Cu cleștele trebuia să scoți confirmarea vreunei informații pe care o aveai deja, din alte surse, rareori de la cei care trebuiau să facă publică informația respectivă. Nici măcar mult trâmbițata lege a accesului la informațiile de interes public, de pe vremea guvernului Adrian Năstase, nu ajuta la prea mult, întrucât "comunicatorii" n-aveau distracție mai bună decât să tragă de termenele legale și să arunce, la limită și la alibi, date trunchiate sau irelevante.
Pe vremea cabinetelor conduse de Emil Boc, în plin linșaj orchestrat de trusturile de presă rivale guvernării, premierul și miniștrii săi ajunseseră să comunice doar la posturile publice de radio și televiziune. O crispare mediatică pe care Boc avea să o și plătească cu proasta reputație, căci nici măcar lucrurile bune pe care le-a făcut, darmite cele cu impact negativ asupra publicului, nu au fost explicate omului de rând! În loc să iasă și să spună limpede ce are de gând, Boc a preferat să tacă și să-și lase detractorii să vorbească.
Fără a fi câtuși de puțin mai transparente, guvernele Victor Ponta au găsit o altă strategie: aceea de a ieși în față și de a manipula informațiile în propriul profit. Mai isteț decât Boc, dar la fel de păgubos pentru public. În tot acest timp, zeci și zeci de ordonanțe de guvern au fost trecute prin guvern și parlament fără minimă consultare publică. De multe dintre ele aflai doar din "Monitorul oficial", când răul era deja făcut.
Dacă guvernul Cioloș a reușit să schimbe ceva în modul de guvernare al țării, apoi asta a reușit: să lucreze deschis, la vedere. E cu totul altă atitudine din partea miniștrilor, se vede pe ei siguranța și relaxarea, ies și vorbesc limpede cu toată lumea, chiar dacă au parte de interlocutori puși pe harță. Premierul însuși își găsește timp să răspundă pe Internet întrebărilor care îi sunt adresate, dezamorsând, astfel, destule "bombe" lansate de adversari.
În sfârșit, simți că unul dintre principiile de bază ale unei guvernări moderne, transparența actelor administrative, nu mai e doar mimată. O dovedește recenta lansare de către Ministerul de Finanțe a programului "Transparență bugetară", pe care cele aproximativ 13.700 de entități publice din țara noastră trebuie să comunice, online, informații despre cheltuielile și veniturile pe care le au. Practic, orice persoană interesată va putea verifica de acasă felul în care e cheltuit banul public la primăria de care aparține sau la spitalul din localitatea de reședință. Firește, tentația corupției nu va dispărea din doar atât, dar cetățenii vor putea vedea cu ochii lor câți bani merg pe panseluțe și cât cheltuie managerii de spitale pe mopuri la preț de aspirator. Un electorat informat e un electorat mai puternic. Dacă va reuși să demonstreze asta și să obișnuiască publicul să fie bine informat, Guvernul Cioloș va bifa un obiectiv important. Pentru că nimeni după aceea nu va mai putea să se joace de-a transparența, așa cum au făcut-o, ani la rând, guvernele României.