Din rețetele domnului farmacist Bobaru: Tratamente pentru bolile digestive

Redactia
Bolile aparatului digestiv, care are peste 9 me­tri lungime, sunt printre cele mai frec­vente afecțiuni de care suferă omul zilelor noastre.

Cauzele sunt multe, începând cu alimentația, stresul, sedentarismul și, nu în ultimul rând, aditivii alimentari, nelipsiți din alimentele procesate. Din fericire, și în cazul bolilor de stomac și abdominale, natura noastră, așa de bogată, oferă remedii puternice pentru tratarea lor. Cele mai folosite plante în tratarea afecțiunilor tubului digestiv sunt busuiocul, cimbrul, men­ta, roi­nița, rozmarinul (conțin uleiuri volatile terapeutice), obligeana, salcâmul, lemnul-dulce, iedera, gălbenelele, li­liacul, volbura, ste­jarul, creți­șoa­ra, saschiul, varza, mușe­țelul, crușinul, nalba, pe­linul (ca să numim doar câteva dintre cele mai cunoscute).
Un rol aparte în fitoterapia românească îl joacă Mătră­guna (Atropa belladonna), pre­paratele care o au ca plantă de bază fiind printre cele mai uti­lizate medi­camente folosite în bolile apara­tului digestiv, renal și biliar. Având în vedere că pre­paratele din mă­trăgună con­țin alcaloidul numit atropină, o substanță farmaceutică foarte puternică, acestea nu pot fi uti­lizate decât sub directa supra­veghere a medicilor, iar prepara­tele nu se pot realiza decât în farmacie. Dacă în doze terapeutice bine controlate atropina este un antispas­tic redutabil, în doze mari, este o adevărată otra­vă pentru organism. De aici se trage și expresia că "de la medicament la otravă nu-i decât un pas". Totul de­pinde de doză.
(Farmacia FALTIS are în portofoliu numeroase formule farmaceutice pe bază de tinctură (Tinctura belladonnae) și extract (Extractum belladonnae) obținute din mătrăgună.)

Preparate pentru uz intern

Pulberea. Se poate obține din: busuioc, cim­bru, mentă, roiniță, rozmarin, obligeană, lemn-dulce.
Cum se procedează: planta uscată se macină foar­te fin într-o râșniță de măcinat cafeaua. Se folosește ca atare, câte un vârf de linguriță cu pulbere, de 2 ori pe zi, luată cu puțină miere, sirop, suc natural sau lap­te fermentat (iaurt, sana, chefir, lapte bătut).

Maceratul. Se obține din nalbă.
Mod de preparare: 2 linguri de frunze uscate de plantă mărunțită se opăresc cu 250 ml de apă, se lasă la infuzat 30 de minute, la temperatura camerei, după care se filtrează. Se îndulcește după gust, cu miere. Mucilagiile sunt un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, de aceea imediat după filtrare, mai ales pe timp de vară, maceratul se păstrează la frigider.

Infuzia. Se prepară din plante care contin ule­iuri volatile (busuioc, cimbru, mentă, roiniță, rozma­rin), precum și din salcâm, iederă, volbură, gălbe­nele.
Mod de preparare: 2 linguri de plantă uscată și mă­runțită groscior se opăresc cu 250 ml apă fiartă. Se mai lasă să dea într-un clocot, se trage vasul deoparte și se lasă 30 de minute să se pătrundă bine. Se fil­trează prin tifon sau printr-un strat subțire de vată. Se indulcește după gust

Decoctul. Se prepară din: obligeană, lemn-dulce, liliac, stejar, saschiu, crușin.
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată și mărunțită groscior se fierb la foc mic, timp de 30 minute, în 500 ml apă, într-un vas din inox sau emailat. La final se completează apa evaporată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală. Se îndulcește după gust.

Tinctura. Se prepară din: obligeană, salcâm, lemn-dulce, iederă, gălbenele, liliac, volbură, stejar, crețișoară, saschiu, busuioc, cimbru, mentă, roiniță, rozmarin, mușețel, crușin, pelin.
Mod de preparare: 2 linguri plantă uscată și mă­runțită groscior se pun la macerat în 100 ml alcool alimentar (sau alt produs distilat, obținut în gospo­dărie), timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de alte 6 zile, pentru o deplină lim­pezire. Se trece ușor partea lim­pede într-un alt flacon, îndepăr­tându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, de 20-30 ml, prevăzute cu dop-pipetă. Termenul de valabi­litate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depu­neri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare.

Vinul terapeutic. Se prepară din: obligeană, salcâm, lemn-dulce, iederă, gălbenele, liliac, saschiu, volbură, stejar, crețișoară, mușețel, crușin, pelin.
Mod de preparare: 4 linguri de plantă uscată și mărunțită groscior se amestecă cu 1 litru de vin roșu, adus la fierbere. Se lasă la macerat vreme de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. După 10 zile, vinul se filtrează printr-un material textil, fără stoarcerea reziduului. Apoi se lasă la de­cantat alte 6 zile, separându-se partea limpede de reziduul depus la fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se pune la păstrat în flacoane de culoare brună.
Termenul de valabilitate este de 1 an de zile la temperatura camerei, dacă vinul folosit la preparare are concentrația alcoolică de cel puțin 11 grade. În cazul concentrației alcoolice a vinului mai mici de 11 grade, vinul medicinal se va păstra la frigider.
Datorită conținutului în alcool al tincturii și al vinului, nu se recomandă consumul acestora de către conducătorii auto sau de către cei care au intoleranță la alcool.

Tratamente interne

Principalele boli ale tubului digestiv sunt loca­lizate la nivelul esofagului, stomacului, intestinelor, rectului și anusului.

I. AFECȚIUNILE ESOFAGULUI

Disfagia
Se manifestă prin greutatea la înghițire a ali­men­telor, cauzată de obstrucții (de ex. carcinom esofagian sau tumori ale unor organe adiacente cum ar fi ti­roida), sau tulburări de motilitate (spasm esofagian). Disfagia poate fi provocată mai mult de alimente solide, dar există și o disfagie la lichide, precum și o disfagie întâlnită la admistrarea medicamentelor, sub formă de comprimate sau drajeuri. De ase­menea, există și o disfagie de natură predominant emoțională, care se numește popular "nod în gât" (globus histericus).
* Iedera. Se folosesc frun­zele tinere (Folium hedera heli­cis), care sunt bogate în sapo­nozide, acizi polifenolici și deri­vați de caroten.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puțină apă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Nalba. Se folosesc rădă­cinile (Radix althaeae) și florile (Flores malvae) de la diferite specii de nalbă. Mucilagiile din nalbă, având proprietăți emoliente, fac ca alimentele să alunece mai ușor pe esofag.
Maceratul: se bea câte o ceașcă înainte de a înghiți ceva.
Ca tratament alopat în disfagie se recomandă ni­tro­glicerina, administrată sublingual, înainte de a înghiți ceva.

Refluxul gastroesofagian
Se caracterizează prin trecerea conținutului gastric din stomac în esofag. Se numește popular și "jigă­raie". Datorită acidității puternice a lichidului de re­flux se poate produce o eroziune a esofagului și apa­riția diverticulilor (polipilor) esofagieni.
* Obligeana. Preparatele farmaceutice din rădă­cină de obligeană (Rhizoma calami), posedă o puter­nică acțiune la nivelul aparatului digestiv, în special în gastrita hiperacidă, ulcerul gastric și duodenal, refluxul gastroesofagian, fiind și un adjuvant în can­cerul gastric.
Pulberea: se ia 1/2 linguriță, de 3 ori pe zi.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de apă sau ceai de mentă.
Vinul: se administrează câte o lingură, de 3 ori pe zi, după masă.
* Salcâmul. Se folosesc florile (Flores acaciae) care sunt bogate în robinină și acaciină.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puțină apă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Iedera. Se folosesc frunzele tinere (Folium hedera helicis).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, di­luate în puțină apă.
Vinul: se ad­mi­nistrează câte 3 lin­guri, de 2 ori pe zi, după masă.
* Gălbenelele. Sunt ne­lip­site în trata­men­tul celor mai multe boli ale a­pa­ratului di­­gestiv. Se u­ti­lizează florile (Flo­­­res calendulae), bo­ga­te în saponozide, caroti­noide, flavonozide, mucilagii, ta­nin.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o ceașcă cu apă sau suc.
Vinul: se administrează câte 3 linguri, de 2 ori pe zi, după masă.

II. BOLILE STOMACULUI

Gastrita și boala ulceroasă
Sunt printre cele mai frecvente boli ale aparatului digestiv. Gastrita este o inflamație a mucoasei gas­trice. Cauzele cele mai frecvente sunt alimentația hao­tică, neregulată, stresul, unele medicamente, bău­turile spirtoase tari și infecția cu Helicobacter pylori. Netratată, gastrita se poate transforma în ulcer, care poate fi: ulcer gastric sau ulcer gastroduodenal.
Principalul simptom pentru ulcer este durerea. Ea este adesea localizată în epigastru (popular "capul pieptului") și se atenuează la consumul de alimente sau la antiacide. Durerea este descrisă ca o arsură, senzație de roadere sau de foa­me.
Pentru tratamentul gastritei și al ul­cerului, se folosesc atât medicamente alo­pate, ca de exemplu inhibitori ai pompei de protoni, cum ar fi derivații omepra­zolului, sau ca terapii complementare preparate din plante medicinale.
* Varza. Se recomandă sucul proas­păt de varză, câte 300 ml/zi, divi­zat în 3 reprize, dimineața, prânz și seara.
* Obligeana. Se folosesc rădăci­nile (Rhizoma calami) ce conțin azaro­nă, vitamina B1, calamol, calamen și să­ruri minerale.
Pulberea: se ia 1/2 linguriță, de 3 ori pe zi.
Decoctul: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de apă sau ceai de mentă.
Vinul: se administrează câte 3 lin­guri de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
* Lemnul-dulce. Se folosesc ră­dă­cinile (Radix liquiritiae), în care princi­piile active sunt: acidul gliciretic și gli­cirizina.
Pulberea: se ia 1/2 linguriță, de 3 ori pe zi.
Decoctul: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, puse în apă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
* Salcâmul. Se folosesc florile (Flores aca­ciae), bogate în robinină și acaciină.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de apă sau ceai de mentă.
Vinul: se administrează 3 linguri de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
* Iedera. Materia primă pentru obținerea de pre­parate farmaceutice sunt frunzele tinere (Folium he­dera helicis).
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puțină apă.
Vinul: se administrează câte 3 linguri de vin, de 2 ori pe zi, după masă.
(Farmacia FALTIS are spre comercializare ceai de iederă, tinctură și vin de iederă.)
* Gălbenelele. Se utilizează florile (Flores ca­lendulae) bogate în saponozide, carotinoide, flavono­zide, mucilagii, tanin.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate în puțină apă.
Vinul: se administrează câte o lingură, de 3 ori pe zi.
Notă. În tratamentul gastritei, administrarea preparatelor menționate mai sus se va face înainte de masă, iar pentru ulcer, după masă.

Vărsăturile
Voma (vărsăturile) constă în expulzarea forțată a conținutului stomacal, inițial însoțită de greață. Sunt cazuri când vărsătura este necesară și chiar provocată, de exemplu, în anumite intoxicații medicamentoase sau toxiinfecții alimentare.
Plantele aromatice (mentă, roiniță, busuioc, cim­bru, rozmarin) sub formă de ceaiuri sunt salutare în combaterea vărsăturilor.

Colicile abdominale
Colicile abdominale se manifestă prin dureri atro­ce, localizate la nivelul abdomenului. Apar brusc, în enterocolite, pancreatite sau în anumite tulburări neu­rovegetative. În combaterea colicilor abdominale sunt salutare preparatele obținute din mătrăgună care au proprietăți antispastice. Se recomandă, de asemenea, preparatele din plante aromatice (mentă, roiniță, busuioc, cimbru, rozmarin).
Pulberea: se ia 1/2 linguriță, de 3 ori pe zi, diluată cu suc de fructe sau miere de albine.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de trei ori pe zi, adăugate într-o ceașcă de apă.
Colicile sugarului sunt foarte frec­vente și creează o stare de agitație atât sugarului, cât și întregii familii.
(Farmacia FALTIS prepară, de zeci de ani, un sirop contra colicilor la su­gari și la copilul mic, pe bază de tinc­tură de belladonna și tinctură de bu­su­ioc.)

III. BOLILE INTESTINELOR

Sindromul de colon iritabil
Sindromul de colon iritabil debu­tează în deceniile al doilea și al treilea de viață. Apariția lui la vârsta adultă este rară. Simptomele apar de obicei la pacientul treaz și, rareori, în somn. Manifestările pot fi declanșate de stres sau de ingestia de alimente. Simptomele colonului irita­bil sunt: durerea ameliorată de defecație, mucozități în scaun și senza­ția unei evacuări incomplete după defe­cație. Alte simptome adiacente: balo­narea, borbo­rismele. Sunt cuno­scute două tipuri cli­nice ale sindro­mului co­lonului iritabil: unul diareic și altul con­stipant.
Atenuarea sindromului de colon irita­bil con­stă în alegerea unor alimente pe care bolnavul le tolerează, bogate în fibre alimentare. De asemenea, folosirea unor uleiuri volatile din plantele aroma­tice menționate mai sus poate relaxa mus­culatura netedă a colonului și, la unii pacienți, ameliorează durerea deter­mi­nată de crampe. Se administrează câte 5 picături, înainte de masă.
(Farmacia FALTIS prepară un praf colonic pen­tru cele două tipuri de colon iritabil, diareic sau con­stipant, pe bază de argilă, extract de beladona și ulei volatil din roiniță.)

Flatulența
Este un simptom neplăcut, ce însoțește de obicei colita de fermentație și constă în eliminarea forțată a gazelor intestinale rezultate în urma digestiei. Pentru combaterea flatulenței se folosesc substanțe absor­bante, ca argila sau cărbunele vegetal. De asemenea, se utilizează plantele aromatice (roiniță, mentă, busuioc, cimbru).
Pulberea: se ia 1/2 linguriță, de 3 ori pe zi, ames­tecată cu suc sau miere de albine, sau se folosește la condimentarea mâncărurilor.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, diluate cu puțină apă.
Vinul: se administrează câte o lingură de vin, de 3 ori pe zi, după masă.
* Gălbenelele. Se folosesc florile (Flores ca­len­dulae), bogate în saponozide, carotinoide, flavo­no­zide, mucilagii, tanin.
Infuzia: se beau câte 3 căni de ceai pe zi.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o ceașcă de apă.
Vinul: se administrează câte 1 lingură de vin, de două ori pe zi, după masă.
(În numărul viitor: diareea, constipația și afecțiunile anusului)

Pentru informații despre procesarea plantelor me­dicinale sau despre alte preparate produse în labora­torul propriu, farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Farmacia Faltis din Brăila, Calea Galați nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: [email protected] Pre­paratele farmaceutice proprii pot fi vizualizate pe site-ul farmaciei, http://farmaciafaltis.ro/
Farmacia deține "Certificat de bună practică far­­maceutică pentru prepararea medicamentelor" acor­dat de Colegiul Farmaciștilor din România.