Tu ce regim mai ții la început de an?

Gilda Fildan
- Vegetarieni și mâncători de carne, matematicieni și iubitori ai ordinii și ai programelor riguroase - pentru orice gusturi, se găsește astăzi dieta adecvată. În diversitatea amețitoare a metodelor, rămâne, totuși, statornică regula clasică: cine dorește să scape de kilogramele în plus trebuie să consume mai multe calorii decât ingerează. Cel mai bine, cu un tip de alimentație care să corespundă preferințelor perso­nale. Am examinat pentru dvs. cinci diete la modă, pentru a vă da posibilitatea s-o alegeți pe cea care vi se potrivește -

Dieta Paleo
Pe urmele strămoșilor


"Omul contemporan nu se hrănește conform necesităților dictate de carac­teristicile speciei sale", sună teoria pe care se bazează dieta Paleo, care afir­mă că tubul nostru digestiv ar fi con­struit pentru modul cum se alimentau stră­moșii noștri din paleolitic (de unde și denumirea de "Paleo"). Ni se cere să renunțăm la tot ce nu mâncau oame­nii din epoca de piatră: de exemplu, zahăr sau paste. Și alcoolul e tabu! De ase­menea, interzise sunt cerea­lele și lac­tatele - și, odată cu ele, chiflele din făină albă, sosurile consistente și frișca. În locul lor, ne putem umple far­furia cu fructe, legume, carne și pește, ouă și miere, nuci și semin­țe. Cine dorește să adopte metoda Paleo trebuie să dispună de timp și de bani, pentru a-și cumpăra mereu ingrediente natu­rale, de calitate, pe care să le prepare imediat. Iar nu­tri­ționiștii nu sunt deloc con­vinși că adop­tarea unei astfel de diete pe termen lung ar fi ideală pentru omul din zilele noas­tre. Evident, re­nun­țarea la produsele prelucrate indus­trial este cât se poate de utilă, însă con­sumul foarte mare de car­ne, pe o peri­oa­dă înde­lungată, implică ne­îndo­ielnic riscuri pentru sănă­tate. Și se ri­di­că între­barea dacă eli­mi­narea to­tală a lac­ta­te­lor, ce­realelor și le­gumi­noaselor aduce, real­men­te, mai mul­te avan­taje decât dez­a­van­taje. De alt­fel, nici nu se știe cu exac­titate ce mân­cau sau nu mân­cau strămoșii noș­tri. Dar un lucru e cert: ei făceau mai multă mișcare decât noi, cei de astăzi.
* Această dietă vă poate ajuta cu sigu­ranță să slăbiți, deoarece selecția alimentelor este una limitată, în special prin reducerea drastică a carbohidraților.

Dieta vegană
Verde pur


Conceptul "vegan" cuprinde mai mult decât o simplă dietă, totuși acest sistem de ali­mentație este atractiv pentru cei ce doresc să slăbească și acceptă să excludă din hrana lor produsele de origine animală. În rețe­tele ve­gane, pe primul loc se află în general legu­me­le, iar acestea conțin multe vitamine, mi­­nerale și fibre, dar pu­ține ca­lorii. Un plan de me­niu conținut în­tr-un ma­­nual die­te­tic, "Vegan for Fit", se compune din sport și o nu­triție săracă în carbohi­drați (de pildă, pas­tele sunt înlocuite cu tăiței din dovle­cei zuc­chini). Cine este dispus să depună un oarecare efort pentru a-și pregăti mesele și face suficientă mișcare poate slăbi pe această cale. Însă ali­mentația vegană, în sine, nu garantează acest lucru: să nu uităm că zahărul și margarina sunt și ele de proveniență vegetală. De aseme­nea, există chipsuri, ciocolată și prăjituri vegane. De fapt, obiectivul principal al stilului de viață vegan nu este acela de reducere a greutății cor­porale, ci militarea consecventă pentru drepturile ani­malelor. Veganii se abțin să consume orice pro­duse care ar prespune chinuirea animalelor - incluzând aici chiar și pantofii sau hainele de piele, pilotele umplute cu pene și puf, ca și nu­meroase articole cosmetice. Renunțând la carne, ouă și lapte, ei se îngrijesc să-și acopere din alte surse necesarul de vitamină B12, calciu și fier. Însă pentru o dietă ținută doar câteva săptămâni, nimeni n-are motive să se teamă de vreo carență de nutrienți.
* Alimentația vegană nu duce automat la pierderea surplusului de kilograme. Dar dacă se reduc porțiile și se mănâncă în primul rând le­gume, scade aportul de calorii, iar aceasta faci­litează slăbirea.

Dieta Shred
Regim și sport


Este o dietă bazată pe cartea cu același titlu a medicului american Ian K. Smith, care s-a menținut multă vreme în fruntea listei de bestseller-uri, publicată în "New York Times". În opinia autorului, cheia slăbitului cu succes constă în respectarea strictă a unei diete de șase săptămâni, paralel cu un program de exerciții fi­zice. Concret: regulat, 45 de minute de mișcare și șapte gustări pe zi, luate la intervale fixe, de 3-4 ore. Puțină libertate se acordă doar în ceea ce privește alegerea mâncă­ru­rilor. Smith face pen­tru fiecare masă mai multe propuneri, printre care se numără întot­dea­una și opțiuni vegane. În ansamblu, dieta Shred ofe­ră o alimentație variată și echilibrată, cu reducerea cantităților de grăsimi și carbohi­drați. Cine respectă protocolul cu sfințenie are, efectiv, șanse să slăbească. Condiția este să fie un adept disciplinat și entuziast al sche­melor fixe și să aibă suficient timp la dis­poziție. Ră­mâne deschisă întrebarea dacă este realmente necesar să mănânci după un pro­gram inflexibil și "să fii mereu sătul", așa cum prescrie Smith - fiindcă o dietă ar trebui să aibă drept scop și sensi­bili­zarea la diferențele de percepție dintre sa­ție­tate și foame.
* Combinația de sport și alimentație di­versă, cu reducerea nu­mărului de calorii, poate ajuta, într-adevăr, la slă­bit. Însă planificarea ri­gidă nu este decât par­țial aplicabilă, în con­di­țiile traiului de fiecare zi.

Postul discontinuu
Bun și pentru hipertensivi


Preferați 5:2 sau 16:8? Sau poate dieta din două în două zile? Aceste cifre, care probabil vă par misterioase, indică diferitele forme ale postului discontinuu. Toate pornesc de la o idee de bază: într-un interval dinainte stabilit se mănâncă normal, și în restul timpului se postește, sau numărul de calorii se reduce la mi­ni­mum. Astfel, la formula 5:2 se limitează aportul de calorii la 500 sau se postește în două zile din săptămână, iar la 16:8 se face același lucru 16 ore, în fiecare zi. În celelalte cinci zile, res­pectiv opt ore, este permis să se mănânce normal. Prin ur­mare, cine nu dorește să schimbe nimic în meniul său, în schimb poate renunța la el pe un interval limitat de timp, nu va întâmpina prea mari dificultăți cu această metodă. Însă pierderea în greutate este mai degrabă un efect colateral, deoa­rece la postul discontinuu, ca și la cel obișnuit, se urmăresc prioritar alte efecte: reducerea unor fac­tori de risc, precum hiperten­siunea arte­rială, valorile prea mari ale coles­terolului și trigli­ce­ridelor, rezis­tența la insulină - ceea ce îi determină pe mulți să practice postul discontinuu în continuare, chiar și după ce au reușit să slă­bească. În plus, abținerea regulată de la mâncare acutizează perceperea unor semnale ale corpului, ca foamea și sațietatea și, de asemenea, educă simțul gustului.
* Datorită pauzelor alimentare, aportul energetic scade. În cazul când caloriile economisite nu sunt compensate în interva­le­le cu meniu normal, postul întrerupt poate ajuta destul de bine la slăbit.

Densitatea energetică
Mâncați pe săturate alimente cu puține calorii


Ne simțim sătui la sfârșitul unei mese și în funcție de cât de plin ne este stomacul. Căci senzația de sațietate nu este de­ter­minată în primul rând de conținutul caloric al mâncă­rurilor, ci de cantitatea ingerată, ea datorându-se unor recep­tori din peretele stomacului care semnalizează dilatarea lui. De aici derivă o regulă simplă pentru cei ce aspiră să slă­beas­că: să mănânce pe săturate alimentele cu cele mai puține ca­lorii, cum ar fi legumele, brânza de vaci sau supa. Prin den­sitate ener­getică se înțelege nu­mărul de calorii pe gram. Cine nu vrea să le calculeze singur se poate orienta cu ajuto­rul unor tabele care cuprind liste cu densitatea energetică a mul­tor alimente, marcată și cu culorile se­ma­forului: tot ce este verde se poate mânca după placul inimii, din galben ar trebui să se mănânce mai puțin, iar roșul este per­mis numai în cantități mici. Totuși, n-ar trebui să ne lăsăm intimidați atât de tare de culoarea roșie: o felie de tort cu frișcă poate fi com­pensată prin alimente cu un conținut redus de ca­lo­rii. Iar unele alimente din categoria ro­șie, ca de pildă nucile și fulgii de ovăz, ne aduc, într-adevăr, multe calorii, dar în același timp ne oferă și acizi grași valoroși, vitamine și mi­nerale.
De asemenea, nici toate ingredientele cu den­sitate energe­tică scăzută, consumate în cantități apreciabile, nu sunt pe deplin inofensive pentru sănătatea noastră. De exem­plu, pro­du­sele light, deși sărace în calorii, sunt foarte controversate. Cine se decide să-și structureze alimentația pe termen lung după acest principiu ar trebui să aibă în vedere diversitatea - și să considere culorile semaforului drept un element auxi­liar, nu o indicație obligatorie.
* Scăderea în greutate prin orientarea după densitatea ener­getică este perfect posibilă, deoarece meniul include în princi­pal legume și alte alimente cu conținut redus de grăsimi și carbohidrați.