SUGHIȚUL

Redactia
- Este la fel de neplăcut ca mirosul urât al gurii, râgâielile sau gazele abdominale, eliberate necontrolat. Afecțiune mai degrabă sâcâitoare, sughițul dă rareori complicații, care se pot trata -

Cea mai lungă criză de sughițat cunoscută până în ziua de azi a avut drept victimă un ame­rican pe nume Charles Osbourne. Ea a debu­tat în 1922 și a continuat să-l afecteze vreme de 60 de ani, făcându-l să sughițe, conform estimărilor, de 430 milioane de ori. Cu toate astea, a avut o viață normală (pe cât s-a putut), trăind până la vârsta de 88 de ani.
Fenomenul sughițului constă în repetări violente de inspirații scurte, cauzate de spasmele involuntare ale diafragmei (un mușchi puternic, care separă toracele de abdomen), acompaniate de închiderea laringelui. Su­ghițul e provocat de o iritare a diafragmei, la origi­nea căreia se poate afla un stomac prea încărcat sau inflamarea membranei care învelește inima.
Repetarea frecventă a crizelor de sughiț sau o criză care ține mai mult de o zi sunt semnale că trebuie să mergeți la doctor.
În general, contra sughițului se recomandă să bei un pahar mare de apă sau să presezi anumite puncte de pe corp. Dacă aveți posibilitatea să vă izolați câteva clipe, puteți testa metodele pe care vi le propunem mai jos sau puteți profita, pentru a vă... odihni. Rămâne ca dvs. să găsiți metoda cea mai convenabilă.

Măsuri discrete
* Apăsați cât mai puternic palma uneia dintre mâini cu degetul mare al celeilalte mâini. Sau ciupiți pulpa degetului mare de la mâna stângă, prinzând-o în­tre degetul mare și arătătorul mâinii drepte. Discon­fortul astfel produs acționează asupra sistemului nervos. Avantajul: o puteți face sub masă, fără a fi observați.
* Inspirați adânc și țineți respirația cât mai mult posibil (cel puțin pe durata a câteva secunde), cu nasul și gura închise. Acumularea de gaz carbonic în plămâni favorizează relaxarea diafragmei.
* Astupați-vă urechile, circa 20-30 de secunde, sau apăsați zona netedă situată în spatele lobilor, chiar deasupra bazei craniului. Acest gest transmite un semnal de relaxare nervului vag (pneumogastric), care inervează zona diafragmei.
* Dacă nu vă vede nimeni, scoateți limba. Așa cum fac cân­tăreții și actorii, pentru a-și sti­mula glota (regiune a laringelui aflată între corzile vocale). Ges­tul acesta provoacă o încetinire a respirației, efectul fiind cal­ma­rea spasmelor responsabile pen­tru sughiț.
* Acoperiți cu palmele puse lateral nasul și gura, continuând să respirați normal. Cantitatea sporită de gaz carbonic din aerul inspirat favorizează relaxarea diafragmei, efectul fiind calmarea sughițului.

Concentrați-vă asupra unui pahar cu apă
* Beți opt sau nouă înghițituri rapide de apă, fără întrerupere. Înghițind lichidul în felul acesta, contrac­țiile esofagului "înving" spasmele diafragmei.
* Beți apă cu un pai, astupându-vă urechile. A­ceas­tă metodă ce presupune o înghițire regulată are efect asupra diafragmei, prin intermediul nervului vag.
* Puneți un șervețel de hâr­tie peste un pahar plin cu apă și beți apa prin șervețel. Efortul im­pus diafragmei pentru aspirarea apei și concentrarea necesară con­tracarează spasmele.
* Încercați și următoarea poziție inconfortabilă: puneți un pahar cu apă pe chiuvetă și aplecați-vă în față, ca să beți apa apucând cu buzele partea opusă a paharului.

Surprindeți-vă papilele
* Turnați în fundul gâtului o linguriță de zahăr sau de miere, diluată cu puțină apă caldă, și înghițiți.
* Tăiați o felie de lămâie și sugeți-o. Faptul că vă surprindeți papilele cu ceva foarte acid provoacă un rictus și o contractare a buzelor susceptibilă să anihi­leze sughițul.
* Înghițiți o lingu­riță de oțet de mere. Dacă pa­pilele dvs. "acceptă" pro­vo­carea, sughițul trece aproa­­pe instantaneu.

Destindeți-vă
* Uneori, cea mai bună soluție este relaxarea. Cul­cați-vă pe un pat, cu corpul întors într-o parte. Inspirați puternic, rețineți respirația vreme de 10-15 secunde, după care expirați încet. Repetați de 4-5 ori. Mai stați culcați câteva minute și ridicați-vă.
* Puteți, de asemenea, să vă așezați pe un scaun, cu spatele drept, lipit de perete, și să rugați o persoană apropiată să vă apese ușor, cu pumnul, în zona netedă situată imediat deasupra sternului. Inspirați puternic de câteva ori, apoi expirați profund. Pe această expi­rație trebuie să se producă apăsarea - ușoară dar fermă, pentru a favoriza expulzarea aerului.
* Se spune că un sărut lung și înflăcărat poate face să dispară sughițul. În niciun caz nu produce vreun rău, cu condiția, firește, de a alege partenerul(a) potrivit(ă).

Soluții pentru copii
* Când copilul dvs. su­ghiță, dați-i o linguriță de unt de ara­hide. Efortul pe care-l face pentru a scăpa de resturile care i se lipesc de limbă și între dinți suspendă - pentru mo­ment - reflexele mastica­torii și res­piratorii.
* Oferiți-i o linguriță de înghețată. Senzația de rece în gât, înghițitul regulat și "diver­siunea" provocată de plă­cere favorizează relaxarea diafragmei.

Mai bine să preveniți decât să vindecați
* Evitați berea și băuturile gazoase, mai ales dacă sunt reci. Nimic mai rău decât acțiunea iritantă a frigu­lui, asociată cu bulele, pentru "debusolarea" diafrag­mei.
* Mâncați încet. Mâncatul în grabă favorizează ingestia de aer, care poate provoca sughiț sau râgâieli.
* Anumite medicamente, precum Diazepamul, sunt cunoscute pentru efectul de favorizare a sughi­țului. Dacă aveți vreun dubiu legat de vreun tratament ce v-a fost prescris, vorbiți cu medicul dvs., pentru a vă recomanda, eventual, altceva.
* La sugari, sughițul poate fi semnul unei îngurgi­tări prea mari de aer în momentul suptului. Trebuie pro­cedat în felul următor: sprijiniți copilul (în poziție verticală) de umărul dvs. și bateți-l ușor, pe spate. Favorizând eliminarea aerului din stomac, gestul acesta poate produce încetarea sughițului.
* Verificați, de asemenea, debitul biberonului, văr­sând puțin lapte în chiuvetă. Laptele trebuie să curgă pi­cătură cu picătură, la început mai repede, apoi mai încet, dar permanent, într-un ritm regulat și descres­cător. Un debit prea rapid sau prea lent poate favoriza sughițul.

Bine de știut
Lucru ciudat pentru un fenomen atât de curent: nimeni nu știe care este cauza exactă a sughițului. Și to­tuși, toată lumea sughiță, inclusiv bebelușii în burta mamei. Ceva anume stimulează diafragma să se con­tracte în mod brusc și involuntar și apoi să se relaxeze la fel de brusc, producând un sunet uneori jenant.
Anumite alimente favorizează declanșarea acestor spasme, la fel ca alcoolul băut în cantitate prea mare sau aerul înghițit.

Când intervine medicul?
La unele persoane, sughițul poate dura chiar și câteva zile. În acest caz, este necesară intervenția me­dicului, pentru a determina cauza. Poate fi vorba de o tulburare a sistemului nervos, de o problemă digestivă (coordonare deficitară a mușchilor intestinali), de o iri­ta­ție a diafragmei sau a nervului frenic (care inervează diafragma)... În caz de sughiț "recalcitrant", medicul poate prescrie un antispasmodic pentru a provoca relaxarea diafragmei.