TIA ȘERBĂNESCU - "Îndrăznește să crezi în România, dar nu îndrăzni să crezi în politicieni!"

Analiza politică a lunii OCTOMBRIE

"Ofertele partidelor nu sunt nici clare, nici apetisante"

- Intrăm în linie dreaptă pentru alegerile par­la­mentare. Partidele și independenții care au reușit să strângă numărul de semnături necesare ad­mi­terii candidaturilor sunt cunoscuți. Dar ofertele lor sunt limpezi?

- Cu o lună înainte de alegeri, oferta partidelor s-a concretizat în programele, atâtea câte sunt și cum sunt, în sloganurile electorale, în listele de candi­dați... Nu sunt însă deloc clare și nicidecum ape­ti­sante. Pentru că nici partidele nu par a fi fost foarte motivate în a se distinge în vreun fel. Din acest punct de vedere, nimic nou. Noutatea o reprezintă fap­tul că PNL intră în alegeri cu un singur preșe­dinte, co-președintele Vasile Blaga demisionând din funcție, după ce a fost luat la cercetat într-un dosar de corupție la DNA. Deci, PNL a trecut de la o conducere bicefală, la una, am putea spune, acefală. Lucru vădit recent de liderul PNL, Alina Gorghiu, când a încercat să explice de ce partidul său a copiat sloganul PSD: "Îndrăznește să crezi în România". A fost atât de confuză, încât mai degrabă bănuiai ceva, decât să înțelegi. Concluzia este că au făcut-o intenționat, ceea ce era ușor de presupus, doar trăim în epoca pla­gia­telor. Pe lângă acest incident jenant, debutul cam­paniei elec­torale a fost mar­cat și de trecerea fulgerătoare prin Par­­­lament a unei legi de su­pri­­mare a 100 de taxe, inițiată de liderul PSD, Liviu Dragnea. Las că din 100 erau doar 80, și nu toa­te taxe, ci multe numai tarife. Însă scandalul a fost de­clanșat de faptul că între taxe se afla și cea pentru pos­turile publice de radio și televiziune. PSD a mo­tivat că fondurile pentru Radio și TVR se vor asi­gura numai din bugetul de stat. Adică, dependența politică va fi totală. PNL a votat cot la cot cu PSD, pentru ca apoi să conteste eliminarea taxei radio-tv la Curtea Constituțională. Alt gest fără cap. În loc să sporim independența acestor instituții de presă, care sunt menite să ser­vească publicul larg, nu gu­ver­nul, noi mărim con­trolul politic asupra lor. E ciu­dat că nu au fost reacții mai vehemente în acest caz, atât dinspre partidele parlamentare, cât și dinspre societatea civilă.
În privința listelor de candidați, sunt câteva nou­tăți, dar nu de mare anvergură. Au dispărut o seamă de baroni locali, care se află în vizorul Justiției. La al­cătuirea listelor, am reținut lipsa de repere, căci, în căutare de figuri noi, dar cu o oarecare noto­rie­tate, PNL a ajuns să le propună să candideze unor realizatoare de televiziune, ca Simona Gherghe și Denise Rifai. Din fericire pentru obrazul PNL, cele două au declinat oferta. E drept că PNL a reușit să facă și două achiziții bune, neurochirurgul Leon Dănăilă și economistul Florin Cîțu.
De la PSD nu aveam mari așteptări, atâta vreme cât în capul trebii se află un condamnat penal. Nici măcar o propunere de premier serioasă n-a fost în stare să facă, pentru cazul în care ar câștiga alege­rile. Bine, nici PNL nu-i mai breaz, dar s-a salvat prin agățarea de pulpana lui Dacian Cioloș, pe care și-l asumă ca viitor prim-ministru, alături de USR. Din această perspectivă, USR e mai dezamăgitor, pentru că este un partid nou, dar e lipsit de vlagă, de inspirație și de oameni care să poată comunica cu electoratul interesant și convingător. USR se adre­sează celor deja convinși să nu mai voteze cu PSD și PNL. Însă nu e în stare să aducă la vot măcar o parte dintre absenteiști.

"Sondajele fac parte din jocul electoral"

- Sondajele de opinie care creditează PSD cu un scor zdrobitor, în jurul a 50%, reflectă o rea­litate? Și dacă da, prin ce se justifică aceasta?

- Dacă te iei după sondaje, nici nu mai are rost să mergi la vot, căci, într-adevăr, PSD ar câștiga alegerile. Întotdeauna am avut de-a face cu astfel de sondaje, deși puține au fost confirmate de rezultatul votului. Până la urmă, sondajele fac parte din jocul electoral. Ele mărturisesc anumite intenții ale celor care le comandă: să inducă electoratului o intenție de vot. Totuși, probabil că PSD stă cel mai bine în privința cotei electorale și că are cele mai mari șanse să preia guvernarea. Din păcate, nu e mai pregătit pentru asta ca acum un an sau decât acum patru ani. Se laudă cu performanțe în guvernare, dar a stat bine în statistici și prost în realitate. La fel cum se întâmplă acum cu guvernul Cioloș, care înregis­trea­ză pentru România cea mai mare creștere economică din UE, fără ca asta să se simtă în pri­vința traiului nostru. Totuși, astfel de cifre pot atârna în decizia de vot, chiar dacă nivelul de sărăcie nu s-a modificat, infrastructura continuă să fie o mare problemă, spitalele sunt focare de infecții și locuri unde se moare cu zile etc.

- PSD nu a stabilit însă cine ar putea conduce viitorul guvern...

- Nici nu prea are pe cine. Dragnea zice că lui nu-i trebuie. Și, oricum, are probleme cu Justiția, iar președintele Iohannis a avertizat că nu va numi un premier penal. Liviu Dragnea pretinde că nu a îndrăznit să propună încă premierul, pentru a nu-l lua DNA. Înseamnă cu nu au decât penali. Dar tot Dragnea ne-a asigurat că va fi o surpriză. Să nu fie neplăcută. Pentru că posibilul aliat al PSD, PRU, partidul resturilor menajere, îl susține pe Victor Ponta să redevină prim-ministru. Deocamdată, Ponta a rămas în PSD, iar PRU va rămâne probabil în afara Parlamentului. Cert este că PSD nu-l vrea premier în conti­nuare pe Dacian Cioloș. Desigur, nici Cioloș nu s-a arătat dispus să lucreze cu PSD, într-o viitoare for­mulă guver­na­mentală. A acceptat însă ca PNL și USR să-l susțină pentru un nou mandat, chit că el nu candidează în aceste alegeri și insistă pe sta­tutul său de independent, de teh­nocrat, de om neînregimentat po­li­tic. Cioloș a lansat în schimb o platformă cu zece principii, pe care le pro­pune pentru guvernare. Principii general valabile, în stilul lui Creangă: n-ar fi rău să fie bine. Pe de altă parte, sunt șanse foarte mici ca Dacian Cio­loș să continue guvernarea, căci PNL și posibilii săi aliați, USR și UDMR, au un scor general destul de mic, care nu le va permite să alcătuiască gu­vernul. Pro­babilitatea cea mai mare este ca Cioloș să se în­toarcă la Bruxelles. Nu știu ce-ar putea schim­ba lucrurile în mod radical. Să iasă mai multă lume la vot, să facă PSD iarăși o gafă monumentală... De altfel, cred că nu vor intra în Parlament decât PSD, PNL, ALDE, USR și UDMR - la limită. Voturile date PRU, ANR și PMP nu vor trece aceste partide peste pragul electoral și, prin urmare, vor fi redis­tribuite marilor partide. Or, așa, PSD și ALDE tind să ajungă la 60%.

Cucuveaua le-a adus beleaua

- Calul de bătaie al vieții noastre politice a rămas și în luna trecută corupția. Instituția care conduce lupta anticorupție, DNA, nu s-a simțit însă nici ea prea bine în perioada asta, fiind în centrul unor scandaluri cărora nu le știm toate dedesubturile.

- În vreme ce unul ca Traian Băsescu, susținător al luptei anticorupție cât a fost președinte, a devenit unul dintre acuzatorii principali ai DNA, spunând că aceasta distruge "elita" națiunii, alții i-au pus spi­oni pe urme procurorului-șef Codruța Kovesi, de­clanșând un scandal cu implicații internaționale. Întâi să spunem că dacă "elita" înseamnă Udrea, Co­coș, Ghiță, Mircea Cosma, Bercea Mondialu, Mir­cea Băsescu, Becali, Pinalti, Truică, atunci s-o ia cine-o vrea..., s-o ia DNA. Revenind la întrebare, întâi au fost prinși niște spioni israelieni, care fuse­seră angajați de aici, din țară, pe o sumă fabuloasă, vreun milion de lire sterline, pentru a găsi secretele compromițătoare ale Codruței Kovesi și pentru a o șantaja. Indivizii, reprezentanți ai unei firme is­ra­eliene faimoase, Black Cube, și-au și recunoscut fap­tele. După eșuarea acestei tentative de com­pro­mitere a șefei DNA, a urmat o alta, a lui Sebastian Ghiță, cercetat în mai multe dosare penale. El s-a autodenunțat că, în virtutea unei frumoase prietenii cu Codruța Kovesi, i-a măsluit acesteia, prin 2012, un raport favorabil asupra tezei ei de doctorat. Ko­vesi ar fi plagiat, iar Ghiță și alții, nu se știe în ce calitate, i-au făcut un document din care să rezulte că nu a plagiat.
Tot acum, Băsescu și-a adus aminte că ar fi auzit ceva despre isprava asta, că adjunctul șefului SRI, gn. Florian Coldea, i-ar fi ordonat lui Ghiță să-i albească dosarul lui Kovesi. Ponta și-a amintit, la rându-i, că a văzut-o pe Kovesi pentru prima oară în podgorie la Ghiță. Ghiță, care spune acum că Kovesi folosea o adresă de e-mail "Cucuveaua Mov", prin care transmitea secrete din dosare către presă, poate și către agenții străine. Și drept dovadă, a adus la DNA două buf­ni­țele de acasă, pe care susține că le-a pri­mit cadou de la Codruța Kovesi. Până una, alta, toți sunt inculpați și și-au "adus aminte" despre astfel de fapte după in­culpare. Si­tuație în care putem parafraza un celebru cântec din anii 1990. "În pod­gorie la Ghiță cântă cucuveaua,/ Ponta, Blaga și cu Udrea și-au găsit beleaua".

Anticorupția împarte electoratul

- Să ne așteptăm, deci, ca și în această cam­panie electorală, principala temă cu potențial de polarizare să fie anticorupția? E totuși destul de bătută. Vor mai fi și altele, care să facă lumea să iasă la vot?

- Nu există. Și nu pentru că electoratul nu are nevoi și năzuințe, ci pentru că politicienii nu sunt în stare să le identifice și să le găsească rezolvarea. Am rămas la nivelul pomenilor electorale și al discuțiilor despre anomaliile din sistemul asigurărilor sociale. Nici măcar idealul unirii cu Republica Moldova nu a reușit să stârnească decât un mic scandal, dar nu un consens național, probat prin fapte. Bine ar fi ca mă­car unul dintre partide să promită un lucru, unul sin­gur, realizabil și foarte important, cum e autostrada Si­biu - Pitești. Mă tem însă că e o pre­ten­ție prea ma­re. Cu alte cuvinte, îndrăznește să crezi în România, dar nu îndrăzni să crezi în politicieni!