Pistruii, o mobilă Biedermeier, gleznele groase, temperamentul - orice se poate moșteni pe linie de familie și, câteodată, loteria ereditară îți repartizează și ceva nedorit, cum ar fi o boală. Astfel, femeile ale căror bunici și mame au suferit de o decalcifiere a oaselor prezintă un risc triplu de osteoporoză. Și cancerul, problemele venelor și ale danturii sunt favorizate de o predispoziție anume. Totuși, scăderea densității osoase, de exemplu, nu este determinată în exclusivitate de zestrea genetică, ci și de faptul că persoana în cauză face sau nu sport, fumează sau nu. Joacă un rol deloc neglijabil și modelele de comportament preluate din familie, de pildă în ceea ce privește alimentația. Cercetătorii n-au reușit până în prezent să explice în detaliu modul cum interacționează stilul de viață, condițiile de mediu și materialul genetic. Cu toate acestea, ei ne recomandă să cercetăm ce afecțiuni apar mai frecvent în istoria familiei noastre. Dacă mama cuiva a suferit un infarct în jurul vârstei de 65 de ani sau chiar mai devreme, acesta este un avertisment demn de luat în seamă, deoarece semnalizează existența unui risc crescut. Cine descoperă o asemenea "verigă slabă" printre rudele apropiate ar trebui s-o aducă la cunoștință neîntârziat medicului său de familie. Și să considere informația respectivă o șansă, fiindcă profilaxia specifică și diagnosticarea precoce permit prevenirea majorității acestor afecțiuni sau tratarea cu succes, în urma depistării lor într-un stadiu incipient. În cele ce urmează, vom trece în revistă principalele boli ce se pot moșteni din familie.
Osteoporoza
În situația în care mama și bunica au avut osteoporoză, riscul nepoatei de a dezvolta aceeași afecțiune se triplează - aceasta ar fi vestea proastă. Iar cea bună: structura de rezistență a corpului nostru posedă o viață interioară proprie, se distruge și se reconstruiește în permanență. De aceea, chiar și femeile cu o predispoziție nefavorabilă își pot fortifica scheletul. Studiile cele mai recente arată că sportul de rezistență, practicat consecvent, reprezintă protecția optimă împotriva osteoporozei. Contracția musculară intensă stimulează formarea de celule ce regenerează țesutul osos. Importante sunt și expunerea regulată la soare (pentru ca organismul să poată sintetiza vitamina D), ca și un aport suficient de calciu (îl găsim, printre altele, în broccoli, spanac și produse lactate). Întrucât, într-o primă fază, demineralizarea oaselor nu se manifestă prin dureri, femeile care au avut în familie cazuri de osteoporoză ar trebui ca, începând de la 40-45 de ani, să-și măsoare anual densitatea osoasă la femur sau șold, cel mai bine printr-un examen DEXA. Dacă se dovedește că scheletul devine fragil, se vor prescrie medicamente care activează reînnoirea țesutului osos.
Varicele
Sunt un exemplu clasic de moștenire din familie. Când tatăl și mama suferă de varice, două fiice din trei riscă și ele să se îmbolnăvească. Însă cine ia măsuri din timp poate preveni insuficieța venoasă, ori măcar o amână cu ani buni. Ajutorul cel mai eficient pentru menținerea picioarelor într-o stare de sănătate perfectă este mișcarea. În timpul plimbărilor, al joggingului sau al mersului pe bicicletă, musculatura picioarelor exercită o anumită presiune asupra venelor profunde, activând în acest fel fluxul sangvin direcționat înapoi, spre inimă. Sunt benefice și jeturile de apă rece, ca și gimnastica picioarelor. În schimb, surplusul de greutate corporală, statul îndelungat în picioare sau pe scaun și fumatul grăbesc degradarea venelor. Dacă varicele au început deja să iasă în evidență, ciorapii medicinali pot ajuta la prevenirea unei tromboze și, eventual, la evitarea operației.
Endometrioza
Medicii n-au aflat încă din ce cauză, la aproximativ 10% dintre femei, mucoasa uterină, endometrul, crește în afara uterului, de obicei pe ovare, trompe, intestine, rect sau peritoneu. Endometrioza, care provoacă dureri violente în abdomenul inferior, apare frecvent în unele familii. Simptomele ei sunt multă vreme tolerate sau, pur și simplu, ignorate. Deci, întrebați-vă neapărat mama și surorile dacă au dureri care se intensifică la începutul ciclului, pentru a ceda apoi, când zilele menstruației s-au terminat. Sângerările vaginale mici, durerile în timpul actului sexual și urmele de sânge în urină pot indica de asemenea existența endometriozei. Cu cât se intervine mai repede - de regulă, cu o terapie hormonală sau cu o operație pentru îndepărtarea țesutului excedentar - cu atât șansele de vindecare sunt mai mari.
Migrenele
Numeroase femei știu deja că această afecțiune neurologică are la origine o predispoziție. Dar din anul 2005, nu mai există niciun dubiu - presupunerea a fost confirmată științific. Geneticienii de la universitățile din Bonn și Köln au izolat gena responsabilă pentru predispoziția la migrene. Ea modifică excitabilitatea neuronilor cerebrali, ceea ce le dereglează funcționarea în anumite condiții. Astfel sunt eliberați neurotransmițători care declanșează senzația de durere. Deocamdată nu se știe dacă și când va fi fructificată această descoperire printr-o nouă metodă de tratament. Până atunci, pacienții se bazează în continuare pe rețetele standard: medicamente în fazele acute - în special analgezice și triptani - și evitarea, pe cât posibil, a factorilor declanșatori individuali. Printre aceștia se numără suprasolicitarea, mesele neregulate, excesul sau privarea de somn și tulburările hormonale.
Infarctul
Dacă o rudă de gradul întâi - adică unul din părinți sau din frați - a suferit un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral înainte de a împlini vârsta de 65 de ani, aceasta ne îndeamnă să presupunem o predispoziție ereditară. Totuși, pentru ca arterele să se fragilizeze, favorizând astfel îmbolnăvirea vaselor coronariene sau un infarct, trebuie ca la motorul care ne întreține viața să se slăbească și alte șuruburi. Când se adaugă hipertensiunea, diabetul, supraponderalitatea, fumatul, colesterolul mărit și stresul cronic, riscul crește. Dar mare parte din acești factori s-ar putea anihila printr-o alimentație corectă, după cum a demonstrat un studiu al Ministerului Sănătății din Spania. El arată că așa-numita dietă mediteraneană, care constă în multe legume, fructe, pește, semințe și ulei de măsline (în loc de carne, mezeluri și lactate) reduce la jumătate riscul bolilor cardiovasculare. Însă, chiar dacă au un stil de viață sănătos, persoanele cu antecedente în familie ar trebui să-și facă din doi în doi ani un control la cardiolog, cu EKG de efort și ecografie cardiacă.
Diabetul
Predispoziția este doar unul dintre aspecte - iar diabetul dovedește cu prisosință acest lucru. Pe de-o parte, dacă amândoi părinții au fost diabetici, riscul de a dezvolta un diabet de gradul doi crește cu până la 50%. Pe de altă parte, boala care a căpătat proporții de masă în zilele noastre era aproape necunoscută până la mijlocul celui de-al șaptelea deceniu al secolului trecut - iar genele nu se modifică într-un timp atât de scurt. Abia un stil de viață nesănătos, cu mese copioase, exces de dulciuri și prea puțină mișcare, a dat peste cap metabolismul insulinei, ridicând procentul de zahăr din sânge până la valori nepermise. De aceea, cine are diabetici printre rudele apropiate ar trebui să-și supravegheze strict modul de viață și să-și facă minimum o dată pe an o analiză a glicemiei măsurate pe stomacul gol.
Parodontoza
Periajul dentar de două ori pe zi nu este suficient. În orice caz, nu la cei ce suferă de parodontoză, o inflamație a aparatului dento-maxilar, moștenită din familie. Predispoziția genetică creează condiții propice pentru declanșarea unei reacții în lanț cu rezultate distructive: placa bacteriană se solidifică, dând naștere tartrului, care oferă teren favorabil pentru proliferarea bacteriilor. Acestea atacă mai întâi lizereul gingival (porțiunea de gingie înnegrită din pricina elementelor metalice ale lucrărilor dentare), iar ulterior coletul dintelui și chiar osul maxilarului, astfel încât există în final și pericolul de a pierde dintele respectiv. Este necesar ca, o dată sau de două ori pe an, să ne prezentăm la un cabinet stomatologic pentru un detartraj profesionist. O metodă excelentă de diagnosticare precoce este screeningul parodontal, care constă în măsurarea adâncimii pungilor gingivale cu ajutorul unei sonde fine. De reținut: fumatul accelerează procesele inflamatorii din cavitatea bucală, fiind factorul de risc nr. 1 al parodontozei.
Tumorile
Să începem cu cifrele liniștitoare: numai 5-10% dintre cazurile de cancer își au, într-adevăr, originea în predispoziția moștenită. O contribuție mult mai mare o aduc factorii declanșatori, ca fumatul sau alimentația greșită, care nu reprezintă o fatalitate, ci se pot evita. Potrivit statisticilor întocmite de World Cancer Research Fund (WRCF), o treime din tumori ar putea fi prevenite, pur și simplu, printr-o alimentație sănătoasă. Dar și infecțiile, ca și radiațiile ultraviolete, pot determina malignizarea celulelor. Se constituie ca excepție anumite forme rare de cancer mamar și de colon. Există o probabilitate de 80% ca femeile care au moștenit un defect la nivelul genelor BRC A1 și BRC A2 să se îmbolnăvească de carcinom mamar. Dacă se cunosc în familie două sau mai multe asemenea cazuri de afecțiuni maligne și mai ales dacă persoanele în cauză au avut vârste sub 50 de ani, ar fi indicată, ca măsură de siguranță, verificarea genelor respective printr-o analiză de laborator. Și să nu uităm că un cancer de sân depistat precoce are șanse de vindecare în proporție de 80-90%.