Răspuns pentru DUMITRU - Cugir, F. AS nr. 1254 - "Caut un leac pentru reducerea trigliceridelor"

Redactia
Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară și reflexoterapie - Timișoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24, e-mail: mirceapeia@yahoo.com

Pe lângă lipoproteinele cu densitate joasă (LDL) și lipoproteinele cu densitate mare (HDL), trigliceridele sunt o altă for­mă de lipide din sânge, care, în esen­ță, reprezintă o sursă importantă de energie.
Practic, trigliceridele sunt grăsimi formate din mai multe tipuri de acizi grași, care se regăsesc în organismul uman, fie în sânge, fie în țesutul adipos. Sursa acestora este reprezentată, în mare parte, din gră­simile pe care le consumăm, 95% dintre toate gră­simile alimentare fiind triglice­ride. În cazul trigliceridelor, trebuie amin­tit însă și faptul că anumite deprin­deri zilnice pot determina creșterea în exces a acestor lipide sanguine. Alimentația bogată în grăsimi ani­male sau carbohidrați, viața seden­tară, consumul de alcool, făină și alimente cu conținut mare de zahăr, sunt factori care contribuie la depă­șirea valorii normale a trigli­ce­ride­lor, peste 150 mg/dl. Mai mult, unele persoane pot avea o predis­poziție genetică pentru un nivel ridicat al lipidelor sanguine (coles­terol, tri­gliceride). Totodată, boli precum hipotiroidismul, diabetul, insufi­ciența renală, dar și admi­nistrarea unor medicamente uzuale (ex. anti­concepționale, corticoste­roizi etc.) pot influența negativ nivelul lipi­delor sanguine, situație care aduce după sine creș­terea riscului de apariție a aterosclerozei, insufi­cienței coronariene, infarctu­lui miocardic sau a unor alte manifestări patologice, cum sunt stea­toza hepatică și pancreatita. În linii mari, schim­barea stilului de viață este primul pas pentru com­baterea hipertrigliceridemiei sau a hiperco­lestero­lemiei, iar dacă acest lucru nu este suficient și ni­velul lipidelor sanguine rămâne ridicat, se impune, bineînțeles, administrarea de medica­mente.
Schimbarea stilului de viață presupune o con­dui­tă alimentară care vizează: reducerea aportului de grăsimi (carne grasă sau extrem de procesată, gălbenuș de ou și produse lactate integrale), con­sumul de alimente bogate în fibre solubile (tărâțe de ovăz, fasole, mazăre, orez, orz, citrice, căpșuni, mere), consumul produselor din soia (compușii con­ținuți de soia, numiți izoflavone, imită hormonii umani care reglează nivelurile lipidelor sanguine), consumul mai multor alimente cu antioxidanți (majoritatea fructelor și legumelor), evitarea al­coolu­lui, fumatului și efectuarea de exerciții fizice cu regularitate. Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru a scădea nivelurile lipi­delor sanguine, se poate recurge la instituirea unui tratament medicamentos, care, de la caz la caz, presupune administrarea de statine, sechestratoare de acizi biliari, sau niacină (acid nicotinic). Acesta din urmă, deși face parte din complexul vitaminic B, are un efect favorabil pe trigliceride, dar și pe HDL și LDL-colesterol.
Din punct de vedere al medicinei naturiste, combaterea dislipidemiilor se realizează cu remedii capabile să vină în completarea terapiilor alopate, precum Resveratrolul (se poate administra și sub formă de ulei din sâmburi de struguri), uleiurile de coacăz-negru (reduce substanțial nivelul triglice­ridelor), de nucă, de șofrănel, de germeni de grâu, de sâmburi de caise, de in etc., dar și prin adminis­tratea de lecitină, chitosan, goji sau extract din semințe de grapefruit.
În final, aș aminti două remedii care intervin direct în blocarea sintezei hepatice de trigliceride, și anume produsul Korill și usturoiul, consumat ca atare, pe stomacul gol.
Să auzim numai de bine!


Dr. IULIA VLAD - medic specialist medicină de familie, competență apifitoterapie și acupunctură,
Centrul Holistic Soma, București, tel. 0785/807.807


"Aciditatea din stomac mi-a iritat esofagul"
(Răspuns pentru MARIANA - București, F. AS nr. 1248)


Medicina ayurvedică și cea chineză consideră că hiperaciditatea gastrică este o manifestare a perturbării elementului subtil foc prezent în făptura noastră, ceea ce poate determina senzații de arsură în diverse părți ale corpului. În cazul particular al hiperacidității gastrice, este vorba de o perturbare a focului digestiv, situație care poate fi determinată de multiple cauze, dintre care menționez:
* Stări frecvente de mânie, furie, nemulțumire, revoltă, neacceptare, criticism; perfecționism exagerat, com­petitivitate, incapacitate de a ierta, asumarea mai multor responsabilități decât cele la care ființa noastră ar putea face față în mod armonios, ran­chiuna, gelozia, sau alte tipuri de emoții "fierbinți", in­clusiv impunerea voinței noas­tre celorlalți, dar și atunci când alte persoane ne impun să fa­cem ceva cu care nu suntem de acord.
* Consumul excesiv de ali­­mente picante (iuți), acre sau sărate.
* Consumul alimentelor care conțin aditivi alimentari (cum ar fi mezelurile, poten­țatorii de gust gen "vegeta", mar­garina), a celor excesiv preparate termic sau care sunt vechi, fermentate, a sucurilor din comerț acidulate, dar și a celor care conțin arome sintetice, a alimentelor afumate, prăjite, a alcoolului, precum și tutunul.
* Consumul alimentelor care conțin fibre alimentare dure, cum ar fi tărâțele de grâu, pot de­ter­­mina prin efect mecanic, iritarea mucoasei gastrice și apariția ulterioară a hiperacidității.
* Consumarea alimentelor sau lichidelor care sunt prea fierbinți.
* Consumul alimentelor "acidi­fiante", cum ar fi carnea și dulciurile concentrate.
* Combinarea nepotrivită a ali­men­telor la aceeași masă, cum ar fi consumul de dulciuri sau de fructe după o masă compusă din alimente gă­tite; laptele dulce cu carne sau cu legume etc.
* Servirea mesei în grabă, fără a fi bine meste­cată mâncarea sau, în timp ce se vizionează emi­siuni TV sau se ascultă știri, se vorbește la telefon sau se folosește calculatorul; dacă în timpul mesei apar discuții neplăcute, stări tensionate.
* În cazul în care după o masă copioasă, per­soa­na se întinde în pat sau chiar adoarme, apare mult mai frecvent refluxul gastro-esofagian, cu sen­zația de arsură pe esofag și, uneori, până în cavi­tatea bucală.
* Consumul de alimente înainte ca masa ante­rioară să fi fost complet digerată.
* Expunerea excesivă la temperaturi foarte ridicate.
* Mesele neregulate, dar și somnul excesiv sau insuficient.
* Administrarea unor medicamente de sinteză.
De aceea, pentru a rezolva această problemă, este necesar să se evite toți acești factori care pot genera perturbări, prin adoptarea unui mod de viață echilibrat, a unei alimentații cât mai simple și sănă­toase, respectând regulile corecte de combinare ale alimentelor; cultivarea unor stări psihice pozitive și dezvoltarea capacității de adaptare la situațiile care apar în viață. Fără respectarea acestor sfaturi, remediile naturiste, singure, nu vor fi suficient de eficiente pentru a rezolva neplăcerile cauzate de hiperaciditatea gastrică.
Ca remedii naturale, sunt utile maceratele la rece din plante emoliente, cum ar fi: rădăcina de nalbă, pătlagina, florile de tei și salcâm, combinate cu plante cicatrizante și astringente, cum ar fi: răchitanul, frunzele de zmeur, sunătoarea.
Consumul, dimineața, pe stomacul gol, a 2 lin­guri de semințe de in, pătlagină sau chia, care vor fi înmuiate de seara în apă, ajută la crearea unui mucus protector la nivelul mucoasei gastrice.
De asemenea, sunt eficiente preparatele care se găsesc în comerț sub formă de capsule, cum ar fi: Gastroprotect sau Stomac Sănătos.
În cazul în care problema nu se rezolvă după urmarea acestor sfaturi, este necesar să se admi­nistreze un tratament individualizat.