Un medicament revoluționar: MERSUL PE JOS

Ilie Tudor
- În fiecare zi, cu toții mergem pe jos, parcurgând distanțe mai mari sau mai mici, în pas alert sau încet, dar cu toate acestea, cei mai mulți dintre noi nu pot spune că au observat vreun efect vindecător. Și totuși, supratitlul textului este cât se poate de adevărat. Fără să ne dăm seama, noi, oamenii mileniului trei, ne-am transformat într-o civilizație a statului pe scaun, pe canapea, uitând să ne folosim picioarele. În aceste condiții, mersul "în cantități" suficiente a devenit un adevărat antidot, un salvator pentru trup, minte și suflet -

De mai bine de 40 de ani, lumea civilizată se confruntă cu o epidemie de sedenta­rism, urmată - într-o succesiune logică - de alte epidemii: de obezitate, depresie, sindrom metabolic, infertilitate etc. În momentul de față, pare că am atins vârful acestei epidemii, se­den­tarismul ajungând la proporții dezas­truoase, mai ales în mediul urban, unde, peste 70% dintre oameni sunt în această situație periculoasă. Iar înființarea sălilor de fitness sau aerobic, inaugurarea de noi terenuri de alergare, propaganda făcută la televizor sportului au avut prea puține efec­te benefice. De ce? Pentru că cei mai mulți dintre noi suntem într-o formă fizi­că atât de proastă, încât ne este imposibil să alergăm 5 kilometri pe o pistă, să fa­cem sute de ridicări ale greutăților sau să executăm un program de aerobic care arde 1000 de calorii într-o oră. Cu alte cuvine, nu suntem ca­pa­bili să urmăm programele normale dintr-o sală de sport. Pe urmă, celor peste 50% de su­prapon­derali și obezi trăitori în orașe le este pur și simplu ruși­ne să meargă într-o sală de sport, unde se simt (și uneori chiar sunt) priviți ca niște... curiozități ale naturii. Medicii și psihologii au constatat că slaba rezistență la efort, insuficienta voință, dar și teama de ridi­col împiedică imensa majoritate a sedentarilor să-și depă­șească limitele, deși această com­pla­cere este extrem de periculoasă. Din aceste trei motive, avem 90% sedentari, deși tele­viziunile ne spun de zece ori pe zi: "Pentru o viață să­nătoasă, faceți minimum 30 de minute de mișcare pe zi". În acest context, mersul pe jos are o valoare inestimabilă, din motive pe care le vom cunoaște în continuare.

Un sport la îndemâna oricui

Cea mai importantă calitate a mersului pe jos este aceea că poate fi abordat de oricine, oricât de scăzută ar fi capacitatea sa de efort. Apoi, acest tip de mișcare nu pune persoana sedentară în postúri considerate ridicole, ca atunci când intră într-o sală de fitness plină cu atleți. Nu în ultimul rând, acest exercițiu fizic necesită resurse minime de voință, mersul fiind într-o bună măsură un act reflex. Or, chiar voința și con­secvența sunt, de regulă, punc­tul slab al celor care ajung să fie supraponderali sau obezi. Pe de altă parte, mersul pe jos este o formă de sport care, spre deose­bire de altele, nu costă nimic, fiind accesibil și pentru cei cu resurse materiale mo­deste. Aceasta, în timp ce majoritatea celorlalte spor­turi, de la tenis la înot și de la aerobic la schi, sunt apa­najul persoanelor cu resur­se financiare suficiente. În plus, mersul pe jos poate fi făcut în orice sezon și în orice loc, fără niciun fel de limitare. Iar răsplata e mare: mersul pe jos practi­cat sistematic produce o revoluție benefică în orga­nism, așa cum vom vedea.

Doctorul "pas vioi"

Câțiva pași făcuți zilnic nu schimbă nimic din chimia organismului, însă lucrurile stau diferit atunci când mersul este sistematic și în cantități suficiente. Iată câteva din efectele produse în organism prin doar 45 de minute de mers în pas vioi (cu peste 4 kilo­metri pe oră), la aer curat:
* zahărul din sânge este consumat de mușchi, ceea ce va atrage după sine scăderea glicemiei, odih­nind astfel pancreasul.
* grăsimile din sânge vor fi transformate în ener­gie, pentru a susține efortul, ceea ce va proteja siste­mul cardio-vascular.
* creierul va secreta substanțe care vor reduce sensibilitatea la durere și reactivitatea la stres.
* căldura organismului va crește, producând prin transpirație o eliminare masivă a surplusului de apă, dar și a unor deșeuri de metabo­lism și toxine.
* sângele va fi pompat în toate zonele orga­nismului, înlătu­rând senzația de rece la extre­mități, stimulând procesele de vindecare în zonele mai slab iri­gate cu sânge.
Chiar la ore bune după o re­priză de mers pe jos, efectele vor continua să apară. După efort, scoarța cere­brală va elibera hor­moni care induc senzația de relaxare, tensiunea arterială se va regla în mod natu­ral, somnul va fi mult mai odihnitor, senzațiile de an­xietate se vor reduce în inten­sitate, iar celulele siste­mului imu­nitar vor fi mai active. Prin repe­tiția acestui tip de efort, gradul nostru de sănătate va crește, dar și echilibrul emoțional va fi mai bun. Dar iată cum trebuie administrat acest remediu.

"Doza" și "modul de administrare" al mersului pe jos

Există trei elemente care transformă mersul pe jos, dintr-o activitate zilnică banală, într-o formă de sport și totodată într-un medicament:
1. Durata - o repriză de mers trebuie să fie de minimum 45 de minute, idealul fiind în jur de o oră și jumătate.
2. Ritmul de deplasare va fi, la început, cel în care putem respira controlat, dar în timp, va trebui crescut, așa încât viteza de mers să fie de măcar 4 kilome­tri/oră.
3. Frecvența acestui tip de efort este iarăși foarte importantă, idealul fiind să mergem pe jos câte 6 kilometri în fiecare zi. În cazul când nu avem timp, cinci porții bune de mers pe săptămână sunt sufi­ciente.
Este important de știut că valorile de mai sus nu pot fi atinse de o persoană sedentară din primele săp­tămâni. Fiind vorba de o terapie care trebuie ex­tinsă pe o perioadă de ordinul anilor, mersul pe jos va fi abordat gradat, după capacitățile fiecă­ruia, rezultate apărând în timp și menținân­du-se apoi stabile.

Recomandări terapeutice

Supraponderalitate și obezitate
Mersul zilnic pe jos este cea mai sigură rețetă pentru slăbit, cu condiția ca numărul de pași să nu fie mai mic de 10.000, ceea ce ar însemna par­cur­gerea a 6-7 kilometri. Nu vă așteptați, însă, la scăderi spectaculoase și instantanee ale greutății. De fapt, ritmul de scădere a țesutului gras este undeva între 250 și 500 de grame într-o săptă­mâ­nă - foarte departe de așteptările nerealiste asociate cu "dietele-minune" și "medicamentele-minune" de slăbit. Atât doar că mersul pe jos chiar funcționează, iar scăderile în greu­tate sunt foarte bine documentate științific. Și, deși pare puțin să slăbim 1-2 kilograme pe lună, fiind vor­ba de un tratament care poate fi fă­cut toată viața, scă­derile în greutate sunt, în realitate, foarte mari. Într-un an în care mergem zilnic pe jos o oră - o oră și jumă­tate, vom slăbi 12-24 de kilograme, ceea ce este im­pre­sionant, mai ales că slăbitul este 100% "natural", fără riscuri pentru sănătate, și cu beneficii conexe.

Boli cardiovasculare
O oră de mers în pas alert, în fiecare zi, este garan­ția sănătății inimii și a vaselor de sânge. Această for­mă de efort, numită de specialiști aerobă, va arde grăsimile din sânge și va împiedica depunerea lor pe artere, în timp ce valorile colesterolului se vor regla de la sine. În cazul hipertensiunii arteriale în forme incipiente, ea va dispărea de la sine, atunci când mer­gem zilnic pe jos. În primul rând, mersul pe jos redu­ce considerabil nivelul de stres, care este principalul factor declanșator al hipertensiunii arteriale la per­soanele tinere sau de vârstă medie. În cazul hiper­ten­siunii arteriale și al bolii coronariene în stadii avan­sate, mersul pe jos este de asemenea indicat, întrucât reduce riscul de infarct miocardic și de accident vascular. Însă, înainte de a aborda această formă de sport, trebuie consultat medicul specialist, care vă va stabili limitele de efort, așa încât să nu vă fie pusă în pericol sănătatea.

Insomnie
Se recomandă efectuarea aceastui tip de efort în aer liber și, pe cât posibil, atunci când este multă lumină afară. În contact cu aerul, cu in­temperiile, sistemul nervos se reglează de la sine, programând organismul pentru odihnă, ceea ce va facilita procesele de rela­xare, ne va ajuta să adormim mai ușor și va face som­nul mai profund. Apoi, contactul luminii solare cu retina, în tim­pul mersului pe jos, reglează ritmul circadian, adică ne va face să dormim noaptea și ne va ține în stare de veghe ziua. Acest ele­ment este de maximă importanță pentru cei care lucrează în birouri sau hale iluminate artificial, pre­cum și pentru cei care lucrează pe calculator - persoa­ne care au tendința să aibă in­somnii noaptea și să fie somnolente ziua.

Întărirea imunității
Mersul este activatorul perfect pentru imunitate, mai ales când nu ține seama dacă vremea e bună sau rea. O serie întreagă de mecanisme de apărare în fața gripei, a infecțiilor renale sau digestive, sunt activate atunci când corpul intră în contact nemijlocit cu in­tem­periile din diverse anotimpuri. La polul opus, când corpul este protejat în exces, vreme îndelungată, în mediul de seră din apartament, birou, mașină etc., sensibilitatea la infecții crește. Așadar, mersul pe jos în natură, pentru activare imunitară, poate fi și trebuie făcut indiferent de vreme, dar cu o condiție: să fim îmbrăcați adecvat, așa încât să nu ne expunem la frig sau umezeală vreme îndelungată, deoarece în acest caz, efectul va fi cel opus: de scădere a imunității.

Activarea creierului
Un studiu realizat de o echipă de medici americani arată că, parcurgând 20 de kilometri pe jos în fiecare săptămână, vom reduce riscul apariției Alzheimeru­lui cu peste 50%, efectul consolidându-se în decursul a cinci ani. Atât adulții, cât și tinerii, ar trebui să mear­gă zilnic pe jos, în pas alert, pen­tru a-și menține creie­rul în for­mă. Acest tip de mișcare pune în mișcare sângele și crește gradul de oxigenare a creierului, ame­liorează depre­sia (un adevărat inamic al func­țiilor cerebrale), reduce nivelul de stres psihic. Din când în când, mersul pe jos tre­buie înlocuit cu exerciții fizice diverse, cum ar fi îno­tul, mersul pe bicicletă, jocurile de echipă sau tenisul. Neurologii au observat că, pentru a-și menține sănăta­tea, creierul are nevoie de o stimulare cât mai variată, realizată inclusiv prin exercițiu fizic. Imediat după efort, este necesară o relaxare pe măsură, la fel de importantă ca și mișcarea în sine, pentru că în timpul relaxării sunt puse în circulație substanțele care induc starea de bine psihică și mențin sănătatea creierului.

Antidot contra cancerului
"Bărbații cu cancer la prostată care merg pe jos câte o oră, cu o viteză de 5 kilometri pe oră, de măcar trei ori pe săptămână, au cu 57% mai multe șanse ca boala să nu li se agraveze", sună concluzia unui stu­diu despre cancerul la prostată, făcut de un grup de medici de la Universitatea de Medicină din Califor­nia, SUA. Și nu doar cancerul de prostată, ci majo­ritatea formelor de cancer sunt ținute mai ușor sub control atunci când mergem pe jos sistematic. Ex­plicațiile sunt mai multe:
* acest efort susținut activează sistemul imunitar, care va ataca celulele canceroase, împiedicând pro­liferarea lor.
* mersul pe jos, mai ales cel în ritm rapid, reduce cantitatea de insulină din sânge, în condițiile în care aceasta favorizează dezvoltarea celulelor maligne.
* mersul pe jos susține moralul bolnavului și crește dorința de a lupta și de a învinge boala.
Așadar, asocierea bolii canceroase cu statul la pat, într-o nesfârșită "odihnă", pentru conservarea resur­selor organismului, este cât se poate de nefastă. Oricât ar fi de dificilă mobilizarea pentru bolnav, această for­mă de efort fizic nu trebuie să lipsească din trata­mentul cancerului.

Longevitate
Specialiștii în geriatrie susțin că viteza maximă cu care ne putem deplasa, atunci când mergem pe o distanță mai mare de 3 kilometri, ne arată cu precizie care este speranța noastră de viață. Cu cât viteza de mers este mai mare, cu atât mai mare va fi și vârsta pe care o putem atinge. Doctorul în geriatrie Stephanie Studenski susține chiar că ar trebui să ne măsurăm periodic viteza de mers, așa cum ne verificăm tensiu­nea arterială, mai ales după o anumită vârstă. O creș­tere a vitezei medii de mers cu numai 0,5 kilometri/ oră este asociată cu 10 ani (!) în plus la speranța de via­ță. Aceste concluzii, năstrușnice în aparență, sunt susținute de descoperirile științifice privitoare la efectele mersului asupra imunității, asupra sănătății inimii sau a creierului.