Istoria ciocolatei începe cu... 3200 de ani în urmă, în America Centrală, unde populația consuma o băutură energizantă, din boabe de cacao, pe care o numeau apa neagră sau apa amară. Considerată un dar al zeilor, ea a fost introdusă în diferite ritualuri religioase, și era atât de populară printre amerindieni încât, atunci când conchistadorii spanioli au cucerit America, boabele de cacao au devenit monedă de schimb. Spaniolii au intuit potențialul comercial al apei amare și au adus-o în Europa, prin anul 1580, unde a rămas o vreme în anonimat, gustul său amar respingând potențialii amatori. Asta, până când unui bucătar de la curtea regelui Spaniei i-a venit o idee: a amestecat în apa amară puțin zahăr, miere și vanilie, obținând o băutură delicioasă, care se servea caldă. În câteva decenii, această ciocolată lichidă a început să cucerească diversele țări europene, fiind îmbogățită cu noi gusturi și arome. Primul care a avut ideea să transforme ciocolata dintr-o băutură într-un aliment solid a fost un biochimist olandez, Coenrad van Houten. În 1815, el a descoperit niște săruri care să reducă gustul amar, iar apoi a turnat ciocolata într-o formă solidă. Mult mai târziu au intrat în scenă faimoșii ciocolatieri elvețieni, care au transformat-o adăugându-i lapte, împărțind-o în celebrele pătrățele, adăugându-i un miez cremos etc. În secolul XIX existau următoarele trei tipuri de ciocolată:
1. Ciocolata amară - este formată doar din grăsimea extrasă din cacao (untul de cacao) și partea neagră, foarte aromată, din boabele de cacao, la care se adaugă puțin zahăr. Este forma de ciocolată cea mai apropiată de cea originară, păstrând multe dintre principiile active din cacao.
2. Ciocolata cu lapte - conține lapte praf, zahăr și cantități considerabil mai mici de cacao, care-i dau aroma specifică și un gust amar abia detectabil, fiind mai agreabilă la gust, dar mult mai săracă în nutrienți.
3. Ciocolata albă - conține doar unt de cacao (fără partea închisă la culoare din boabele de cacao), lapte, vanilie și zahăr. Este plăcută la gust, dar valoarea sa nutritivă e aproape de zero, doar untul de cacao, ce conține ceva grăsimi sănătoase, având o oarecare valență terapeutică.
În momentul de față, în lume, se consumă, în fiecare an, aproximativ 10 miliarde de kilograme de ciocolată, europenii și americanii fiind campioni absoluți în acest domeniu. În medie, un locuitor al țărilor industrializate consumă în fiecare an 4,5 kilograme (echivalentul a 45 de ciocolate!), preferata fiind ciocolata cu lapte, deși este o adevărată bombă calorică. Popularitatea ciocolatei negre a crescut abia în ultimii ani, când s-a descoperit că este, practic, un veritabil medicament.
Un complex de oligoelemente
Termenul de ciocolată neagră se referă la toate sortimentele de ciocolată în care cacao (unt de cacao + pudra închisă la culoare) este minimum 70%, restul fiind constituit din zahăr, condimente, fragmente de fructe uscate etc. Acest tip de ciocolată conține cantități foarte mari din câțiva nutrienți esențiali sănătății:
* fierul - este indispensabil pentru oxigenarea celulară, pentru forța musculară și buna funcționare a creierului, iar o sută de grame de ciocolată conțin aproape 70% din necesarul zilnic de fier
* magneziul - normalizează tensiunea arterială, ajută la menținerea echilibrului psiho-emoțional
* cuprul - contribuie la asimilarea fierului, ajută la menținerea sănătății articulațiilor și a tendoanelor, la tinerețea pielii
* zincul și seleniul - sunt agenți antioxidanți foarte puternici, stimulând sistemul imunitar și ajutând la prevenirea cancerului, îmbunătățind în același timp fertilitatea, la femei și bărbați
* vitamina B12 - previne anemia, participă la procesul de reînnoire celulară, previne bolile măduvei spinării, protejează ficatul și stimulează funcția hepatică
* fibrele alimentare - mai mult de 11% din ciocolata neagră este formată din aceste substanțe nedigerabile, care încetinesc asimilarea zahărului, ceea ce ajută la prevenirea diabetului și la scăderea trigliceridelor, la combaterea obezității și a celulitei.
Tratamente cu ciocolată
Nu depășiți 30 de grame pe zi
Trebuie ținut cont că ciocolata neagră este, totuși, un aliment bogat în calorii: o sută de grame conțin aproximativ 450 calorii, adică mai bine de o treime din rația energetică zilnică a unei persoane cu un nivel redus al activității fizice. Ca atare, ciocolata neagră nu trebuie consumată în doze mai mari de 30 de grame pe zi, peste această cantitate, crescând riscul de îngrășare. Doza poate fi dublată, dar numai în cazul celor care depun efort fizic susținut, care se confruntă cu deficiențe de greutate ori au nevoie de un plus energetic, pe o perioadă scurtă de timp. De regulă, se recomandă administrarea ciocolatei între mese, pentru a nu interfera prea mult cu procesele digestive și pentru a uniformiza eliberarea glucozei în sânge.
Ciocolata neagră și hipertensiunea
Consumul acestui aliment determină organismul să pună în circulația sanguină substanțe care determină musculatura netedă a vaselor de sânge să se dilate, ceea ce aduce după sine scăderea tensiunii arteriale. Efectul apare destul de rapid, adică la aproximativ o oră - o oră și jumătate după ingerare, durând circa 120-180 de minute. Iar pentru a-l obține, nu avem nevoie de mai mult de 1-2 pătrățele (adică 7-14 grame ciocolată neagră) consumate odată. Efectul hipotensor al ciocolatei negre este potențat de consumul ceaiului de mușețel, dar și de o dietă cu multe legume din familia cruciferelor (varză, varză roșie, broccoli, conopidă).
Ciocolata neagră, colesterolul și diabetul
Datorită conținutului ridicat de fibre alimentare, ciocolata neagră menține scăzute valorile colesterolului total, dar și ale așa-numitului colesterol rău (LDL). Mai mult, niște substanțe anti-oxidante, conținute de cacao, împiedică depunerea colesterolului și a grăsimilor pe vasele de sânge. Un studiu recent arată că un consum regulat de ciocolată neagră determină și producerea în cantități mai mari a colesterolului bun (HDL), care ajută la dizolvarea și la micșorarea plăcilor de aterom deja depuse pe artere. Acțiunea ciocolatei negre asupra colesterolului și a trigliceridelor este foarte bine potențată de consumul uleiurilor presate la rece (de măsline, porumb, floarea soarelui, rapiță etc.). Deși poate părea greu de crezut, ciocolata neagră ajută la prevenirea diabetului sau chiar la corectarea lui. De ce? Pentru că, în cantități mici (10-25 de grame pe zi), crește receptivitatea organismului la insulină, fapt ce va ajuta la normalizarea glicemiei și va proteja pancreasul.
Ciocolata neagră, infarctul și accidentul vascular
Un studiu realizat pe 470 de persoane în vârstă, desfășurat pe o perioadă de 15 ani, a arătat că un consum sistematic de ciocolată neagră (excluzând ciocolata cu lapte sau albă), aduce după sine o scădere a riscului de infarct și accident vascular de aproximativ 40%. Aceste rezultate surprinzător de bune se datorează efectului principiilor active din cacao asupra colesterolului, trigliceridelor și a tensiunii arteriale, dar și asupra psihicului. Pentru că psihicul este, în foarte multe cazuri, factorul determinant în apariția accidentului vascular sau al infarctului, iar ciocolata are un efect extraordinar de potolire a emoțiilor.
Ciocolata neagră și pielea
Există câteva substanțe active în cacao, pe care specialiștii le consideră o adevărată binefacere pentru piele. Cele mai importante sunt așa-numitele flavonoide, care administrate sub forma ciocolatei negre, au trei acțiuni extrem de importante: 1. Îmbunătățesc circulația sanguină la nivelul pielii. 2. Ajută la menținerea densității și a gradului de hidratare optimă a pielii. 3. Împiedică acțiunea nocivă a radiațiilor ultraviolete (inclusiv a periculoaselor UVB), prevenind apariția diferitelor forme de cancer al pielii. Nutriționiștii consideră ciocolata neagră drept un aliment-medicament pentru toate persoanele care vor să-și păstreze sănătatea sau tinerețea pielii, dar și pentru cei care intră în contact cu diverși factori de risc pentru cancerul cutanat.
Ciocolata neagră și creierul
Se pare că ciocolata neagră, alături de produsele apicole și alimentele bogate în clorofilă, este cea mai bună hrană pentru creier. Spre deosebire de alte dulciuri, ea eliberează glucoza - supranumită hrana sistemului nervos - gradat, fără a produce crize de hiper- și hipo-glicemie. Apoi, flavonoidele din ciocolata neagră intensifică circulația sanguină în zona creierului, ceea ce permite o mai mare capacitate de efort intelectual, o concentrare mai bună. La persoanele în vârstă, consumul sistematic al ciocolatei negre încetinește apariția demenței vasculare și a Alzheimerului. De asemenea, îmbunătățește memoria, precizia mișcărilor, fluența în vorbire. Pe lângă aceste avantaje pe termen lung, alcaloizii conținuți în cacao stimulează, pentru o durată de 1-2 ore, creierul, făcându-ne mai atenți și mai puțin somnolenți.
Ciocolata neagră și psihicul
Unii psihiatri consideră că ciocolata neagră este anti-depresivul cel mai la îndemână pentru omul zilelor noastre. Complexul de substanțe pe care îl conține determină creierul să elibereze mai multă dopamină - o substanță cu efect euforizant, care re-trezește optimismul și entuziasmul. Apoi, s-a constatat că ciocolata neagră ne eliberează de inhibiții, ajutându-ne să fim mai deschiși, comunicativi și spontani. Efectele euforizante și stimulente ale ciocolatei apar la doar 1-2 pătrățele consumate, femeile fiind mai receptive la acest remediu decât bărbații.
Un studiu italian a constatat, chiar, că doar câteva pătrățele de ciocolată neagră ajută la depășirea frigidității, dându-le femeilor o dispoziție relaxată, mult mai receptivă la plăcere. Efectul apare însă doar la ciocolata neagră, care conține suficiente cantități dintr-o substanță cu nume complicat (feniletil alanină), ce are acest efect stimulent asupra creierului. Ciocolata cu lapte, săracă în această substanță, dar bogată în zahăr, moleșește creierul, inducând simple accese de foame, în locul stării de bună dispoziție durabilă.
Ciocolata neagră și greutatea
Un neurolog american a descoperit o metodă revoluționară de potolire a acceselor de foame: cu 20 de minute înainte de masă, vom ține pe limbă o pătrățică de ciocolată neagră, savurând-o vreme de măcar 15 minute. Acest demers simplu va transmite sistemului nostru nervos incredibil de multe semnale gustative, semnale care vor fi interpretate drept senzație de stomac plin, ceea ce va micșora sensibil porția de hrană de care avem nevoie. De altfel, această metodă de a savura ciocolata neagră este și un procedeu aproape infailibil de a scăpa de dependența de ciocolata cu lapte, dar și de dulciuri în general.
Ciocolata neagră și graviditatea
Un studiu finlandez a constatat că mamele însărcinate, care consumă frecvent ciocolată neagră, sunt mai ferite de puseele de hipertensiune, de accesele de depresie sau astenie. Per ansamblu, consumul ciocolatei negre reduce nivelul de stres al mamei și, implicit, al fătului. În plus, conținutul ridicat de fier și de vitamina B12 al acestui aliment va ajuta copilul să se dezvolte normal, prevenind astfel posibilele probleme post-natale. Interesant și amuzant totodată este că și viitorii tați care consumă ciocolată neagră prezintă un moral mai bun și o capacitate de adaptare mai mare la noul lor statut familial, comparativ cu tații care preferă alte dulciuri.
Precauții și contraindicații
Acest aliment are foarte puține contraindicații, în raport cu celelalte dulciuri, dar va fi, totuși, administrat cu prudență persoanelor hiperexcitabile, cu glicemia foarte ridicată, precum și celor obeze. Principala grijă este să nu fie administrată în cantități prea mari, pentru că, dacă o pătrățică savurată de 3 ori pe zi ne ajută să slăbim, două ciocolate consumate în 24 de ore ne îngrașă cu vreo sută de grame o dată.
Ciocolata neagră va fi administrată cu prudență, în litiaza cu oxalați, precum și în afecțiunile inflamatorii ale articulațiilor, întrucât le poate agrava.
Diferența între ciocolata neagră și cea cu lapte
Nutriționiștii avertizează faptul că o combinare a ciocolatei negre cu lapte, fie el praf sau proaspăt, anulează efectele benefice ale pudrei de cacao. Laptele, mai exact grăsimile saturate pe care el și derivatele sale le conțin, blochează asimilarea principiilor active din cacao. Apoi, ciocolata cu lapte conține foarte mult zahăr și aproape deloc fibre alimentare, fiind o otravă pentru diabetici, spre deosebire de ciocolata neagră. Tot datorită conținutului foarte mare de zahăr, neînsoțit de alți nutrienți, ciocolata cu lapte dă dependență rapid și ne face să o consumăm în cantități mult mai mari decât cea neagră, fiind printre principalii vinovați pentru "epidemia" de obezitate din zilele noastre. Feriți-vă mai ales de ciocolata cu lapte care conține:
* grăsimi modificate (inclusiv prin hidrogenare) - deoarece sunt foarte toxice pentru vasele de sânge, predispunând la infarct și accident vascular
* E-uri cu efect aromatizant - pe lângă că induc dependență sporită față de acest aliment, au efecte nefaste asupra sistemului nervos, provocând stări de agitație, neliniște, diminuând autocontrolul
* creme de fructe, colorate cu diverse E-uri, cum ar fi tartrazina, roșu-rubin etc. În combinație cu zahărul, sunt extrem de dăunătoare pentru imunitate, dar și pentru echilibrul hormonal
* înlocuitori de zahăr - fie că vorbim de zaharină, ciclamat, aspartam, acești înlocuitori sunt mai dăunători decât zahărul în sine, producând cancer, tulburări nervoase, boli auto-imune.