Puterea tămăduitoare a simțurilor

Gilda Fildan
- Ascultând muzică, ne protejăm inima. Parfumul lavandei alungă frica. Studiile științifice ne arată că oamenii care își orientează percepțiile spre frumos au șansa de a trăi mai mult -

Suntem dotați cu cinci organe de simț: ochii, urechile, nasul, limba și pielea. În fiecare se­cundă, aceste antene ne informează asu­pra stimulilor pe care lumea i-a pregătit pentru noi. În ace­lași timp, ni se dă posibilitatea, pe această cale, să ne optimizăm starea de sănătate. Căci aceia care își îndreaptă deli­berat percepțiile către lucruri pozi­tive reduc stresul, își întăresc ca­pa­citatea natu­rală de apărare a orga­nismului și reușesc chiar să evite un infarct miocardic.

MIROSUL:
Aromaterapia combate stresul și anxietatea


Mirosul tentant al unei plăcinte cu mere, tocmai atunci scoase din cuptor; mi­reasma proaspătă a ce­tinei de brad în de­cembrie; parfu­mul de lămâie al cremei solare, care ni se strecoară în nări, când ne-am întins pe nisipul plajei. În­dată ce astfel de stimuli olfactivi ajung la celulele noastre receptoare, situate la etajul supe­rior al nărilor, ne cuprinde o senzație de tihnă și mul­țu­mire - automat și inevitabil. Explicația: nasul este singurul analizator senzorial aflat simultan în legătură directă cu două centre din creier - cel al memoriei și cel al emoțiilor. De această proprietate face uz aroma­terapia, o modalitate specifică de tratament natural, care întrebuințează substanțe aromatice de proveniență vegetală, pentru calma­rea durerilor și combaterea tulburărilor de somn ori a anxietății. Printr-un pro­ces de distilare, se extrag din frunze sau flori uleiuri eterice, care sunt apoi inhalate sau aplica­te pe piele. Esențele pot fi introduse în lampa de aro­ma­terapie (4 până la 8 picături), puse în apa de baie (maximum 8-10 picături, amestecate cu 2 linguri de smântână), sau combinate cu un ulei de masaj (15-20 picături la 100 mililitri ulei de migdale ori de susan).
Natura ne pune la dispoziție o multitudine de re­me­dii parfumate: rozmarinul favorizează concen­tra­rea, grepfrutul înseninează starea de spirit, lavanda și acele de molid relaxează, lemongrass-ul înviorea­ză. Pe lângă aceste posibilități de utilizare la domi­ci­liu, uleiurile eterice fac dovada puterii lor tămădui­toare și atunci când sunt incluse în preparate farma­ceu­tice. De pildă, capsulele cu lavandă ameliorează stă­rile anxioase, o soluție pe bază de mentă poate ajuta contra cefaleei de origine nervoasă, iar uleiul de eucalipt, folosit în răceli, fluidizează secrețiile și ușu­rează expectorația.

PIPĂITUL:
Atingerile păstrează sănătatea inimii


Fără senzațiile tactile, n-am reuși să supraviețuim, afirmă cu tărie specialiștii. Clipă de clipă, milioane de senzori din piele (cel mai mare dintre organele noastre de simț) ne dau de veste dacă venim în contact cu obiecte moi, netede sau col­țuroase, dacă ne-am apro­piat prea mult de flacăra unei lumânări sau dacă pășim cu tălpile goale pe o par­do­seală înghețată, riscând să ne îmbolnă­vim.
Sensibilitatea tactilă are o însemnă­tate enormă și pentru sănătatea noastră psihică. Atingerile plăcute ne înfioară pielea și trec dincolo de ea, pătrunzân­du-ne în suflet. Când suntem mângâiați sau cuprinși cu brațele, inima își încetinește cadența bătăilor, contracțiile musculaturii cedea­ză, tensiunea arterială scade, durerile se calmează. În doar câteva minute, persoanele extrem de stresate își pot relaxa astfel atât mușchii, cât și nervii.
În domeniul medical se desfă­șoară în prezent cercetări asidue, ce urmăresc utilizarea în scopuri terapeutice a acestei forțe bene­fice a atingerilor. La Spitalul Uni­versitar din Jena, Germania, s-a constatat, de exemplu, că simp­tomele gonartrozei pot fi ameliorate prin reflexoterapie. Senzațiile de greață, oboseala și durerile bolnavilor de cancer se reduc cu o treime, dacă li se acordă săptămânal câte trei ședințe de masaj cu durata de 20 de minute. Iar celor sănătoși, cercetătorii le oferă argumente suficient de solide, pentru a-i convinge să facă schimb de dezmierdări cu partenerul, să-și îmbrățișeze prietenii și să depună sărutări afectuoase pe obrajii colegelor de serviciu.

AUZUL:
Relaxare cu magia muzicii


Fredonarea unui cân­tec de leagăn are un efect liniștitor asupra bebelușilor. Melodiile funebre ale lui Bach domolesc plânsul celor ce au pierdut o ființă dragă. Muzica ne emo­ționează mereu de-a lun­gul vieții, deoarece sonoritățile ei acționea­ză direct asupra siste­mului nervos. Și, fiind­că sistemul nervos ve­ge­tativ îl controlează și pe cel cardiovascular, ea influențează indirect și frecvența bătăilor ini­mii, tensiunea arterială, precum și ritmul res­pi­rației.
În ce privește inima, cea mai mare putere tămăduitoare pare s-o aibă muzica barocă. În cadrul unui studiu efectuat la Clinica Univer­sitară Marienhospital Herne, medicii au ob­ser­vat cu uimire cum Suita orchestrală nr. 3 de Bach a reușit să scadă tensiunea pacien­ților la fel de eficient - și chiar mai rapid - decât un betablocant. Valorile măsurate ale tensiunii arte­riale s-au redus sub ochii lor, în decurs de secun­de. Dimpotrivă, melodiile impetuoase, pline de elan, fie că sunt simfonii sau arii de operă, au mai curând darul de a crește turația pulsului și a tensiunii.

GUSTUL:
Mâncați amar, ca să obțineți silueta dorită


Tot ce punem în farfurie trebuie să fie dulce, mai ales dimineața. Pâine prăjită cu gem sau miere, croa­sanți, chifle cu cremă de alune și cacao - așa ceva mănâncă europenii la micul dejun. Dar și la prânz, ca și la cină, obișnuim să alimentăm cu precădere acele celule gustative de pe suprafața limbii care sunt spe­cia­lizate în transmiterea către creier a unor stimuli molcomi și agreabili. Alimentele cu gust amărui, ca frunzele de cicoare, de păpădie, ori cele roșii, ale cicorii italiene, radicchio, anghinarea sau cafeaua neîndulcită, nu se numără printre preferatele noastre. Cu toate că tocmai gustul pe care îl respingem posedă proprietăți vindecătoare deosebite. Substanțele amare stimulează funcționarea stomacului și a intestinului, activând în același timp mecanismele de detoxifiere ale ficatului și vezicii biliare. Pe lângă aceasta, gusturile fruste con­stituie și un ajutor natural în dietele de slăbit (în vreme ce dulcele ne invită să nu ne mai oprim din mâncat). Pe de-o parte, principiile amare fac ca senzația de sațietate să apară mai curând. Pe de alta, alimentele amărui, ca de pildă varza de Bruxelles sau anghinarea, au de regulă o densitate calorică mi­că.
Din păcate, preocuparea obsesivă de a vinde cât mai mult îi îndeamnă atât pe cultivatori, cât și pe producătorii din industria alimentară să "îndulcească" tot ce se poate. Așa se explică faptul că, în zilele noas­tre, până și unele dintre legumele amărui clasice, cum sunt castravetele și ardeiul gras, au început să-și tră­deze gustul tradițional, devenind dulcege. De aceea, și pragul de sensibilitate la nuanțele de gust amar este în prezent mai înalt decât în urmă cu câteva decenii. Sfatul nostru: încercați să vă deprindeți treptat cu aro­ma care vi se pare acum neobișnuită - de exemplu, punând o salată de cicoare lângă mâncarea dvs. cu car­ne, sau folosind la salata de andive un sos vine­gretă în loc de smântână. N-o să mai căutați doctorul.

VĂZUL:
Lumina risipește tristețea toamnei


Tot ce vedem lasă urme: mai întâi pe retină, apoi în creier, iar la sfârșit în corp. Când e vorba de lumi­nă, chiar și absența ei se face simțită. Radiațiile solare mai zgârcite în lunile de toamnă și iarnă provoacă așa-numita depresie sezo­nie­ră, de care suferă mili­oane de oameni pe continentul european. Pe retina noastră există celule fotorecep­toare, care reacționează la lumina albastră din spectrul solar, fiind conectate la "ceasul interior" al creierului. Pe măsură ce lumina zilei se împuținează, organismul primește pe această cale semnalul că iarna se apropie, așadar, corpul trebuie să-și economisească energia. La persoanele mai sensibile, funcționarea în regim economic se resimte sub forma unei stări generale de indispoziție și apatie. Alte simp­tome caracteristice sunt pofta nesățioasă de dulce și oboseala permanentă, în ciuda respectării programului normal de somn.
Când tristețea sezonului rece se manifestă doar super­ficial, mișcarea în aer liber poa­te fi adesea un remediu su­ficient. Ea re­constituie măcar parțial rezervele noastre de lu­mină și, totodată, face să creas­că secreția de serotonină, hor­mo­nul capabil să frâneze ten­dințele depresive. Dacă, însă, dezechilibrul psihic este deja mai accentuat, medicii recomandă frecvent fototerapia. Aceasta se efectuează zilnic, în ședințe de câte 30 de minute, timp în care pacientul se află așezat, la o distanță de circa 80 centimetri, în fața unei lămpi ce iradiază o lumină de aproxi­mativ 10.000 lucși. Pentru compa­rație: iluminarea încăpe­rilor se ridică la nu­mai 300-500 lucși, iar într-o zi căldu­roa­să, de vară, soarele ne oferă 100.000 lucși. Studiile de­mon­strează că, la opt pacienți din zece, simptomele se ame­liorează pe parcursul a două săptămâni.
Și preparatele an­ti­depresive pe bază de plante, de exem­plu cele cu o con­cen­trație îndeajuns de ridicată de sunătoare, pot avea de aseme­nea un efect benefic, înseninând sufletele umbrite de melan­co­lia unei toamne târ­zii.

Programul de confort pentru simțuri

Ochii

Fumul, praful, curentul, cosmeticele - multe lucruri ne irită ochii. Picăturile cu tetrizolină (ex. "Vi­sine") limpezesc vederea. Vitaminele A, C, E, pre­cum și unele minerale, ca zincul și seleniul, ne întăresc capacitatea vizuală din interior.

Nasul
Cine face des guturai știe cât de rău afectează el mirosul și gustul. O spălătură cu apă sărată elibe­rea­ză nările și dezinflamează mucoasa nazală. Um­pleți o cană cu apă călduță și puțină sare grunjoasă. Clătiți-vă ambele nări cu această soluție.

Urechile
Nimic nu ne stresează atât de mult ca zgomotul. O expunere permanentă la 80 decibeli (ex. nivelul sonor al străzii) provoacă daune pe termen lung. Utilizați din când în când dopurile pentru urechi, pentru a îngădui timpa­nelor dvs. un repaos total. Milioa­ne de europeni suferă de tinitus. Extractul de ginkgo biloba poate fi deseori de folos, fiindcă acti­vează circulația sângelui în urechea internă.

Pielea
Ea este cel mai mare dintre organele noastre de simț. Toamna și iarna, pielea are nevoie de o îngri­jire consistentă, deoarece, atunci când temperatura începe să coboare sub 8° C, ea își reduce producția de sebum. Pentru a o împiedica să se usuce și să se fisureze, aplicați o loțiune grasă ori un ulei de corp.


INTERVIU

Dr. psiholog ILENA SZAS, despre folosirea corectă a simțurilor


"Cine învață să se bucure de senzațiile plăcute va fi mereu sănătos"

- De ce ne simțim atât de bine când ni se face un masaj sau când ne delectăm cu un gulaș suculent?

- Fiindcă în asemenea mo­mente, corpul secretă endorfine, niște substanțe asemănătoare cu opiul, care ne creează o stare de relaxare și de satisfacție. Este mo­dalitatea prin care natura ne con­vinge, utilizând instrumentele plă­cerii, să facem acele lucruri care ne sunt în cel mai înalt grad necesare: să mâncăm, să avem raporturi sexuale, să ne îngrijim cu delicatețe și afecțiune de perpetuarea speciei...

- Aceste senzații agreabile pot fi doar "simțite", sau există și posibilitatea de a le măsura obiectiv?

- Da. Căldura, atingerile și contactul fizic sporesc nivelul oxitocinei din sânge, acesta fiind hormonul tandreței și al altor emoții benefice aflate în legătură cu ea. Totodată, crește și numărul celulelor sistemului imunitar, în paralel cu reducerea secreției de cortizol, cunoscut de toată lumea ca hormon al stre­sului. Există psihologi care com­pară bucuria simțurilor, adică fo­losirea lor deliberată în sens po­zitiv, cu un antidepresiv ușor.

- Dacă simțurile ne pot ajuta să fim sănătoși și fericiți, de ce ni se pare atât de dificilă viața de fiecare zi?

- Deoarece ne lăsăm copleșiți de agitație, de muncă, de eterna criză de timp. Bucuria simțurilor necesită exact contrariul: suficient timp la dispoziție, spațiu și con­cen­trare. Când mâncăm repede un baton de ciocolată, cu ochii în televizor, ratăm de fapt șansa de a o savura cu adevărat.

- Cum putem învăța să ne rafinăm simțurile?

- Începeți cu lucrurile care vă procură cea mai mare plăcere - muzica, o mâncare delicioasă, un vin bun. Stabiliți o comunicare exclusivă între dvs. și simțuri, concentrându-vă deplin asupra experienței respective. Iar dacă o veți trăi împreună cu altcineva, aceasta vă va ajuta să gustați pe îndelete plăcerea. Și prelungiți-vă bucuria simțurilor, mai întâi antici­pând-o, apoi păstrând-o în memorie ulterior. Cine își aduce aminte de lucrurile bune își prelungește și își in­tensifică plăcerea.

- Care dintre simțurile noastre răspunde mai prompt la un astfel de antrenament?

- Mirosul. Însă cel mai mult se poate experimenta cu gustul, fiindcă el se asociază cel mai frecvent cu plăcerea. Totodată, savurarea conștientă activează și alte simțuri: mirosul, văzul, percepțiile tactile.

- Ce anume vă face cea mai mare plăcere dvs., personal?

- Multe lucruri. O mâncare gus­toasă, un pahar cu vin, o ceașcă de ceai sau un prilej de a asculta muzică. Dar mă bucur și de faptul că scriu cărți și țin conferințe. Și, desigur, mă bucură enorm timpul petrecut împreună cu familia și cu prietenii.