CINCI ALIMENTE MIRACULOASE: germenii de grâu, drojdia de bere, polenul, iaurtul și pătrunjelul

Dr. Maria Petrescu
- Nu vă despărțiți niciodată de ele și veți fi sănătoși până la capătul zilelor -

Programul de primăvară

Le numim "alimente miraculoase" pentru că ele contribuie la asi­gu­rarea sănătății, la conser­va­rea tinereții, la men­ținerea unor ani plini de forță și la păs­tra­rea voioșiei în existența noastră. A­ceas­tă triplă vir­tute se datorează bogăției lor în vita­mine naturale, în el­as­taze, în acizi aminați rari, în să­ruri minerale, în oli­go­elemente indispen­sabile. Aces­te alimente-miracol sunt: 1) germenii de grâu și grâul ger­minat, 2) drojdia de bere, 3) pătrun­jelul, 4) iaurtul, 5) polenul.

1. Germenii de grâu și grâul germinat

Germenul de grâu conține sub­stan­­țele cele mai pre­țioase și mai vitalizante ale grăuntelui de grâu: produși fosfatați ușor asimilabili, săruri minerale abundente, printre care săruri de fier, de magneziu (găsite în doze foar­te ridicate - de 40 mg pentru 100 g de ger­meni), pro­­teine complete con­ținând toți acizii aminați indis­pen­sabili vieții, oligo­elemente precum cupru, zinc, mag­neziu, numeroase vitamine, printre care A, B1, B2, C, E, PP.
Prin compoziția sa, ger­menul de grâu constituie una dintre cele mai bune sur­se naturale de fier, mag­neziu, proteine rare, vita­mi­ne B și E. Pe lângă vita­mi­nele des­crise, mai conține cantități însemnate de vita­mina C. Este un ali­ment echi­librant, pe care ar trebui să-l con­su­măm în fie­care zi, căci este un regenerator nemedica­men­tos de forțe.

Efecte terapeutice
Poate fi indicat cu succes în stări depresive, sur­me­­naje, favorizează regularizarea digestiei, funcțiilor in­tes­­tinale. Acționează ca tonic nervos, stimulează nu­tri­ția. Unica lor contraindicație este hipertensiunea ar­te­rială.
Proprietățile tonice și vitaminizante sunt crescute în grâul germinat, căci germinația mărește puterea vi­ta­­mi­nică a germenilor. Reu­ma­ticii, gu­toșii, artriticii grav atinși, care nu tolerează pâi­nea integrală, nu au nici un in­con­ve­ni­ent consumând grâu ger­minat.

Mod de preparare
Se pun grăunțe de grâu într-o farfurie și se acoperă cu apă pentru a se um­fla. După ce s-au umflat - va­ra după 24 de ore și iarna după 36 de ore - se spală în mai multe ape. În zilele ur­mă­toare, grâul se ume­zește ușor, având grijă să nu ră­mână apă deasu­pra gră­unțelor, pentru a nu muce­găi sau putrezi, așa cum se întâmplă când înoată în exces de lichid.

Mod de administrare
Adulții pot lua 3 linguri pe zi, câte una ca adjuvant la fiecare masă. Copiii de la 3 ani și bătrânii - 3 lin­gurițe pe zi, câte una la fiecare masă, o linguriță pen­tru copiii între 1 și 3 ani, sugarii (de la 6 luni - 1 an) - o linguriță mică, în două-trei reprize pe zi.
Grâul germinat se consumă la începutul mesei. Înainte de a le înghiți, semințele se mestecă îndelung (de o sută de ori), până la apariția unui gust dulceag, produs de zaharificarea parțială a amidonului.
Pentru persoanele cu dantură deficitară (defec­tu­oasă), se pisează grâul germinat și se mestecă înde­lung. Pentru bolnavi, sugari și copii mici, se face un piure în care se încorporează miere. Este prudent ca înainte de a fi pus la încolțit, grâul din comerț să fie spălat foarte bine și în mai multe ape, căci adesea este tratat cu anti­septice și insec­ticide. Este de preferat să fie procurat direct de la țăranul pro­du­că­tor.

2. Drojdia de bere

Drojdia de bere este un alt aliment miraculos, mult mai efi­cace decât germenii de grâu, datorită combina­ției perfecte de substanțe nutritive rare, ușor asi­mi­la­bile.
Drojdia de bere conține: 50% proteine, ușor dige­rabile, toți acizii aminați indispensabili vieții (histi­dina, lisina, triptofan, leucina, fenilamina, cistina etc.), o can­titate excepțional de ridicată de gluten și peptide care au o acțiune preponde­rentă în fenome­nele vitale și, în particular, în reacțiile de oxido-redu­cere, în procesele de dezintoxicare și de re­zistență la infecții, lecitine sau grăsimi fosforate, 14 săruri mine­rale esențiale, oligoele­mente, factori cata­litici din care unii nici nu au fost încă identificați și, în sfârșit, 17 vita­mine, printre care gru­pul com­plet și con­sistent de vitamine B. Mai con­ține can­tități impor­tante de ergosterol.
După M.G. Sountag, ingi­ner chimist, o sută de grame de drojdie de bere furnizează:
* proteine - cât 250 g de carne și glicogen - cât 65 g de pâine;
* de 10 ori mai multă vitamina B1 (tiamină) decât pâinea inte­grală;
* de două ori mai multă vita­mină B2 (riboflavină) decât fica­tul;
* de 10-20 de ori mai multă vi­ta­mină PP (niacină) decât carnea;
* de 10 ori mai multă vitamină B6 (piridoxină) decât carnea;
* de 5-10 ori mai mult acid pan­to­tenic decât cerea­lele;
* de 20 de ori mai mult acid fo­lic decât tărâțele de grâu.

Mod de administrare
Se ia la fiecare masă, amestecată cu legume sau în supă, în doză de una-două linguri pentru adulți și bă­trâni și o lin­guriță pentru copii. Drojdia de bere consti­tuie un ali­ment compen­sator al carențelor și un ex­ce­lent cata­lizator pentru substan­țele hidrocarbo­nate. E ex­celentă pen­tru sportivi, că­rora le mărește re­zis­tența la obo­seală, favorizând travaliul muscular și ușu­rând eli­mi­narea de toxine și deșeuri meta­bolice.
Prin conținutul său ridicat în proteine și prin na­tura acizilor aminați ce-i conține, joacă un rol de protec­tor pentru ficat.
Pe de altă parte, in­dicațiile terapeutice ale drojdiei de bere sunt și diete­tice, bazându-se îndeosebi pe bo­găția de vitamine B. Pentru aceasta se recomandă în avita­mi­nozele com­­plexe sau simple ale grupului B, în afec­țiuni neu­ro­logice și neuromusculare, în manifestă­ri­le nervoase ale al­coolis­mului.
Prin activitatea sa hepato-protectoare este indicată în stările precirotice, în steatoze hepatice (dege­ne­res­cența grasă a ficatului).
Este foarte eficace în stările de denutriție extremă, de slăbiciune constituțională, pentru bolnavii hrăniți cu sonda.
În utilizarea obișnuită, este de preferat drojdia de bere cultivată pe cerealele malțate și nu drojdia de bere ordinară, obținută ca urmare a tratamentului de uscare prin sodă caustică, carbonat de sodiu sau acid clor­hidric, căci astfel pierde 70% din vitamine. Droj­dia e­xer­­cită o acțiune inhibitoare asupra unor germeni pa­to­geni ca: stafilococ, streptococ, colibacil. În con­secință, poate fi in­dicată în toate afecțiunile intesti­nale acute sau cro­nice de origine infecțioasă, precum și în pre­ve­nirea acci­dentelor survenite în urma ad­ministrării de anti­bio­tice, deoarece fiind insensibilă la aceste medicamente, reme­diază rapid dezechilibrul florei intestinale.

3. Pătrunjelul

Acest modest condiment este extraordinar de bo­gat în elemente prețioase. Conține la suta de grame:
* vitamina C - 100-200 mg (lămâia conține 100 mg);
* provitamina A - 60 mg (morcovul conține 2-14 mg);
* calciu - 240 mg;
* fier - 19,2 mg.
Este un excelent antiseptic al sângelui și al intes­ti­nului și previne cancerul (după unii terapeuți). Prin calciul pe care-l conține, este un bun echilibrant și, în consecință, foarte in­di­cat în cazurile de ra­hi­tism sau tuber­cu­lo­ză. Factor antianemic, prin fierul pe care-l con­­ține. Bun remediu în afec­țiunile oculare, prin apor­­tul de pro­vitamina A.
Întârzie îmbătrâ­ni­rea. Un profesor foar­te bătrân (dar care se ținea foarte bine) de la Facultatea de Me­di­cină din Paris spunea: "Tinerețea mea se explică prin fap­tul că am mâncat hectare de pătrunjel și tone de lămâi". Așa­dar, asezonați cu mult pătrunjel toate ali­men­tele și, mai ales, consumați-l sub formă de suc.

4. Iaurtul

Iaurtul este un aliment care conține mulți fermenți. Este ușor asimilabil și constituie un adjuvant di­ges­tiv, ajutând la digestia celorlalte alimente ingerate o dată cu el. Grație acidului lactic, asigură existența unei flore intes­tinale nenocive, binefă­cătoare. Putre­fac­țiile intes­ti­nale (care sunt sursa toxinelor ce prejudiciază apa­ratul digestiv și starea generală) sunt da­torate baci­lilor mari, care nu se pot dezvolta în me­diul acid.
Binefacerile iaurtului re­zidă în faptul că aduce în or­ganism săruri de cal­ciu și vitamina B în can­tități ri­dicate.
Longevitatea și vigoa­rea populațiilor de păstori se da­to­rează în mare mă­sură pro­prietăților iaur­tu­lui, așa cum se întâmplă în Bulga­ria și Caucaz, unde există mari con­sumatori de iaurt, din tim­puri imemo­ria­le.
Se pot accentua cali­tă­ți­le ia­ur­tului prin adăugarea de lapte praf degresat, care mărește can­titatea de vita­mi­na B, de calciu și pro­tei­ne.
Totuși, nu trebuie să se abu­zeze de iaurt, deoarece un exces de acid lactic pe timp îndelungat devine demi­ne­ra­­lizant. Un pa­har de iaurt constituie o doză zil­nică su­fi­cientă și nu trebuie prelungită cura mai mult de 15 zile pe lună.

5. Polenul

Este alimentul mineral prin excelență. Asociat cu pu­țină miere asigură creșterea larvelor de albine într-un mod extraordinar, în șase zile greutatea lor multi­plicându-se de 500 de ori. Ex­periențele ara­tă că șoa­recii și șo­bo­la­nii hrăniți nu­mai cu polen se dezvoltă și se înmulțesc foarte ușor.
Analizele chimice do­ve­­desc că polenul conține pro­tei­ne, zaharuri, grăsimi, ma­terii minerale, oligo­ele­­men­te, toate vitaminele, di­astaze, hormoni, factori de creștere, pig­menți etc. Este un aliment echilibrant și tonifiant. Redă vigoa­rea și dorința de viață a per­soa­nelor depri­ma­te. În câteva zile înlătură obo­sea­la și surmenajul. Grație factori­lor săi de creștere, fa­vori­zează dezvoltarea co­piilor suferinzi și debili.
Examenele de laborator au demonstrat că în ane­mii numărul globulelor roșii crește cu 500.000 pe mm3 de sânge după absorbția pole­nului timp de o lună. Este ușor laxativ. Dezintoxică or­ga­nismul. Ex­pe­riențele re­cente arată că evită îm­bătrânirea pre­matură.

Mod de administrare
Se consumă diluat în apă, lapte, ceai, cafea - toate căl­duțe. Să se evite fierberea, care distruge unele vita­mine. Rația zilnică normală este de 1/2-1 linguriță. Da­că produce efecte laxative foarte pronunțate, se reduce doza. În caz de oboseală, slăbire, anemie, creș­tere difi­cilă, se mărește doza. Dacă se ia în mod regu­lat, viața se prelungește foarte mult.