"Scăldătoarea" dacilor și romanilor: GEOAGIU BĂI

Florentin Popa
Străbat drumul ce leagă Orăștie de Alba Iulia. Într-un sens giratoriu, un indicator albăstrui, strâmb și prăfuit, arată la stânga direcția spre Geoagiu Băi. Îmi zic că n-ar fi rău un ocol de câțiva kilometri, să văd dacă stațiunea și-a păstrat far­mecul și proprietățile tămăduitoare ale apelor termale, pentru care e vizitată anual de mii de turiști. După localitatea Geoagiu, cotesc pe șoseaua ce urcă pieptiș spre stațiune, prin umbra deasă a pădurii. După două, trei curbe apar primele vile cochete, cățărate pe dealuri, apoi hotelurile care ocupă întregul perimetru central. Mă îndrept spre Hotelul Ceres, care găzduiește princi­pala bază de tratament. Parcările sunt pline cu mașini din toată țara, semn că apele termale din stațiune sunt apreciate nu numai de oamenii locului.

2000 de ani de istorie

În timp ce străbatem culoarele Centrului de Trata­ment, printre zecile de pensionari care au venit aici la cură, d-na Minodora Racoviță, asistent șef la Policli­nica Balneară din Geoagiu Băi, îmi vorbește cu însu­flețire despre istoria locului.
- Stațiunea Geoagiu Băi are rădăcini adânc înfipte în timp. Prima atestare a localității o avem de pe vre­mea dacilor, din mileniul I î.Hr., con­form studiilor arheologice făcute în zonă. Istoricii spun că numele castrului roman, Germisara, ar fi tot de origine dacă, acesta fiind construit după cu­cerire, pe locul unei vechi cetăți. De altfel, Germisara este menționată și în "Tabula Pentingeriana", fiind locali­zată pe drumul dintre Ulpia Traiana și capitala Sarmizegetusa. Sursa de ape termale folosită de geto-daci a fost descoperită de arheologi în centrul unui mamelon de travertin și tuf cal­caros, în mijlocul căruia se află o cavi­tate natu­rală de circa 90 de metri, for­mată de apele termale din subteran. Când legiunile romane pornite în cu­cerirea Daciei au dat peste izvoarele cu apă termală, au ame­na­jat o rețea de canale pentru dirijarea apei de la sursă spre câteva bazine săpate în apropiere și căptușite cu scândură, realizând un com­plex de therme, numit Thermae Dodonae, unde solda­ții își tratau rănile ori se refăceau după nesfârșitele marșuri pe teritoriile cu­cerite. Arheologii au găsit o rețea de tuburi din tera­cotă, folosite pentru direcțio­narea apelor termale, pe care încă mai erau vizibile însemnele lui Lucretius Aquila, conducătorul Legiunii a XIII-a din Gemina. Pe fundul cavității de travertin s-au descoperit monede de bronz și argint, dar și opt plăcuțe votive din aur, de­di­cate zeităților tămăduitoare și protectoare ale apelor termale, iar în jurul ei s-au gă­sit numeroase altare votive și o statuie a zeiței Dia­na, de unde tragem concluzia că romanii aveau un ade­vărat cult pentru apele cu proprietăți curative.
Însă după plecarea romanilor, totul a căzut în rui­nă. Abia sub ocupația habsburgică, stațiunea a fost readusă la viață și izvoarele cu ape termale au fost puse din nou în valoare, fiind folosite pentru tratarea afecțiunilor reumatice. Italianul Andrea Gromo sem­na­la în jurnalul său de călătorie, pe la mijlocul seco­lului al XVI-lea, că regina Isabella, soția regelui Ioan Sigismund Zapolya al Ungariei, îndrăgostită de far­me­cul locului, a reconstruit de la temelii băile, pentru a fi folosite de supușii Imperiului.
Apele termale au început să fie utilizate sistematic în scop terapeutic abia pe la începutul secolului XX, atunci când au fost amenajate primele unități balneare: bazine, băi în spații acoperite, băi de nămol și spații pentru cazare. După Revoluție, sta­țiunea a trecut prin­tr-o altă peri­oadă neagră, ca mai toate centrele balneo­cli­materice din țară. Însă a reușit să supraviețuiască și de această dată. După atâtea peri­oa­de de "mărire și decădere", Geoa­giu Băi și-a câștigat un loc im­por­tant pe harta turismului me­dical româ­nesc. Apele minerale și ter­male, indicate în numeroase a­fec­țiuni, au vindecat până acum mii de oameni și au făcut din sta­țiunea hunedo­reană o destinație turistică și de tratament de excep­ție!

"Perla" coroanei: afecțiunile reumatice și nevrozele

- Nu credeam că Geoagiu Băi e o stațiune atât de aglomerată. Am văzut zeci de oameni la plim­ba­re pe aleile um­broa­se, alte câ­te­va sute în apele ter­ma­le ale Băi­lor Daco-Romane... Care sunt fac­­torii naturali de cură pe care-i caută atâta lume?

- Stațiunea noastră dispune de mai mulți factori naturali de cură, foarte eficienți în tratarea sau ame­lio­­rarea unor afecțiuni. O să vi le spun ca "la carte", pentru o cât mai completă înțe­legere a citito­ri­lor dvs.
Apele termominerale. La Geoa­giu Băi există două mari surse de apă ter­mo­minerală. Izvoarele ter­male (cu o temperatură de 33°C) oferă o apă cal­caroasă, feruginoa­să, hipotonă și slab radioactivă - pro­prietăți extrem de importante în tratamentul balnear. Studiile rea­li­zate de Ministerul Sănătății au ates­tat fap­tul că apele din ză­că­mân­­tul principal, localizat în cal­ca­rele cristaline, au o puritate deo­sebită, dată de faptul că par­curg un traseu subteran de circa 15 km! Tempe­ra­tura, în­căr­cătura mi­nerală și gazoa­să a apelor este rea­lizată de contac­tul cu un strat mag­matic în curs de răcire, aflat la o adân­cime de circa 3.000 de metri, după opinia geo­lo­gilor. Proprietățile terapeutice ale apelor le reco­man­dă atât în cura inter­nă, cât și sub formă de băi, pentru diverse afecțiuni.
Cura externă este foarte eficientă în afecțiuni reu­matismale degenerative (spondiloze cervicale, dorsale și lombare, artroze, poliartroze); afecțiuni reumatis­ma­le abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperi­ar­troze, periartrite), afecțiuni post-traumatice (redori articulare, recuperare după fracturi, entorse sau luxații ori după operații pe articulații), afecțiuni neurologice periferice (pareze ușoare, sechele după polineuro­patii), afecțiuni ginecologice (tulburări de pubertate și de menopauză), afecțiuni asociate (boli endocrine, dermatologice, metabolice, de nutriție, cardiovascu­lare, nevroze astenice, boli profesionale).
În cura internă, apele de la Izvorul 1 sunt foarte bune pentru tratarea afecțiunilor renale (litiază rena­lă), iar cele de la Izvorul 6 sunt recomandate în afec­țiunile digestive (ulcer, colite), hepatice (afecțiuni ale căilor biliare) și pentru unele boli asociate - endo­crine, de nutriție, metabolice. Folosim apa de la Izvo­rul 6 și pentru aerosoli, deoarece are pro­prietăți anti­alergice de excepție.
După o cură de 10 zile se observă ame­liorarea simp­tomelor în toate aceste afecțiuni, dar se recoman­dă repetarea pe­ri­odică a tratamentului. Precizez că noi, la Po­liclinica Balneară din incinta Hote­lului Ceres, oferim tra­tament doar pen­tru afec­țiuni reumatice și nevroze. Ce­le­lalte afec­țiuni despre care v-am vorbit se pot trata în alte centre de tratament din sta­țiune.

Nămolul terapeutic de turbă

Un alt factor natural de cură al stațiu­nii este nămolul feruginos de turbă, utili­zat în tratarea reumatismului degenerativ (artroze ale coloanei vertebrale și ale arti­culațiilor periferice, reumatism abar­ti­cular, periartrite), a sechelelor musculo-articulare, nervoase sau periferice, după traumatisme, a afecțiu­nilor dermato­lo­gice (eczeme cronice, psoriazis etc.) și a unor afecțiuni gine­cologice. Tratamen­tul cu nă­mol de turbă a fost întrerupt în 1989 și a fost nevoie de 26 de ani pentru reintro­ducerea acestei metode te­ra­peu­tice. De curând s-a reînceput exploata­rea în zona omologată, unde grosimea stra­tului este de 13 metri. Încă nu putem face împachetări cu nămol în centrul nostru de tratament, pentru că nu dispu­nem de insta­lațiile nece­sare. Momentan, aceste proceduri sunt dis­ponibile publi­cului doar în baza de trata­ment din in­cinta Băilor Daco-Roma­ne, unde sunt și trei bazine cu apă termală.

Tratamentul ideal: 16 zile

Stațiunea dispune de un climat tem­pe­rat continen­tal și este situată la o altitudine de 350 de metri, într-o găleată depresio­nară formată de coli­nele care-o în­conjoară, fiind adă­postită de vânturile puternice. Aici, variațiile termice sunt foarte reduse, precipitațiile sunt destul de rare, iar soarele are o dura­tă mare de strălucire. Nivelul de ionizare al aerului este moderat, cu un raport optim între ionii pozitivi și cei negativi. Vedeți, așadar, de ce suntem atât de cău­tați - și nu numai de pensionarii care vin la tratament cu trimitere de la medicul de familie, prin Casa de Pen­sii, ci și de cele peste 24.000 de persoane care ne vizitează anual stațiunea, pe cont propriu. Aceștia se pot caza în hote­lurile de două, trei sau patru stele, ori în cele șapte pen­siuni și vile din stațiune, care împre­ună au o ca­pacitate de 1.200 de locuri, dar pot bene­fi­cia de acces la cele patru baze de tratament pentru di­verse proce­duri, sau la cele trei spa-uri moderne, contra cost.

- Care este durata optimă de cură la Geoagiu Băi, pentru rezultate durabile?

- Practic, o serie de tratament durează 16 zile: 10 zile de tratament și șase de relaxare. Chiar dacă bol­navii se simt mai bine după o singură cură balneară, au nevoie de câte o cură pe an, timp de trei ani con­se­cutiv, pentru rezultate de durată. Lumea este foarte mulțumită, avem bolnavi care vin de ani de zile pentru că se simt foarte bine după tratament - scapă de du­rerile reumatice sau de manifestările neplăcute ale altor probleme de sănătate.

- Ce alte obiective turistice se găsesc în apropie­rea stațiunii?

- Pe lângă proprietățile curative ale apelor termale și liniștea perfectă pentru o vacanță relaxantă, stațiu­nea Geoagiu Băi le oferă turiștilor și câteva atracții istorice sau naturale. Se pot vizita ruinele termelor romane, pe locul numit "Dâmbul Romanilor". Vara, se poate face plajă pe marginea piscinelor de la Băile Daco-Romane. La numai un kilometru de mers pe jos este Cascada Clocota, formată din cumulul apelor ter­male de la 16 izvoare cu apele pârâului Clocota. Cas­cada este cu adevărat impresionantă, trebuie nea­pă­rat s-o vedeți! Apele se revarsă de la circa 40 de metri înăl­țime, pe o lățime de 20 de metri, oferind un spec­tacol natural fabulos. În plus, la câțiva kilometri de mers cu mașina, se pot vizita și alte obiective turistice din frumoasa zonă de la poalele Munților Metaliferi.