În sfera ideilor, cum s-ar spune, Coreea de Sud este regina! Deține Medalia de Aur. Germania, Suedia, Japonia și Elveția ocupă următoarele locuri, potrivit statisticilor din 2016. Cercetarea, dezvoltarea și domeniul high-tech sunt elementele esențiale ale acestei ordini mondiale. Dacă cifra 39 este prima din sectorul "mediocritate", fiind vorba de o mediocritate specială, a celor mai valoroși, cifra 38, ocupată de România, este ultima din grupul celor mai bune - fapt incredibil pentru mulți români. Și mai există o știre bună: potrivit Agerpres, România ocupă o poziție remarcabilă, locul 14, la indicatorul producție cu valoare adăugată mare, dar cade pe locul 49 la procentul din PIB alocat pentru cercetare și dezvoltare. Din păcate, și noul buget, pe 2017, ignoră cercetarea și dezvoltarea, astfel că e greu de crezut că România urcă trepte în sus. Deocamdată, țări precum Grecia (locul 30), Cehia (28), Ungaria (27) și Polonia (22) stau mult mai bine la scorul general, lăsându-și "surata" fostă comunistă din Carpați, inundată de corporațiile care-și repatriază profitul și plătesc neînsemnatele impozite în țările de origine sau în zonele libere în care sunt înregistrate. Dintre motivele care țin România în zona marginală a marilor "luptători", profesorul Lindholm Dahlstrand, de la Universitatea din Lund, crede că este lipsa finanțării guvernamentale pentru firmele mici. Spre deosebire de statul român, statul suedez finanțează aceste firme, ajutându-le să devină o forță ce sfidează multinaționalele. Altminteri, ar avea o soartă tristă, precum cele din România. "Există un accent mare pe cercetare și dezvoltare în Suedia", spune profesorul. "Am văzut ce s-a întâmplat în multe alte țări unde nu au făcut același lucru". În fine, e de observat că trei țări din prima linie sunt din Asia, iar zece, din Europa (printre care și România). Este admirabil că ne putem număra printre locomotivele europene, în timp ce un număr sensibil crescător de conaționali se întorc acasă.