Justiția, la masa verde - "Ne place Vlad Țepeș, dar pe termen lung asta nu ne ajută"

Claudiu Tarziu
Justiția, dar mai ales Direcția Națională Anti­co­rupție (DNA), continuă să țină capul de afiș al vieții publice din România. Așteptăm totul de la Justiție: să reseteze clasa politică, să determine o administrație publică, dacă nu mai bună, măcar mai cinstită, să facă ordine în societate. Așteptări mari, care nasc dezbateri mari. Iar în ultima vreme, am avut parte de câteva evenimente care se cer analizate în pro­funzime. În acest scop, am adresat câteva între­bări unor comentatori politici exersați în zona fier­binte a justiției: Liviu Avram, Sebastian Lăzăroiu și Robert Turcesu.

1. Laura Codruța Kovesi a primit un nou mandat în fruntea DNA. Cum apreciați această reînvestire? Ce n-a făcut în primul mandat și ar trebui să facă de-acum înainte?
2. Cum se explică popularitatea semni­fi­cativă de care se bucură procurorul șef al DNA, așa după cum reiese și din sondaje?
3. Cum trebuie înțeles scandalul de spionaj legat de numele Laurei Codruța Kovesi, în care sunt implicați foști ofițeri Mossad: ca o în­cer­care de intimidare și/sau compromitere a procurorului șef al DNA sau ca o punere în scenă spre victimizare și creșterea credibilității Laurei Codruța Kovesi?
4. De ce se intensifică anchetele DNA asu­pra baronilor locali, în preajma alegerilor lo­cale? In­tră și dosarele lui Victor Ponta și Liviu Drag­nea în logica pregătirilor electorale?

LIVIU AVRAM, redactor șef adjunct "Adevărul"
"Se întâmplă rar să vedem într-o funcție publică un om atât de dedicat și integru precum Laura Codruța Kovesi"


1. Cred ca reînvestirea Laurei Codruța Kovesi a fost un demers firesc, dat fiind faptul că a continuat drumul bun pe care Daniel Morar a așezat această instituție. O even­tuală schimbare a ei ar fi fost un semnal ciudat și deloc încurajator. Să ne amintim că, în anul 2008, și Că­tălin Predoiu, ministru al Jus­tiției în Guvernul Tăriceanu, a în­cercat schimbarea lui Daniel Mo­rar, prin trimiterea sa la o sinecură la Bruxelles, iar demersul său a fost văzut ca o tentativă de a do­moli elanul DNA. Nu cred că pro­blema se pune în termeni de ce a făcut/ce n-a fă­cut în primul mandat doamna Kovesi, ci în ipoteza că ceea ce a făcut a făcut bine și are datoria să continue.
2. Popularitatea Laurei Codruța Kovesi se ex­plică, pe de o parte, prin faptul că se întâmplă atât de rar să vedem într-o funcție publică un om dedicat și integru, care nu pare dispus - cel puțin până la proba con­trarie - să facă compromisuri rușinoase, încât această prestație nu are cum să treacă neremarcată. Pe de altă parte, spre deosebire de predecesorul său în această funcție, are un mult mai mare apetit pentru prestații publice, pentru prezența pe televiziuni sau în presă, atunci când are ceva de comunicat sau de explicat, așa încât popularitatea vine, cumva, și de la sine.
3. Laura Codruța Kovesi a arătat deseori că nu se lasă ușor intimidată și bănuiesc că și "spionii" de pe urmele ei se vor fi documentat, măcar asupra aces­tui aspect, înainte de a purcede la treabă - deci, nu cred în această ipoteză. Varianta unei operațiuni de auto-victimizare are, deocamdată, mult prea puține elemente doveditoare - și nimic nu e mai ușor decât să speculezi atunci când nu ai nicio bază factuală, deci închid deocamdată și această ipoteză. Singura va­riantă care stă în picioare, pe baza faptelor pe care le avem până acum, este că agenții israelieni au încercat să găsească lucruri compromițătoare - sau măcar aparent compromițătoare - care să fie aruncate apoi în spațiul public, cu scopul de a submina atât cre­di­bi­litatea doamnei Kovesi, cât și a DNA, ca instituție. Dată fiind originea "spionilor", cea mai la îndemână ipoteză e că inspiratorii operațiunii ar putea fi oamenii de afaceri israelieni care fac obiectul anchetelor DNA, dar nu exclud ca viitorul să ne ofere și alte ipo­teze. Sau chiar certitudini.
4. E tentant să crezi că intensificarea anchetelor DNA asupra baronilor locali are loc în preajma alegerilor locale, dar dacă ne uităm puțin în istoria recentă, putem vedea că baroni locali sunt anchetați în mod constant în ultimii ani. Pe de altă parte, la cât de frecvente sunt scrutinurile la noi (aproape anul și scrutinul), este practic inevitabil ca orice anchetă să fie văzută din perspectivă electorală, mai ales că politicienii înșiși sunt cei care clamează că sunt vic­time politice. Cât privește liderii menționați, Victor Ponta a fost deja trimis în judecată, iar Liviu Dragnea se află la finalul unui proces, deci e greu ca aceste dosare să fie privite în legătură directă cu alegerile care vor avea loc în acest an.

SEBASTIAN LĂZĂROIU, analist politic
"Oamenii vor să vină tăvălugul DNA, dar numai până la ușa lor"


1. A fost o reînvestire, să zicem așteptată, deși nu prea mai era dorită de clasa politică de la București, și nu mă refer la cineva anume, ci la toată clasa po­litică. Eu cred că Laura Codruța Kovesi beneficiază de sprijin de la partenerii noștri externi, iar aceștia, la rîndul lor, au încă o influență mare în România. Altfel, cu toată popularitatea pe care o are doamna Kovesi, cred că politicienii nu i-ar mai fi dat un nou mandat. În privința prestației sale de până acum, a acoperit prea puțin din zonele corupte ale societății, dar nici nu are destui oameni să le acopere pe toate. Aș da un exemplu neinvestigat până acum: mita elec­torală, prin ajutoare sociale date de primari unor in­divizi care nu îndeplinesc criteriile, doar pentru vo­turi. Mai e corupția din marile corporații - avem în anchetă doar Apa Nova, din câte știu - dar cred că e mai mult de investigat decât atât. În noul mandat va trebui să se descurce fără sprijinul SRI, în privința filajelor și interceptărilor, deci, prin resurse proprii, pe care să sperăm că le va obține.
2. E nevoia românilor de a sublima frustrările acumulate de-a lungul unei tranziții în care pare că politicienii și-au făcut de cap. Au găsit un personaj, LCK, și o instituție, DNA, în care să-și pună încre­derea. Pe de altă parte, această popularitate e foarte fragilă, pentru că, în continuare, există pasiuni po­li­tice intense la alegători, și o să-i vezi pe unii că spun: "e bine că-l iau pe al altora, dar să nu se atingă de-al meu". Vezi, de pildă, cazul Olguței Vasilescu, la Cra­iova. Oa­menii vor să vină tă­vă­lugul DNA, dar până la ușa lor, până la "binefăcătorul" lor. Există și un element de teamă, când vorbești de popu­­laritatea unui procuror șef, măsurată în sondaje. Nu aș exclude o spirală a tăcerii. Să ne uităm la popularitatea lui Tăriceanu, deloc de negli­jat, cu un discurs răspicat anti-justiție.
3. Cred că mai degrabă este o încercare de inti­midare a magistraților români, procurori sau jude­cători. Am reținut un titlu de articol: "Mossadul s-a pus pe capul DNA/Kovesi". Cred că unii judecători sau procurori (probabil nu toți) ar putea fi timorați de o asemenea perspectivă. Mossad este un serviciu secret cunoscut și pentru ferocitatea sa. S-ar putea ca acesta să fi fost unicul scop al operațiunii - să intre în presă titlul "Mossad se ocupă de magistrați" și a cam intrat.
4. Da, pare ciudat să scoți candidați din cursă pentru fapte de acum ani de zile. Pe de altă parte, și să-i lași să intre, să câștige și să-i iei imediat după la întrebări, parcă nici asta nu e în regulă. Înseamnă să faci iar alegeri. Aici nu discut de cazul Ludovic Or­ban, care a fost pus sub acuzare chiar pentru fapte le­gate de această campanie. Dar, în cazul lui Dragnea și Ponta nu cred că au legătură acțiunile din dosare cu alegerile locale.

ROBERT TURCESCU, fondator Unde TV
"«Băieților deștepți» le e mai frică de sărăcie, decât de pușcărie"


1. Reînvestirea pare logică, având în vedere nu­meroasele cazuri instrumentate de DNA. Ce nu se leagă în acest parcurs este situația de urgență care a dominat această reînvestire. Mi-aș fi dorit să văd că, măcar de dragul unei dezbateri publice, va exista un nume, un singur nume vehiculat ca posibil suc­cesor/înlocuitor al doamnei Kovesi. Așa cum au arătat lucrurile, pare că lupta anticorupție din România se reduce la a fi sau a nu fi Kovesi la DNA. Asta nu e bine, nici măcar la nivelul opiniei publice. Și nici doamnei Kovesi nu-i priește, pentru că ajunge să crea­dă că e de neînlocuit, iar asta e o situație greu de gestionat, omenește vorbind. Cât despre realizările și nerealizările din primul mandat, zic doar atât: EADS [EADS - European Aero­nautic Defence and Space Company; caz în care, pen­tru încheierea contrac­tului de 743 de milioane de euro dintre compania EADS și Guvernul României, pentru reali­zarea "Sistemului Inte­grat pentru Securizarea Fron­­tierei de Stat (SISF), mai mulți oficiali români au primit o mită totală de 60 de milioane de euro - nota red.]. E o promisiune de care doamna Kovesi pare să fi uitat, dar sper să mă înșel.
2. Ne place Țepeș, dar pe termen lung, asta nu ne ajută. După ce-a dispărut Țepeș din fruntea Țării Românești, năravurile și obiceiurile proaste au rea­părut. Frica nu ține loc de educație, iar ceea ce se în­tâmplă acum în România este o încercare de ree­du­care prin frică, frica de DNA. Unii se bucură că ajung alții după gratii, dar de furat se fură în continuare. Și grav e că nu se recuperează banii de la cei care au fu­rat, pentru că "băieților deștepți" le e mai frică de sărăcie decât de pușcărie.
3. Ca sa citez din clasici în viață, urmăresc cu aten­ție acest caz. Dar mă uit mai ales la Klaus Iohannis, acolo e cheia. Laura Kovesi ne e datoare cu un exercițiu de transparență, rezervele ei în a explica despre ce e vorba nu-i fac bine. Constat, surprins, că a acceptat să joace un rol, acela de victimă. Și nu cred că era cazul.
4. Nu putem să privim aceste anchete fără a ține cont de contextul electoral, nici dacă vrem să facem asta. Dar trebuie să recunoaștem că avem și mulți nătărăi în politica românească. Recentul caz Ludovic Orban e emblematic. Inițial, am crezut că e proba clară a implicării procurorilor în jocul politic, dar când am văzut că bietul Sică cerea bani pentru cam­pania electorală televizată, am ajuns la concluzia că nimic nu te aduce la DNA mai repede decât pro­pria-ți prostie și un denunț, desigur, noua "jucărie" a an­che­tatorilor. La cum arată lucrurile astăzi, pare că DNA încearcă să blocheze accesul corupților în pri­mării. E un scop nobil, dar dacă pentru atingerea lui se opereză cu celeritate în anumite dosare și cu tem­po­rizări în altele, mă tem că direcția e greșită.

Foto: AGERPRES