Avaaz, "vocea" secolului al XXI-lea

Ion Longin Popescu
Când am scris acest articol, numărul membrilor orga­ni­zației internaționale Avaaz era de 43.430.879.

Poate, la data apariției acestei ediții a revistei, nu­mărul lor va fi ajuns la 44 de milioane. O forță de temut pentru orice guvern, fie el democratic sau comunist (China), de­oarece organizația are puterea de a genera schim­bări, de a conduce spre salvarea naturii, a vieții pe pământ. Recent, guver­nul Franței a comunicat omenirii o decizie istorică: va interzice auto­mobilele diesel începând cu anul 2030, deși 80% dintre șoferi conduc astfel de mașini! La fel a pro­cedat guvernul de la Berlin: din 2030, nu se vor mai face înmatriculări de automobile pe benzină și motorină! De­cizia a fost votată de toate formațiunile politice impor­tante, astfel că emi­siile de CO2 vor fi reduse cu 95% până în anul 2050! Cităm aceste două cazuri excepțio­nale pentru a aminti că organizația Avaaz a avut un rol esențial în luarea acestei hotărâri. E bine să știm: în Europa și Rusia sunt înre­gistrate 285 de milioane de au­tomobile, adică o mașină la doi locuitori! În context, Bucu­reștiul se află pe locul 57 la capitolul poluare auto, în timp ce Parisul, abia dacă atinge locul 250. Din pă­cate, organizația Avaaz nu este la fel de puternică și pe pla­iurile mioritice. Dar devine, pe măsură ce românii înțeleg ce îi așteaptă. Marele miting de la New York, din 21 septembrie 2014, a avertizat omenirea asupra perico­lului mortal al poluării. A fost una dintre cele mai mari adunări populare din istorie, la care au luat parte 400.000 de tineri din orașul american, plus alte sute de mii de ma­nifestanți în 2000 de comunități urbane de pretutindeni. Cu aceeași ocazie, câteva tone de hârtie, pline cu două milioane de semnături, au fost prezentate secretarului general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon.
De-a lungul ultimilor ani, acțiunile Avaaz au impre­sio­nat lumea. Iată câteva evenimente care au blocat gu­ver­nele și corporațiile: în 2012, a fost salvat Internetul. O petiție de 3 milioane de semnături, adunate în numai trei săptămâni, a ajuns la guvernul SUA, obligându-l să re­nunțe la proiectul de cenzură prin care chiar și or­ga­nizația Avaaz era interzisă. În aprilie 2013, activiștii Avaaz au obținut o mare victorie în UE, în favoarea albi­nelor. Petiția câștigătoare a avut 2,6 milioane de sem­nă­turi. În martie 2014, în Borneo Malaezian, Avaaz a cum­părat, înaintea corporațiilor, o fâșie esențială de pădure, de aproape 200 de hectare, salvând 300 de elefanți și 700 de urangutani de la dispariție. În octombrie 2014, după o luptă de 20 de ani, guvernul tanzanian a renunțat la in­ten­ția de a-i alunga pe localnicii Maasai de pe locurile lor. Cu 2,3 milioane de semnături, Avaaz l-a forțat pe pre­ședintele Tanzaniei să abandoneze planul de a face loc regilor și prinților din Orientul Mijlociu pe pământul curajoșilor Maasai. Nu putem uita cazul Monsanto, când Avaaz a obli­gat UE să renunțe la chimicala numită gly­pho­sat, pe care corporația americană o vedea inun­dând Europa. Exem­plele sunt multe. Am putea umple o revis­tă întreagă cu menționarea lor. Avaaz înseamnă "voce" în unele limbi. De aceea, a devenit un instrument de pre­siune, un tip nou de activism al secolului al XXI - lea. Cum spunea un jurnalist american, dacă nu ai auzit încă de Avaaz, nu este decât o problemă de timp.