre care Zenzile, cei mai cunoscuți promotori francezi ai dub reggae-ului din anii '90 încoace, pianistul norvegian Tord Gustavsen și grupuri românești ca ROA sau Moebius. Concertele au fost și ele la ordinea zilei, la Casa TIFF, la Casa de Cultură a Studenților și Castelul Banffy, de la Bonțida, dar și la Depozitul de Filme sau în mijlocul studențimii, la TIFF Campus.
Electric Castle: dansând în ploaie
Încă de la prima ediție, din 2013, Electric Castle, cel mai mare festival din România și primul festival care a mutat sunetele live ale unui concert pe scenele unui castel, a fost nominalizat la două categorii la prestigioasele European Festival Awards, unde a și intrat în finală, alături de evenimente de gen, foarte apreciate de iubitorii de muzică bună de pe continent. Anul acesta (25-28 iunie), vremea a pus la grea încercare rezistența spectatorilor, însă cei aproape 100.000 de iubitori de muzică au înfruntat, cu curaj, ploaia abundentă și noroiul infernal de la Bonțida. A plouat atât de tare și a fost atât de multă lume la Electric Castle, încât stocurile de cizme de gumă din întreg județul s-au epuizat într-o jumătate de zi, iar comercianții s-au văzut nevoiți să se aprovizioneze din județele vecine! Până la urmă, atmosfera de Woodstock modern a făcut tot farmecul ediției din acest an. Și muzica a meritat tot acest chin, căci Fat Boy Slim, Parov Stelar și Prodigy au oferit spectacole absolut electrizante, în ton cu numele și cu reputația festivalului.
Untold Festival: un sfert de milion de spectatori la Cluj!
Gândit inițial doar ca eveniment principal în cadrul programului "Cluj - Capitală Europeană a Tineretului 2015" și beneficiind de un ajutor consistent din partea primăriei Cluj-Napoca, Untold a avut un succes organizatoric și de casă mult peste așteptări, care i-a convins pe promotorii săi să repete experiența și anii viitori. 240.000 de oameni au luat parte la concertele celor mai în vogă DJ ai momentului, Avicii, Van Buuren și David Guetta, în concerte antologice, găzduite de noul stadion "Cluj Arena", care au durat și până pe la 4-5 dimineața. Afluența mare de public din afara Clujului, din țară și străinătate, a făcut ca orașul să rămână, la început de august, fără facilități de cazare, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată! Aflată la filmări la Cluj, o echipă de producători și actori a fost nevoită să-și suplimenteze bugetul cu zeci de mii de euro, pentru că s-a nimerit în plin Festival Untold, iar prețurile la cazări explodaseră! De asemenea, afluxul de turiști străini a fost și el unul fără precedent la Cluj.
Jazz in the Park: un oraș "ca afară"
Când debuta, acum 3 ani, Festivalul "Jazz in the Park" seducea Clujul prin aerul său lejer, relaxant, aidoma hamacelor care au împânzit Parcul Central cu ocazia evenimentului. Era prima oară când clujenii se puteau bucura nu doar de bănci și de alei, ci și de iarba verde și de umbra copacilor lui seculari. Vechiul parc s-a umplut pe dată de culoare și de viață, iar "Jazz in the Park" a devenit imediat un eveniment pe sufletul clujenilor. "Jazz in the Park nu e nici numai jazz, nici numai parc, e un loc de întâlnire a clujenilor, prin care aceștia își iau în primire orașul. Iar jazz-ul din nume se referă nu la stilul muzical, ci la ideea care stă la baza lui: libertate și improvizație", spun organizatorii. Mai multe scene pe care se cântă jazz, blues, folk și muzică clasică, toate live, artiști români și invitați din străinătate, prieteni, familie și relaxare, vinuri, pături, hamace, sandvișuri, biciclete, târguri de carte și de artizanat, iată rețeta care a adus peste 50.000 de participanți la "Jazz in the Park" 2015, mai mult decât dublu față de ediția anterioară.