Există peste două sute de viruși respiratorii, capabili să provoace răceli. Cu virusul gripal se contaminează milioane de oameni în fiecare an. Mulți dintre ei dezvoltă complicații care necesită o internare în spital și nu puțini sunt bolnavii care își pierd viața din cauza gripei. Ambele afecțiuni virale se propagă foarte ușor, printr-un simplu contact - fie prin inspirarea unor picături minuscule, purtătoare ale virusului, fie prin atingerea unei suprafețe cu care a venit în legătură anterior o persoană infectată.
Simptomele de răceală durează, de regulă, una sau două săptămâni. Primele semne sunt strănuturile, durerea în gât și secrețiile nazale abundente. Apoi se înfundă nasul și apar tusea, durerile musculare și cele de cap. Răcelile pot duce la bronșită, pneumonie, otită, sinuzită sau agravează simptomele astmului. Spre deosebire de răceli, gripa se declanșează brusc și se poate manifesta prin febră, cefalee, tuse seacă, dureri în gât, nas înfundat sau guturai, dureri musculare, precum și probleme digestive. Durata simptomelor e variabilă: de la două zile până la două săptămâni. Bolnavii resimt o stare de epuizare extremă, iar la unii din ei gripa se prelungește cu o pneumonie. Din păcate, antibioticele nu au niciun efect în infecțiile virale, totuși medicii de familie le prescriu la 60% dintre pacienții care vin să-i consulte pentru aceste afecțiuni. Nici doctoriile recomandate pentru răceală și tuse nu sunt de prea mare folos. În cel mai bun caz, ele ameliorează simptomele, însă nu reduc durata bolii. De aceea, nu dați fuga la farmacie, ca să cumpărați un medicament mult lăudat, dar inutil pentru răceala dvs., ci, mai degrabă, mergeți la supermarket sau în piață, unde veți găsi alimente ce au darul de a întări sistemul imunitar. Din aceste ingrediente vă puteți pregăti mâncăruri sănătoase, care vă vor ajuta să parcurgeți lunile de toamnă și iarnă fără a avea de-a face cu răceala și gripa.
Alimente cu valoare terapeutică, împotriva răcelii și gripei
Adulții răcesc mai rar decât copiii, printre altele, și din pricină că mecanismele de autoapărare ale organismului lor au devenit mai puternice odată cu trecerea anilor. Cu toate acestea, în fiecare sezon rece, riscă și ei să cadă victimă unui virus. O posibilitate de a rămâne în formă maximă o reprezintă consumul consecvent de alimente ce întăresc imunitatea.
*** Boabele de soc
În micuțele boabe negre se găsesc peste o duzină de compuși antivirali și flavonoide, care stimulează sistemul imunitar, contribuind astfel la prevenirea îmbolnăvirii. Fructele de soc mai conțin și antociani, cunoscuți pentru proprietatea lor de a reduce inflamațiile și de a calma durerile asociate de obicei cu răceala sau gripa. Acum câțiva ani, au fost publicate rezultatele unui studiu care arăta că, la 93% dintre bolnavii de gripă, cărora li se administrase extract din boabe de soc, simptomele dispăruseră după numai două zile, în timp ce, la pacienții care primiseră un placebo, ele duraseră o săptămână întreagă. Deocamdată, niciun cercetător n-a avut ideea să studieze efectele sucului, vinului sau gemului de soc în combaterea gripei. Oricum, în cazul când vă îmbolnăviți, noi v-am sfătui să încercați mai întâi un preparat cu extract de soc, și abia la sfârșit un medicament antiviral, de ultimă generație.
*** Mierea
Organizația Mondială a Sănătății include mierea în categoria remediilor potențiale contra răcelii, deoarece ea calmează mucoasa iritată a gâtului și o acoperă cu un strat protector. În afară de aceasta, mai are și o acțiune antimicrobiană, ca și antioxidantă, contribuind pe această cale la combaterea infecțiilor virale, bacteriene și fungice.
În cadrul unui studiu efectuat la Pennsylvania State University School of Medicine, cercetătorii le-au cerut părinților unor copii cu viroze respiratorii și accese de tuse nocturnă, să le dea micuților, înainte de culcare, fie o lingură de miere de hrișcă (o miere de culoare închisă, cu densitate mare și conținut ridicat de antioxidanți), fie un medicament împotriva tusei, cu gust de miere. După o singură noapte, cei 105 părinți au ajuns la concluzia că mierea era neîndoielnic remediul cel mai bun.
O avertizare se impune, totuși: nu se dă miere copiilor mai mici de un an, fiindcă ea conține spori ai bacilului Clostridium botulinum care, odată ingerați, germinează în intestinul micuțului, putând da naștere bolii numite botulismul sugarului. Și încă un avertisment: n-ar trebui să vă faceți un obicei din lingura de miere luată seară de seară, ținând seama și de faptul că ea poate duce la formarea de carii dentare. De asemenea, și diabeticii ar trebui să consume mierea cu mare prudență.
*** Supa de găină
Această supă, de altfel foarte gustoasă, are o tradiție seculară ca leac împotriva răcelii. Dr. american Stephen Rennard, de la University of Nebraska Medical Center, spune că ea era recomandată, încă din veacul al 12-lea, de către Moses ben Maimon (Maimonides), un celebru medic evreu, stabilit în Egipt, pacienților săi cu afecțiuni ale căilor respiratorii.
În primul rând, supa de găină ne aprovizionează cu cantitatea de lichid necesară organismului pentru a lupta contra virușilor. Dar pe lângă aceasta, studiile atestă faptul că ea reduce și inflamațiile provocate de ei. Dr. Rennard și membrii colectivului său de cercetare au prelevat probe de sânge de la un grup de voluntari sănătoși, pentru ca ulterior, să le pună în contact cu zeama diluată a unei supe de găină. Apoi au urmărit acțiunea neutrofilelor, globulele albe din sânge, care dețin un rol important în fagocitarea agenților patogeni responsabili pentru declanșarea infecțiilor acute. Specialiștii au observat că supa reducea activitatea neutrofilelor, ceea ce înseamnă că avea loc o restrângere a proceselor patologice de pe căile respiratorii, care generează inflamații și alte simptome caracteristice ale răcelii. Totuși, cercetătorii n-au reușit să atribuie acțiunea de combatere a bolii unui ingredient anume. Supa preparată de ei se compunea din: o găină întreagă, ceapă, un cartof dulce, păstârnac, sfeclă, morcovi, țelină, pătrunjel, sare și piper. Rețeta ar putea fi completată, pentru asezonare, cu usturoi, ghimbir și, cui îi place, ardei iute.
*** Ghimbirul
Ghimbirul ras conține substanțele numite sesquiterpene, cu o acțiune deosebit de eficientă împotriva rinovirușilor, familia de viruși care provoacă frecvent infecții ale căilor respiratorii superioare. Totodată, în rădăcina de ghimbir se mai găsesc principii active ce calmează tusea și durerile, scăzând în același timp și febra. Ele produc și un ușor efect sedativ, liniștind o eventuală nervozitate a bolnavului. Pentru a vă prepara o infuzie calmantă, puneți într-o cană câteva linguri de ghimbir ras și turnați deasupra apă clocotită. Pentru un efect mai puternic, adăugați o linguriță de miere și suc de lămâie.
*** Iaurtul
O cană de iaurt natural nepasteurizat poate bloca proliferarea virușilor vinovați de răceala sau gripa dvs. Îndată după ce a pătruns în organism, virusul începe să se înmulțească. Dar specialiștii au descoperit că iaurtul conține o bacterie benefică, Lactobacillus reuteri, care împiedică înmulțirea virușilor. Cu prilejul unui studiu, 97 dintre participanți au primit un preparat cu Lactobacillus reuteri, iar alți 87 - doar un placebo. La cei cărora li se administrase preparatul, s-au înregistrat cu 56% mai puține infecții virale decât la grupul "tratat" cu placebo.
*** Ceapa și usturoiul
Dacă doriți să obțineți un rezultat și mai bun cu supa dvs. de găină, condimentați-o din belșug cu usturoi și ceapă. Aceste două legume vă oferă mai mult de zece compuși antiseptici cu spectru larg și tot atâtea substanțe ce sprijină capacitatea naturală de apărare a organismului. Usturoiul conține prețioasa alicină, unul din cele mai eficiente antibiotice care se găsesc în întregul regn vegetal.
Cercetătorii au constatat că, mai ales usturoiul este cel ce poate ține la distanță răcelile. 52 de participanți la un studiu suedez au primit un extract de celuloză pur și altul combinat cu usturoi, urmând să-l pulverizeze în nări, de două-trei ori pe zi, în perioada când erau amenințați de valul de viroze. După opt săptămâni, subiecții care întrebuințaseră amestecul de celuloză și usturoi au raportat mult mai puține infecții virale, comparativ cu cei cărora li se dăduse numai extractul de celuloză. Pentru un alt studiu, 142 de voluntari și-au administrat din noiembrie până în februarie, fie un placebo, fie un preparat pe bază de usturoi. În primul grup s-au semnalat în perioada respectivă 65 de răceli, față de 24 în cel de-al doilea.
*** Citricele și alte alimente bogate în vitamina C
Comparând rezultatele a 21 de studii, în care se experimentase administrarea unor doze zilnice de vitamina C, cuprinse între 1 și 8 grame, cercetătorii au observat că acest antioxidant reușise să reducă simptomele de răceală, în medie cu 23%. Din analiza altor șase studii, pentru care se folosiseră ca subiecți atleți, schiori și militari care s-au antrenat în zona cu climă subarctică, a reieșit că aportul de vitamină C scăzuse riscul de răceală cu 50%.
Specialiștii recomandă 1.000 miligrame de vitamină C pe zi, dar sfatul nostru ar fi să preferați alimentele care o conțin din abundență, lăsând pe locul al doilea diversele preparate farmaceutice ori suplimente. Mâncați broccoli, roșii, dovleac, pepene galben, căpșuni, kiwi, papaya, ardei grași (în special roșii), varză de Bruxelles, topinambur, citrice și cireșe. Și nu putem încheia această enumerare, fără a menționa fructele tropicale camu-camu și acerola (se găsesc și la noi), care întrec cu mult citricele prin conținutul lor de vitamină C.
La unele persoane, cantitățile mari de vitamină C provoacă diaree. Dacă vă veți confrunta cu acest inconvenient, va trebui să reduceți doza.
*** Apa și ceaiul: 8 pahare pe zi
Când au de-a face cu pacienți răciți sau gripați, numeroși medici îi îndeamnă: "Beți cât mai multe lichide." Cele opt pahare recomandate pe zi permit sistemului imunitar să funcționeze ireproșabil și împiedică mucoasa faringiană să se usuce. Secrețiile din bronhii sunt expectorate mai ușor. Totodată, se compensează și pierderea de lichid produsă ca urmare a febrei. Iar ceaiul are un dublu efect: pe de-o parte, vă asigură aportul necesar de lichide, iar pe de alta, conține compuși care fluidizează secrețiile și blochează înmulțirea virusului.
Și un umidificator al aerului din încăpere vă poate ajuta să ameliorați într-o oarecare măsură simptomele neplăcute ale virozei.
** Semințele de chimen
În clasamentul alimentelor utile împotriva răcelilor, semințele de chimen ocupă un loc de frunte. Ele au multă limonină, o substanță foarte eficientă în combaterea infecțiilor virale. Presărați semințe în supe și în salate, dar mai ales în cana cu ceai fierbinte.
** Nucile de Brazilia, fructele de mare și alte alimente care conțin seleniu
O nucă de Brazilia de mărime medie vă pune la dispoziție aproximativ 70 micrograme de seleniu, în condițiile în care doza zilnică recomandată pentru regiunile cu solul sărac în acest oligoelement - așa cum este și România - se cifrează la 100-400 micrograme. Majoritatea nutriționiștilor recomandă, de asemenea, stridiile, scoicile, crabii, tonul și codul. În ultimă instanță, este o chestiune de preferință și nu numai: unele persoane sunt alergice la nucile de Brazilia, iar altele la fructele de mare. În orice caz, specialiștii britanici atrag atenția asupra faptului că o carență de seleniu și vitamina E poate înrăutăți simptomele gripei, în vreme ce aportul suficient de seleniu sporește producția de citokine, un anumit tip de proteine ce ajută la combaterea virusului gripal.
** Ciupercile
Ciupercile constituie un aliment și, în același timp, un remediu tonifiant cu tradiție îndelungată. Ele posedă proprietăți farmacologice valoroase, printre altele, și pe aceea de a stimula sistemul imunitar, fiind apreciate pentru contribuția lor la întărirea capacității de apărare naturală a organismului, ca și la energizarea lui. O serie de studii științifice desfășurate în ultimii ani au pus în evidență rolul ciupercilor în creșterea producției de citokine, substanțe cu un rol decisiv în lupta cu gripa.
* Apa cu sare ori cu lămâie
Unii medici își îndeamnă pacienții chinuiți de simptomele unei afecțiuni virale să facă gargară cu apă sărată încălzită, pentru a-și calma gâtul iritat și a domoli întrucâtva tusea. Același efect se poate obține bând apă caldă amestecată cu sucul proaspăt stors dintr-o jumătate de lămâie și îndulcită cu puțină miere.
* Piperul negru
Piperul negru se numără printre acele ingrediente care conferă supei de găină calitatea de leac eficient contra tusei și a mucozităților abundente. Indienii obișnuiesc să facă gargară cu o infuzie de piper negru, pentru a-și ameliora durerile în gât. Ingerarea unui amestec compus din piper negru, ghimbir ras și un strop de oțet ajută la o mai bună asimilare în organism a altor remedii - indiferent dacă este vorba de preparate farmaceutice sau de plante medicinale.
Alimente de consumat cu prudență
Alimentele de mai jos vă pot zădărnici eforturile de a evita răceala sau gripa în sezonul rece.
Prea multe băuturi cu cofeină, cum sunt cafeaua, ceaiul sau Cola
O bună hidratare contribuie la întărirea imunității, deci la o apărare eficientă a organismului împotriva infecțiilor virale. Având în vedere efectul diuretic al cofeinei, ar fi de dorit să restrângeți la minimum consumul de băuturi care o conțin, în lunile cu risc de contaminare virală.
Băuturi alcoolice, peste limita de un pahar sau două
Excesul de alcool ne deshidratează, slăbește apărarea naturală a corpului și crește riscul de a fi atacați de un virus. Vinul roșu sau vinul de soc pot ajuta la întărirea sistemului imunitar, însă cu condiția să nu exagerați. Specialiștii consideră surplus tot ce depășește un pahar pe zi la femei, și două pahare la bărbați.
Hrana potrivită contra febrei
În general, febra semnalează faptul că în corpul nostru au pătruns viruși sau bacterii care încearcă să se fixeze, iar organismul se străduiește din răsputeri să scape de intruși. E ca și cum ați avea la dvs. acasă niște vizitatori care au uitat să mai plece și ați închide caloriferul, în scopul de a-i face să se simtă inconfortabil și să le vină dorul de ducă. Dar atenție! Reducând febra, există uneori posibilitatea să prelungiți durata bolii. Din acest motiv, literatura de specialitate nici nu ne oferă prea multe leacuri tradiționale împotriva febrei. Noi vă vom face câteva sugestii în cele ce urmează, pentru cazul că decideți totuși să vă scădeți febra. Precizăm însă că remediile sunt destinate cu precădere adulților. La sugari, ca și la copiii mici, febra constituie un simptom mult mai grav, care face necesară consultarea de urgență a medicului. În ce vă privește pe dvs., aveți temeiuri de îngrijorare doar atunci când febra urcă peste 39,4oC și /sau se menține mai mult de trei zile.
Beți multe lichide
Din cauza febrei, corpul pierde o cantitate apreciabilă de lichid. Beți mai mult ca de obicei, pentru a compensa deshidratarea. Apa reprezintă alegerea optimă.
Asigurați-vă un aport permanent de căldură
Când aveți febră, băuturile calde vă împiedică să aveți o senzație neplăcută de frig și să tremurați. Apelați la ceaiuri ori supe (calde sau fierbinți), pentru a preveni frisoanele.
Beți ceaiuri antitermice
În ceaiul verde sau negru există o substanță cu acțiune antipiretică, numită alfa-spinasterol. Puteți adăuga un praf de scorțișoară (conține aldehidă cinamică) și ghimbir. Alte variante posibile sunt ceaiul de lemn dulce (cu substanța activă paeonol) sau infuzia de gențiană (berberină și berberastină).
Preparați-vă o supă febrifugă
După ce ați gătit o supă de găină cu fidea, adăugați următoarele ingrediente care conțin, fără excepție, substanțe cu efect de reducere a febrei: ceapă verde (beta-sitosterol), busuioc (mentol și alfa-bisabolol), ardei gras (eugenol).
Luați gustări antipiretice
Există câteva alimente în care se găsește acid salicilic, principiul activ prezent și în comprimatele de aspirină. Încercați cu semințe de dovleac, arahide sau boabe de soia.
Din cămara cu ierburi de leac
Următoarele plante medicinale vă pot ajuta să rămâneți sănătoși în perioada când numărul cazurilor de răceală și gripă crește vertiginos.
Ginsengul american (Panax quinquefolius)
Este o plantă medicinală, diferită de ginsengul chinezesc. Inițiatorii unui studiu canadian au administrat celor 279 de participanți (persoane care suferiseră cel puțin două răceli în anul anterior) fie 2 capsule cu extract de ginseng american pe zi, fie un placebo. Tratamentul a început odată cu valul de gripă și a durat patru luni. Voluntarii care luaseră ginseng au reușit să prevină boala sau, dacă nu, s-au însănătoșit mai rapid decât cei din grupul-martor.
Anasonul (Pimpinella anisum)
Anasonul este foarte util ca expectorant. Iată cum vă puteți prepara o infuzie: zdrobiți una sau două lingurițe de semințe de anason și infuzați-le, timp de 10-15 minute, în 1-2 căni de apă clocotită.
Astragalus (Astragalus propinquus)
În medicina tradițională chineză, această plantă este întrebuințată frecvent pentru întărirea imunității. De asemenea, e cunoscută și pentru acțiunea ei antiinflamatoare și de normalizare a funcției plămânilor. Totuși, nu este foarte prezentă în fitoterapia europeană.
Echinacea (Echinacea spp.)
Extractul din rădăcină de echinacea are o acțiune antivirală, crescând numărul anticorpilor naturali care anihilează virușii și bacteriile. Cercetătorii de la University of Connecticut au publicat în anul 2007 o meta-analiză ce sintetiza rezultatele obținute în 14 studii. Concluzia finală a fost că administrarea extractului de echinacea reduce cu 58% probabilitatea de contractare a unui virus și poate scurta durata afecțiunii virale.