- Interviul de față a fost realizat cu un interlocutor mai puțin obișnuit. Fost ofițer în Serviciul Român de Informații, el a activat în județul Harghita și a ajuns să demisioneze, fiind nemulțumit de reacția autorităților centrale, la problemele cu care se confruntă românii din centrul Ardealului. Numele este fictiv -
"Suntem discriminați continuu"
- Ca întotdeauna în perioada electorală, UDMR-ul a provocat din nou opinia publică românească, prin declarații și atitudini iredentiste, deși, dacă trebuie plâns cineva cu adevărat, aceia sunt românii din județele Harghita și Covasna. Care este de fapt, principala problemă a lor?
- Principala problemă este că românii din Covasna și Harghita sunt minoritari în zonă, dar sunt tratați de autorități de parcă ei ar fi majoritari. E un paradox, pentru că, pe de o parte, maghiarii spun că ei sunt majoritari aici, și de aceea ar trebui să obțină autonomia pe criterii etnice, dar, pe de altă parte, tot ei urlă în toată Europa că sunt discriminați, fiind minoritari în România. Asta, în condițiile în care au privilegii la nivel național, au fost tot timpul la guvernare, tot timpul au ocupat funcții în toate eșaloanele administrative, în vreme ce românii din zonă au fost, încet, încet, îndepărtați din domeniile de decizie. Problema a început în anii '90, în forță, dar au văzut că nu merge așa - vorbesc de evenimentele din martie de la Târgu Mureș -, după care au luat-o pas cu pas și au obținut dreptul de a vorbi în maghiară în administrație și justiție, de a-și pune plăcuțe bilingve, de a segrega școlile și, în felul acesta, s-au umplut toate instituțiile de funcționari maghiari. Au intrat acum foarte mulți maghiari și în poliție, armată, jandarmerie și la pompieri. E normal să fie așa, pentru că e și țara lor, dar îți pui întrebarea: tu ca român ce faci? Pentru că noi suntem discriminați continuu, de la mici discriminări nesemnificative, de pildă - o expoziție organizată cu banii statului român, dar care nu are un cuvânt scris în limba română - și până la discriminări grave, când vrei să obții un loc de muncă în instituțiile statului și pici la interviul de angajare pentru că nu ești de-al lor. Am cunoscut români care au luat note foarte mari la scris, dar la interviu au picat, pe motiv etnic, discriminatoriu, pentru că nu erau unguri. Au fost sute de cazuri. Tu, ca român, cui să te plângi? Dacă un funcționar public făcea plângere la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, acolo era Birtalan Jozsef de la UDMR. Bun, te gândești să te duci la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării: acolo președinte este Csaba Asztalos, alt ungur. La cine să mergi?
Piața muncii e, oricum, suprasaturată cu studenți care au terminat în ultimii ani și care nu știu decât maghiară. Dacă ei au făcut, de la grădiniță și până la terminarea facultății, numai cursuri în maghiară și de abia stâlcesc două cuvinte în limba română, pe ce piață a muncii credeți că se vor duce? Cu ce se vor ocupa și în ce zonă? Fie pleacă în Ungaria, fie vin și presează pentru a lucra în administrație. Este trist, și ar trebui să înțeleagă lucrul ăsta, că trebuie să se schimbe ceva în mentalitatea lor, pentru că lupta aceasta pentru a obține acea autonomie, acel vis al lor - care mie mi se pare pueril - nu îi duce decât la sărăcie.
- Dar de unde pleacă mentalitatea aceasta păguboasă?
- Le-a fost băgată în cap după 1990. Vă dau un exemplu. Ei predau în școlile publice românești, o istorie a Ungariei și a Ținutului Secuiesc, în paralel cu istoria oficială a statului român. În plus, limba română a fost continuu blamată, considerată ani de-a rândul ca o limbă de ocupație, motiv pentru care copiii manifestau și în familie, dar și la școală, aceeași aversiune pe care părinții lor și anumite cadre didactice le-o insuflau. Segregarea școlară a început în anii 1990 și a dus și la o separare pe plan social: copiii nu se mai jucau împreună, n-au mai avut activități comune, efectiv, n-au mai avut nimic în comun cu românii, decât faptul că locuiau, poate, în același bloc, sau treceau unul pe lângă altul pe stradă. Asta i-a îndepărtat și pe etnicii români de la activitățile comune sau de la învățarea limbii maghiare. Eu, de exemplu, am învățat foarte multe cuvinte ungurești, jucând fotbal cu copiii maghiari din cartier, de pe scară, din bloc - ceea ce nu se mai întâmplă acum. În parcuri, dacă mergi, ai să vezi că acum copiii de maghiari și copiii de români nu se mai joacă împreună. Nu că n-ar vrea, dar nu se mai înțeleg unul cu altul. Merg la școli diferite, au istorii diferite, limbi diferite, două culturi total diferite, de parcă ar fi evrei și arabi. Și asta, deși trăim împreună, avem și lucruri comune, și trecut comun și eu sper că și un viitor comun, că de-aia suntem în zona asta.
"De frica românizării, investițiile mari au fost evitate"
- Cine credeți că a beneficiat de tot acest plan de segregare, pentru că maghiarul de rând a sărăcit?
- UDMR, care e o structură arhaică, aproape aceiași oameni, din 1990 încoace, care au întreținut această separație. Întotdeauna când a fost vorba de investiții mari le-au evitat, spunând că vin românii să investească și ne ocupă zona și o românizează. Dacă tu vii și zici că vrei să cumperi 200 de hectare în Harghita și să te apuci să faci ceva, va fi o problemă foarte gravă, pentru că ești român. A, dacă ești ungur, e ok, nu-i bai. Au mers pe chestia asta etnică tot timpul, deși au sărăcit toată zona. Așa s-a ajuns ca românii care vor să rămână, să construiască ceva în zonă, să fie din ce în ce mai puțini și mai debusolați, și tendința este de a părăsi zona la un moment dat. S-au golit deja poliția și toate instituțiile, pentru că s-a ieșit la pensie masiv, și din poliție, și din armată. Normal că rămâne un gol. De aceea au început să fie probleme cu numărul de elevi români, bisericile sunt pustiite, și lucrurile astea au un efect dezastruos pentru România, pe termen lung.
În compensație, crește numărul de cetățeni maghiari, pentru că cei care sunt născuți aici își iau cetățenia ungară. Ungaria acceptă chiar și români în acest program, dacă își inventează un stră-stră-bunic ungur. Și îngrijorător este că mulți români fac asta, pentru că cetățenia ungară le deschide porțile pentru SUA, iar apoi emigrează acolo. De aici, automat, se ajunge la o altă problemă pe viitor - un fel de bombă amorsată, care la un moment dat va exploda. Ni se va spune - măi, frate, dar în județele astea avem cetățeni ungari mult mai mulți decât români, e dreptul nostru să fim aici autonomi sau, dacă nu vreți, să aparținem de Ungaria!
- Cum ar putea Ținutul Secuiesc să aparțină de Ungaria, fiind în mijlocul țării?
- De jure, nu are cum, dar de facto... Transnistria nu aparține, de facto, de Rusia, deși nu are graniță cu ea? Are Moldova ceva de spus în Transnistria? Dacă tu ai o administrație 100% ungurească, cetățeni ai statului ungar mai mulți decât cei români, dacă tu ți-ai înfipt oamenii peste tot și duci o politică antiromânească - chiar dacă, declarativ, nu ești în Ungaria, de facto, duci politica statului ungar, nu pe cea a celui român.
"Românii să devină, prin lege, minoritari"
- Și ce credeți că ar trebui făcut pentru a îndrepta lucrurile?
- Ar trebui intervenit cu un proiect care să modifice Constituția României, iar noi, românii, să fim considerați minoritari și să beneficiem de o protecție în zona asta. Există o lege care protejează minoritățile naționale, de care noi nu beneficiem. De exemplu, dacă este o școală în care rămân doar doi-trei copii de minoritari - și nu spun de maghiari, de orice minoritate, școala aia continuă să funcționeze pe principiul păstrării identității minorității naționale; dacă sunt la o școală românească doar trei copii români, ea se desființează, se comasează cu altă școală, iar copiii ăia vor face naveta. O altă discriminare pozitivă, a noastră de data aceasta, ar putea să fie în administrația publică. Să fie prevăzut peste tot ca un număr fix de posturi să fie ocupate numai de etnici români, așa cum se prevede același lucru pentru femei sau, în SUA, pentru negri. Altfel, dispărem din zonă.
- La final, aș dori să vă întreb de ce v-ați dat demisia din SRI?
- Pentru că superiori de-ai mei negau că aici au fost și sunt probleme. Când le-am spus, la un curs, la București, că la Miercurea Ciuc au fost incendiate Poliția și SRI-ul, ei mi-au răspuns că nu este nicio problemă, probleme pot fi cu rușii, cu arabii, dar nu în mijlocul României cu ungurii, aliații noștri în NATO... Chiar și unui senator din județul Mureș, care le-a spus la o întâlnire despre problemele din Harghita și Covasna, niște domni colonei și generali din SRI i-au răspuns - "Cum vă permiteți să spuneți că e o problemă?! Toate lucrurile sunt la locul lor, ei sunt partenerii noștri, aliații noștri." Și omul le spunea că se produce o discriminare fantastică în zonă, în administrație și peste tot...
- Problemele despre care vorbiți sunt semnalate sistematic la forurile superioare?
- Normal că sunt semnalate! Trist este că nu se iau măsuri. Se ajunge până în CSAT, unde există mulți care au un adevărat autism legat de zona asta. Ofițerii SRI de aici își fac treaba, anunță, informează, dau note, dar alea ajung foarte sus și... acolo rămân. Sunt mulți colonei și generali care au conștiință națională, dar sunt destui și cei care sunt chitiți numai să aibă salarii mai mari și, eventual, să iasă la pensie, cu aceleași sume pe care le-au primit când erau activi.