Selecția "Formula AS"

Adriana Bittel
* Mihai Dim. Sturdza,"Aristocrați români în lumea lui Proust. Anton Bibescu, Martha Bibescu, Anna de Noailles, Elena Bibescu", Ed. Huma­ni­tas (tel. 0372/74.33.82), 194 p.

În deceniile de comunism, rolul boierimii în is­toria și cultura românească era un subiect pro­hi­bit. Despre marile familii cu genealogie în­de­lungată se vorbea doar în termenii "urii de clasă" ("exploatatori care au supt sângele po­porului"). În perioada stalinist-dejistă, diplo­mele de la mari universități occi­den­tale, legă­turile de rudenie și prietenie cu oameni din lumea liberă îi trans­for­mau automat pe cei rămași în țară în "duș­mani" și spioni, cărora, după con­fiscarea între­gu­lui avut, li se înscenau procese de "unel­tire". Mulți dintre ei au murit în detenție iar copiii lor, perse­cu­tați din cauza nu­melui, n-au avut acces decât la munci ne­ca­li­ficate. Și totuși, aristocrația ro­mâ­nească, aici sau prin ramuri risipite în lume, a păstrat vie memoria înaintașilor, po­veștile lor de viață. Ca după orice lungă inter­dicție, în ultimul sfert de secol a apărut la noi o literatură abundentă consacrată elitelor sociale de dinainte de 1947. Istorici, memorialiști, genea­lo­giști, scriitori au readus în forță subiectul, res­ta­bi­lind adevărul despre reprezentanți ai marii bo­ierimi care au lăsat urme perene nu doar în istorie, ci și în literatură, arhitectură, medicină, drept, muzică etc. Mihai Dimitrie Sturdza (n. 1934), des­cendent al unei familii ce a dat doi dom­nitori ai Mol­dovei, a cunoscut și el, din ado­les­cență, per­secuțiile și închisorile regimului din R.P.R. Abia la 30 de ani a reușit să ajungă în Fran­ța unde, în pa­ralel cu slujbele la Ministerul de Ex­terne fran­cez și apoi la Europa Liberă, și-a con­ti­nuat cer­cetările de istoric și genealogist, con­cre­tizate în articole și cărți apreciate de specialiști. Revenit în țară în 1991, a publicat și aici o lucrare funda­men­tală în trei volume, "Fa­miliile boierești din Mol­dova și Țara Româ­neas­că. Enciclopedie istorică, genealogică și bio­grafică", extrem de prețioasă și fiabilă ca infor­mație. Cartea pe care vi-o propun azi interesează deopotrivă marele public, iubitorii de Proust, și pe cei ce cunosc din lecturi parfumul specific pentru La Belle Époque și perioada din­tre războaie, în care se disting și izuri neplăcute. Ceea ce e ad­mi­ra­bil la Mihai Dim. Sturdza, pe lân­gă acribia cer­cetării, erudiție și talent de po­vestitor, e faptul că tonul nu e niciodată enco­mias­tic. Personajele sunt înfățișate cu meritele și de­fectele lor, cu înzestrări și slăbiciuni, cu fapte do­cumentate din mai multe surse (unele inedite până acum), puse în contextul lor istoric și psihologic, astfel încât por­tretele capătă comple­xi­tatea vieții. Cel mai substanțial și mai pasionant capitol îi e dedicat lui Anton Bi­bescu (1878-1951), diplomat și scri­itor de limba fran­­ceză, un bărbat se­du­cător, cu legă­turi mondene în lumea po­litică eu­ro­pea­nă, prieten nu doar cu Proust, la a cărui publicare a contribuit, ci și cu mai toată elita artistică a vremii sale. Cu acces privilegiat în cercurile ex­clusiviste ale înaltei societăți din Franța și Marea Britanie, mai ales după că­sătoria cu Elisabeth Asquith, fiica prim-minis­tru­lui englez, Anton Bibescu a stârnit invidii și duș­mănii printre politicienii români (în special Nicolae Titulescu îl ura pe prințul numit amba­sa­dor la Washington). Așa cum e povestită de M.D. Sturdza, viața "fără frontiere" a lui An­ton, inter­sectată cu a multor ce­le­brități, e capti­van­tă ca un roman de aventuri. Despre celelalte trei personaje titulare - mama lui Anton și Ema­nuel, pianista Elena Bibescu, ve­rișoara lor, "divina contesă" Anna de Noailles, și Martha, căsătorită cu alt văr, George-Valentin - s-a scris mult și în Franța, și la noi. D-l Sturdza a socotit potrivit (corectând și unele erori per­pe­tuate) să aducă în cazul lor mărturii mai puțin bă­tute, luminând, inclusiv în notele de subsol, fațete ne­știute. Am lăsat la urmă cel de al cincilea per­sonaj principal al volumului, Marcel Proust, pen­tru a cărui genială operă membrii familiei prin­ciare Bibescu au avut rol inspirator. Plină de infor­mații sur­prinzătoare și foarte bine scrisă, "Aris­tocrați ro­mâni..." face parte din acele cărți de care te des­parți greu.