Radiografia unei catastrofe: Munții Retezat

Catalin Manole
Gabriel Păun - activist ecologist (Agent Green) - "Vinovați: toți miniștrii mediului, din 2007 încoace"

- Iubitorii de natură din România și prietenii ei de peste hotare au primit o veste șocantă: Retezatul nu mai este "Peisaj Forestier Intact" (PFI). Cât de gravă este această situație și cine sunt res­pon­sa­bilii?

- Este o situație foarte gravă: sub ochii noștri, toc­mai a fost distrus cel mai vast templu al naturii din Eu­­ropa. Munții Retezat-Godeanu-Țarcu-Vîlcan adă­posteau cea mai vastă sălbăticie din întreaga zonă de climă temperată a Europei. A fost ceea ce cercetătorii numesc un "Peisaj Forestier Intact", o zonă care se distinge prin suprafețe de cel putin 50.000 de hectare de ecosisteme forestiere în care influența omului este minimă. Minunea naturii din România măsura, în anul 2006, când a fost identificată, 101.000 hectare, adică de aproape 10 ori suprafața Bucureștiului. De cu­rând, am fost nevoiți să facem tragicul anunț că Retezatul și-a pierdut statutul de PFI, deoarece a fost ciuntit din toate părțile. La nivel politic, vinovați sunt toți mi­niș­trii mediului, din 2007 încoace - Borbely, Varga, Plumb etc. - care au ignorant studiul făcut în 2006 de Attila Korodi, și care spunea negru pe alb că zona tre­bu­ie protejată. Pe lista neagră este și fostul președinte Bă­sescu, care a inițiat asfaltarea, fără sens, a DN 66A până spre Valea Cernei. Vinovate sunt și companiile care au tăiat sau au prelucrat pădurea în zona res­pec­ti­vă. Cele mai mari sunt austriecii Schweighofer și Kro­nospan, firma românească "Suc­ces" și baronul Kendeffy.

- Cum a fost posibil ca niște companii private să hăcuiască în văzul lumii cea mai frumoasă pădure a României?

- Răspunsul, pe scurt, este corupția și ignoranța, până la cel mai înalt nivel. Holzindustrie Schweig­hofer, prin firma sa de achiziții Cascade Empire, a fu­rat cel puțin 1000 de hectare de pădure de la Compo­se­so­ra­tul Câmpu lui Neag. O mare parte din păduri sunt chiar în aria ce trebuia protejată. Începând cu anul 2006, firma austriacă a exploatat aceste păduri în mod sistematic. I-am somat încă din anul 2007 să în­ce­teze. Au făcut promisiuni pe care și le-au încălcat în mod repetat. Ultima oară, i-am prins exploatând acolo anul acesta, în septembrie, la limita pădurii cu golul alpin. Au făcut un drum forestier chiar prin săl­băticie, toc­mai până în golul alpin, și au scos de acolo cei mai fru­moși arbori! Pădurea aceea este certificată ca bună pentru exploatare! Îmi vine foarte greu să în­țe­leg cum este posibil ca "Forest Stewardship Council" (FSC) să dea asemenea aprobări, pentru păduri furate de la co­­munități locale și în care se lucrează încălcând le­gislația de mediu. Săptămâna aceasta, depunem o plân­gere pentru acest caz con­cret. Tot pe Schweig­hofer l-am prins cu mâța în sac și pe partea cealaltă a Retezatului, pe Valea Râu Șes. Acolo, în plin Parc Na­țio­nal Retezat, ex-ministra Lu­cia Varga a semnat în ul­tima zi a mandatului să se scoată 10 mii de metri cubi de lemn, pe motiv că bieții arbori ar fi atacați de niște insecte. Doamna mi­nistru se pare că n-a auzit că acele insecte sunt lo­cuitori obișnuiți ai unui ecosistem de conifere. Pentru câțiva copaci afectați, s-a făcut acolo un jaf și în 2011, cu voia ministrului Borbely, și a continuat și sub sceptrul lui Varga, în 2014. Lemnul, în cea mai mare parte din arbori sănătoși și valoroși, a ajuns, în perioada februarie-noiembrie 2014, mai ales la Schweighofer și Kro­nospan. Schweig­­ho­fer a mințit ani de zile pe site-ul său ofi­cial, unde scria că nu acceptă arbori din parcuri naționale și na­turale. După ce am publicat această in­ves­ti­ga­ție, în decembrie, anul trecut, și-au reiterat an­ga­ja­mentul, dar este greu să mai avem încredere în ei. La una dintre întâlnirile pe care le-am avut cu con­ducerea companiei Schweig­ho­fer la Viena, le-am adus la masă experți in­ternaționali în ins­pecție și certificare. Le-am pro­­pus să înființăm un nou sistem de certi­ficare, dar când au văzut că le cerem trans­parență totală, au dat-o co­tită.
În partea munților Godeanu, cel mai mare jaf a fost făcut de firma gorjeană Suc­ces. În ultimii 5 ani, firma asta a exploatat făgete naturale de pe aproape toate văile care se varsă din munții Go­deanu, în râul Cerna. De la lucrători din pădure, șefi de ocol din zonă, și până la Gerald Schweig­hofer, multe guri mi-au spus că în spatele firmei "Suc­ces" ar fi Vic­tor Ponta. Ar fi bine ca DNA-ul să ve­­rifice le­gă­turile între fostul premier și Nicolae Sarcină, patronul "Suc­­­­ces" care... a decimat cu succes pădurile is­to­rice ale Ro­mâ­niei.
Și ca radiografia să fie completă, ar mai fi de spus că în munții Țarcu și Retezat, baronului Kendeffy i-au fost retrocedate, ilegal, peste 10.000 de hectare de pădure! În Țarcu s-a apucat de tăiat de câțiva ani, dis­trugând astfel alte teritorii prețioase din peisajul fo­restier intact. Nu am înțeles cum a fost posibil ca sta­tul român să retrocedeze unui cetățean străin, o pă­­­du­re pentru care România a plătit familia Kendeffy în aur și bani. Am pregătit un proces pentru a face drep­tate și îl che­măm pe Kendeffy în judecată. Cei care i-au dat pădurea ar trebui și ei pe­depsiți.

- Noul Cod Silvic, numărul de urgență 112, pentru a suna la Radarul Pă­durilor, și Garda Fo­­res­tieră, aces­te noi măsuri luate de au­torități, au avut vre­un efect concret în tăierile ile­ga­le?

- "Radarul Pădurilor" este un instrument extrem de mo­dern și de sofisticat, dublat de o bază de date na­țională, unde intră toate parcelele de pădure, pro­prie­tarii, amenajamentele silvice, firmele de ex­ploa­tare, de transport și de procesare. Dacă s-ar folosi cum tre­buie, nu am mai avea pro­ble­me cu tă­ie­rile ile­gale. Dar gu­ver­nul nu alo­că suficienți bani pen­tru an­ga­jați, care să îl aplice co­res­punzător. Închipuie-ți că ci­ne are acces la acest sistem poate ve­dea, în timp real, dacă un ca­mion cu lemne a ieșit dintr-o pă­­dure unde nu se permit tăieri! Din păcate, până acum nu am au­zit de niciun flagrant pe această bază. Le-am propus în­că din de­cembrie, anul trecut, ime­diat du­pă ce s-a lansat Ra­darul Pădurilor, să cooperăm, în­­tru­cât avem expertiza pe in­ves­tigații, însă au ales să doar­mă în sucul corupției. Cât des­pre nou-înființata Gardă Forestieră, ea este deo­cam­dată un joc de glezne. Este fos­tul inspectorat silvic (ITSRV), unde sunt câțiva ins­pectori buni, dar și mulți corupți. S-a schimbat or­ga­ni­grama, dar eficiența nu a apărut încă.

"Jumătate din lemnul exploatat în România este ilegal"

- De curând, ai susținut o conferință de presă în Viena, unde ai tras un semnal de alarmă în le­gătură cu pădurile României. De ce ai ales Viena și care au fost principalele lucruri transmise?

- Recent am participat, alături de mai multe or­ganizații internaționale, la conferințe de presă, ținute în zile consecutive, la Viena și la București, pentru a trage un nou semnal de alarmă. Raportul lansat cu această ocazie și intitulat "Jefuirea ultimei păduri" arată că jumătate din lemnul exploatat în România este ilegal. Mai mult, raportul arată că principalul fac­­tor care con­duce tăierile ilegale este firma aus­tri­acă Schweighofer. Cu această ocazie, autoritățile fo­restiere din Austria au pri­mit o sesizare oficială, legată de încălcarea regu­la­men­tului european privind comerțul cu lemn ilegal pe pia­ța europeană. Austria a fost șocată, pentru că Schweig­­hofer avea o reputație excelentă acolo. La con­­ferință, ne-am unit forțele cu WWF Germania, WWF Austria și Environmental In­vestigation Agency (EIA), ceea ce a dat o greutate se­rioasă acuzațiilor. Cei de acolo au spus că nu au mai văzut de 8 ani atâta presă la o conferință pe te­me de mediu.

- Care a fost reacția jur­na­liștilor austrieci când au aflat că un conațional al lor este ina­mi­cul public numărul unu al pă­du­rilor românești? Dar auto­ri­tă­țile austriece? Au avut vreo re­acție?

- Prezența în număr uriaș a zia­riștilor la conferință și faptul că s-a relatat despre tăierile ile­gale din Ro­mânia la televiziunea națională din Austria și în toate zia­rele, radiourile și revistele mari de acolo spune multe. Chiar cel mai mare ziar financiar, "Wirtschafts­blatt", l-a pus la zid pe Schweighofer, deși publicația protejează, de obicei, firmele aus­­triece. În schimb, clienții Schweighofer din Austria, care vând lemn de foc din pădurile noas­tre seculare, nu au reac­țio­nat. Supermarket-uri precum SPAR, magazine de bricolaj precum OBI sau Horn­bach vând brichete și peleți marca Schweig­hofer "made in România", de­oa­re­ce au încredere în certi­ficarea FSC și PEFC. Mă în­treb cine va plăti pen­tru pădurile Ro­mâniei și pentru con­sumatorii înșelați, când Schweighofer va pierde și aceste certificări.

"Romsilva este furnizorul numărul unu de lemn pentru Schweighofer"

- Anul acesta, în timpul investigațiilor tale pentru salvarea pădurilor, viața ți-a fost pusă în pe­ri­col de mai multe ori. Ai fost la un pas de a fi linșat și ai fost spitalizat. Ce te face să mergi mai departe și să îți asumi asemenea riscuri?

- A fost un an cu multe evenimente neplăcute. Acțiunile violente ale mafiei pădurilor împotriva noastră și reacția obosită a autorităților este, într-un fel, și oglinda societății în care trăim. Din păcate, simt că agresiunile la care am fost supus nu s-au terminat, pentru că România abia zgârie corupția și am im­pre­sia că nu dorește cu adevărat să o învingă. Legile sunt încă proaste, iar implementarea lor lasă enorm de dorit. Amenajamentele silvice se fac din ce în ce mai prost, iar Guvernul a pus lupul paznic la oi, dând chiar și parcurile naționale și naturale pe mâna Rom­silva, care este furnizorul numărul unu de lemn pentru Schweighofer. Deși pădurile din Parcu­rile Naționale înseamnă doar 1% din su­pra­fața țării, se taie chiar și în acestea... Din fe­ricire, mai avem câ­teva păduri virgine, care îm­preună în­sumează su­prafețe de 218.000 hectare, adică mai mult decât res­tul Europei la un loc! 11% din pădurile virgine vor intra în curând în patri­moniul mondial UNESCO. Alte 8% sunt pro­tejate prin legislația națională, în diferite re­zer­vații stricte. Restul de 81% sunt însă în pe­ricol maxim. Pentru protejarea lor, sunt dispus să îmi asum orice risc. Voi face tot ce îmi stă în putere să salvăm aceste păduri virgine ale Ro­mâniei, care încă arată așa cum au fost create la în­cepu­tul lumii.