CRISTIANA PAȘCA PALMER - "Mă mândresc că sunt primul ministru al Mediului de după '90 care a adoptat o poziție clară și tranșantă în chestiunea folosirii cianurilor în mine

Ciprian Rus
Ministrul Mediului în Guvernul Cioloș

Ministru al Mediului, Apelor și Pă­du­ri­lor în Guvernul Cioloș, Cristiana Paș­ca Palmer s-a remarcat din primul mo­ment prin poziția tranșantă în privința viitorului Roșiei Montane. Responsabilă peste un domeniu aflat în prim-planul sensibilității publice, Cristiana Pașca Palmer și-a încheiat mandatul nu doar cu rezultate spectaculoase, ci și cu o ieșire din scenă cu ecouri internaționale, după ce a fost numită mâ­na dreaptă a secretarului general al ONU pe pro­bleme de bio­di­versitate. Aflată departe de In­ternet, într-o bine meritată vacanță după un an greu și îna­intea unei pro­vocări profesionale de top, a ac­ceptat un dialog cu noi... "pentru că iubesc «For­mula AS»". O dis­cuție tonică și francă, despre cum se vede România dinlăuntrul trebilor, despre ce se poate schimba, despre lucrurile pentru care trebuie să luptăm și la ce putem îndrăzni să visăm.

"Voi coordona, la nivel global, politica Națiunilor Unite în privința conservării naturii"

- Au trecut doar două luni de când Guvernul Cioloș a predat mandatul și s-au schimbat atât de multe lucruri în România... Întâi de toate, ați avut parte chiar dumneavoastră de o schimbare im­por­tantă: ați fost numită secretar executiv al Con­venției Organizației Națiunilor Unite (ONU) pri­vind Diversitatea Biologică. E cea mai importantă poziție ocupată vreodată de un român în cadrul ONU! Cum ați primit vestea?

- Am primit cu mare bucurie și onoare vestea că Secretarul General al ONU, domnul Ban Ki-moon, în consultare cu noul Secretar General, dom­nul An­tonio Guterres, au decis, la finalul unei com­petiții foarte strânse, să-mi ofere această poziție. Când am decis să intru în competiția pentru acest post, am făcut-o nu din dorința de a-mi mai adăuga ceva interesant la CV, ci pentru că protecția biodi­ver­sității și conservarea naturii sunt domenii de care sunt profund pasionată, în care am lucrat mulți ani, am experiență atât academică, cât și practică, și în care știu că pot aduce o viziune proas­pătă. Așa că, din multe puncte de vedere, câști­ga­rea acestei poziții a fost un vis de­ve­nit realitate.
Pe de altă parte, procesul a fost foarte com­pe­titiv: 87 de candidați ex­trem de bine pregătiți, cu ex­­pe­rien­ță, mulți dintre ei de ase­me­nea mi­niștri sau pe poziții înalte în orga­nizații inter­na­țio­nale. Am avut am­biția să arăt că Ro­mânia poate câștiga astfel de com­petiții și mai ales că o femeie din România poate reuși la acest ni­vel, în condițiile în care, din pă­cate, țara noastră nu e atât de vi­zibilă pe cât ar merita la nivel global. Ro­mâ­nia are oameni excep­țio­nal de bine pre­­gătiți, competenți, dar care poate nu întot­deauna pri­mesc recu­noaș­­­te­rea pe care o merită. Vreau ca prin a­ceas­tă mică victorie să aduc un oma­­­giu ro­mânilor de cinste și de onoa­re, care activează atât în țară, cât și în dias­po­ra, și să contribui la creș­­terea presti­­giu­lui României în lume. E unul din felurile în care îmi place să-mi arăt iubirea față de țara mea.

- Ce înseamnă, concret, poziția dum­nea­voastră? Ce calități și ce rea­­lizări credeți că au con­tat în această alegere?

- Voi coordona, la nivel global, politica Na­țiu­ni­lor Unite în privința conservării naturii. Acest lu­cru este stabilit printr-un tratat internațional, numit Convenția Internațională pentru Conservarea Bio­diversității, la care au aderat 191 de state. Pen­tru a-mi îndeplini rolul, am la dispoziție o echipă de aproximativ 130 de persoane din 40 de țări ale lumii, care își are baza la Montreal, în Canada, un­de voi avea și eu biroul. Cât privește alegerea mea, cred că a contat pe de-o parte faptul că am multă expertiză tehnică, dar și politică, în acest domeniu și că munca mea a avut rezultate concrete, vizibile. Când am lucrat la Comisia Europeană, am condus politica și programele de biodiversitate ale UE la nivel global. Atunci am creat cea mai mare ini­țiativă de protecție a biodiversității la nivel global, un sistem care fi­nan­țează cu 1 miliard de euro con­ser­varea naturii în ță­rile în curs de dezvol­tare. Apoi, cred că au contat ex­pe­riența mea inter­națională în do­menii legate de con­servarea naturii, cum ar fi dez­voltarea durabilă, eco­nomia verde, dar și ex­pe­riența de negociator in­ter­național, inclusiv în pro­gra­me și inițiative ONU. Nu în ultimul rând, bi­neîn­­țeles, experiența politică, dar și de ma­nagement, ca ministru, unde, de ase­me­nea, am lăsat în urmă re­zultate concrete. Faptul că premierul Dacian Cioloș m-a încurajat și susținut în acest demers a însemnat foarte mult pentru mine.

"A fost un guvern de oameni integri, foarte bine pregătiți profesional, și de adevărați patrioți"

- Schimbarea de guvern din România a venit la pachet cu o serie de acuze la adresa cabinetului din care ați făcut parte. Foarte mulți consideră ne­drep­te aceste acuze. Cum vedeți, retroactiv, ac­tivi­ta­tea guvernului Cioloș? Regretați că ați lăsat pos­tul de la Bruxelles și ați intrat "în gura lupului"?

- Sunt destul de zgârcită cu laudele, în general, dar, încercând să fiu cât se poate de obiectivă, con­sider că Guvenul Cioloș a făcut foarte multe lucruri pozitive pentru România. Rezultatele sunt cu atât mai de apreciat, cu cât am evoluat într-un context cu totul și cu totul aparte, din punct de vedere politic și social. Cu excepția premierului și a încă doi colegi, niciunul dintre noi nu mai fuseserăm într-o poziție ministerială înainte și nu aveam experiență politică. Acest lucru a venit cu avantajul că am avut inde­pen­dența să acționăm cu bună credință, motivați doar de ceea ce este cel mai bine pentru țară și pentru do­meniul respectiv, fără a avea niciun fel de obligații față de grupuri sau interese politice. A fost un guvern de oameni in­tegri, foarte bine pregătiți profesional și îndrăznesc să spun, de adevărați patrioți, oameni care au pus dorința de a-și servi țara mai presus de bu­năstarea și confortul personal. Nu regret nicio se­cundă că m-am angrenat peste noapte într-o ase­me­nea aven­tură, care pentru mulți a părut complet ne­bunească. A fost un an în care a trebuit să fac foarte multe sacrificii la nivel personal: familia a avut cel mai mult de suferit, dar am avut norocul unui soț ex­trem de înțelegător și de răbdător, care m-a susținut și a acceptat să fim separați, iată, mai bine de un an, pentru ca eu să-mi îndeplinesc o dorință veche și pregnantă de a-mi servi țara și a-i da înapoi un pic din experiența și cunoștințele pe care le-am adunat în peste 20 de ani de carieră. Cum și el este un om a cărui întreagă activitate profesională de până acum a fost pusă în slujba țării sale - și care a pre­supus inclusiv sacrificii pentru familie, m-a înțeles și sus­ținut. A fost un an în care am învățat enorm, în care am crescut și m-am dezvoltat ca om, în care am avut mari satisfacții, dar și multe dezamăgiri și frustrări, un an foarte special!

- Chiar înainte de a pleca, ați lăsat în urmă un consistent bilanț al celor 400 de zile. Ce anume s-a schimbat cel mai mult în timpul cât ați fost la minister? Cu ce vă mândriți cel mai mult din ce s-a făcut?

- Eu sunt un om de acțiune, îmi place să rezolv probleme și să văd rezultate concrete în urma muncii mele. Tocmai de aceea, am ținut neapărat să las negru pe alb, scris pe hârtie, un raport despre ce am realizat ca ministru al Me­diu­lui, Apelor și Pădurilor. Raportul se numește "Manifest pentru Ro­mânia Verde - 400 de zile de man­dat tehnocrat de mediu" și poate fi găsit pe pagina mea oficială de Facebook. Am vrut să las o măr­turie clară, de la "sursă", pentru cine e interesat să știe faptele reale și vrea să înțe­lea­gă mai bine cu ce se confruntă domeniul pro­tecției mediului în România. Am vorbit deschis, la fi­nal, despre problemele pe care le-am găsit la pre­luarea mandatului și despre cum am încercat să le rezolv. Nu am făcut-o la început, pentru că nu am vrut să fiu acuzată că mă vaiet de "greaua moște­nire", însă, pot spune acum că a fost un an extrem de dificil, în special din cauza contextului în care a fost nevoit să funcționeze guvernul teh­nocrat (parlament ostil, biro­cra­ție, sistem administrativ opac, rezis­tent la orice formă de schimbare, aș­teptări uriașe ale publicului). Cum­va, am anticipat că va urma o pe­rioa­dă în care se va încerca să se dis­torsioneze sau manipuleze în mod negativ activitatea noastră, a "teh­no­craților". Tocmai de aceea, am vrut ca faptele să rămână clar docu­mentate. Sigur, în măsura în care cineva mai este interesat astăzi să cunoască faptele și datele reale, căci se pare că din ce în ce mai mult tră­im în era "știrilor false și a fap­telor alternative". Abia când am așternut totul pe hârtie am realizat cât de multe am reușit să facem. Asta mi-a dat un sentiment de mare satisfacție.
Sunt foarte, foarte mândră de tot ce am reușit să realizăm. La final, când am tras linie, pot spune ca am îndeplinit ceea ce m-am angajat să fac în programul de guvernare în proporție de 200%! Pe scurt, am realizat tot pachetul de măsuri pentru în­ceperea unei reforme profunde în domeniul fo­restier (legislație mult mai severă, Inspectorul Pă­durii, o nouă abordare în sistemul informatic de gestionare a domeniului forestier, Gărzile Fores­tiere etc). Am pornit o reformă în domeniul de­șeurilor și am deblocat un sistem gripat de fraude fiscale, incompetență și lipsă de viziune. În do­meniul biodiversității și conservării naturii, am creat cadrul legal pentru înființarea Agenției Na­țio­nale a Ariilor Protejate. În plus, am venit cu idei noi și cu viziunea economiei verzi, inspirată și din activitatea mea anterioară în acest domeniu. Am creat zece noi programe de finanțare prin Fondul de Mediu, programe de antreprenoriat în eco-turism și eco-business. Dacă ar fi să dau câteva exemple de inițiative individuale cu rezultate de succes și dacă luăm aprecierea publică din țară și din străinătate ca unitate de măsură, aș spune că înființarea Parcului Natural Văcărești s-a bucurat de mare succes. Apoi, ordinul prin care am stopat vânătoarea de carnivore mari (urs, lup, râs), specii ocrotite prin lege, și care a făcut multă vâlvă în presa internațională. Am văzut co­mentarii de la or­ganizații din alte țări, în care România era dată ca exemplu pozitiv de curaj în a aplica legea și a nu cădea pradă lobby-ului și intereselor foarte pu­ternice ale comunității vânătorilor. De o mare apre­cie­re s-a bucurat și sistemul informatic pe care l-am creat (SUMAL, Inspectorul Pădurii) pentru a elimina posibilitatea tăierilor ilegale de lemn în Ro­mânia. Aprecierea a venit chiar de la En­vironmental Investigation Agency, un ONG foarte pu­ternic, cu sediul la Washington, care monito­ri­zează tăierile de pădure peste tot în lume și care în Ro­mânia a contribuit la expunerea cazului Schweig­hofer. Poate cea mai însemnată recunoaștere că ceea ce am făcut pentru pădurile României am făcut bine este faptul că s-a închis situația de "infringement" pe care Comisia Europeană o des­chisese împotriva României, din cauza ma­nagemen­tului defectuos al sectorului forestier, situație pe care am găsit-o când am preluat mandatul. Din prima parte a mandatului, mă mândresc și cu faptul că sunt primul ministru al Mediului, din cei peste 20 care s-au perindat din 1990 încoace, care a adoptat o poziție clară și tranșantă, în chestiunea folosirii cianurilor în mineritul auro-argentifer. Ul­terior, guvernul, pe baza argumentelor prezentate de mine și luând în calcul și considerente eco­no­mice, a decis să instituie un moratoriu în folosirea cianurilor în minerit. Mai sunt multe alte rezultate concrete cu care mă mândresc și îi invit pe cititorii dvs. să parcurgă "Manifestul pentru România Verde", un material pe care am încercat să îl scriu într-un limbaj nebirocratic, care să facă lectura plăcută pentru oricine citește.

"Ambiția noastră a fost ca tăierile ilegale să nu mai fie posibile"

- În drumurile noastre cu "Formula AS" prin țară am putut constata, cu ochiul liber, că anul trecut s-a tăiat mai puțin lemn. Multă lume chiar se plângea că nu mai are de unde face rost de lemne, că nu se mai taie ca pe vre­muri. Cum ră­mâne situația tăierilor de păduri după man­datul dvs.? Fostul dvs coleg Ghinea tocmai atra­ge atenția că se pregătește modi­ficarea OUG 51. Aveți temeri legate de situația pădurilor în con­textul noii guvernări?

- Într-un fel, nu ar trebui să mă tem că actuala guvernare va încerca să întoarcă tot ceea ce am făcut bun, asta dacă ar fi să mă iau după câteva luări de poziție foarte declamative ale unor parla­mentari PSD. Chiar liderul partidului spunea că pentru PSD, protecția pădurilor e o prioritate, mai ales că pădurile sunt și domeniu de securitate na­țională. M-aș aștepta să fie con­sec­venți cu pro­priile declarații, care sper că nu au fost doar pentru a amăgi alegă­torii în cam­panie, și să continue linia începută de noi. Am lăsat lucru­rile foarte clare în do­meniul pădurilor, cu ra­port clar de activitate detaliat și cu măsurile care trebuie continuate ca să se avanseze cu re­forma sectorului fores­tier. Pe de altă parte, semnalele informale pe care le primesc sunt că există o presiune uriașă din partea multor actori (economici, asociații pro­fesionale, po­li­ticieni) de a anula sau slăbi multe din măsurile reformatoare adoptate de echipa mea, legate de OUG 51, dar și de sistemul informatic SUMAL, care, aplicat corect, va elimina posibi­li­ta­tea tăierilor ilegale în România. Nu pot decât să sper că, totuși, factorii decidenți înțeleg că rolul lor este să adopte mă­surile cele mai bune pentru in­teresul Româ­niei și al tuturor românilor, și nu pentru a servi interese de grup sau de partid și că par­tidul majoritar își va onora cu cinste promisiu­nile din campanie.

"Românii au redat onoarea numelui României"

- Ați participat activ la protestele recente din Piața Victoriei. Ce anume v-a scos în stradă și care e sentimentul cu care ați rămas după pro­tes­tele masive legate de ordonanțele 13 și 14?

- Participarea mea la proteste, ca un om obișnuit, a fost ceva firesc, care ține de exercițiul pașnic al dreptului meu cetă­țe­nesc de a fi în dezacord cu unele decizii ale guvernanților care consider că afectează bu­nul mers al țării mele și al sta­tului de drept. M-a emoționat profund să văd atât de mulți români ieșind în stradă și exprimându-și pașnic și deo­sebit de creativ nemulțu­mirea. Asta a arătat că democrația în România există și crește într-o zi cât la alții în trei, precum Făt-Frumos. Sincer, după anul pe­tre­cut ca ministru, când am in­teracționat în special cu ad­ministrația publică, eram destul de neîn­crezătoare că o schimbare profundă mai e posibilă în Ro­mânia, tocmai pentru că am văzut de aproa­pe caracatița lipsei de valori și a incom­pe­tenței, sufocând aproape complet eșaloanele de bază și structurile fundamentale ale statului. Însă oamenii care au ieșit în stradă mi-au redat speranța că încă nu e totul pierdut. Apoi, a mai fost un motiv de ordin senti­mental, care ține de faptul că în '89, am participat la pro­testele din 21 și 22 decembrie, apoi la "Golaniada" din Piața Universității. Aveam 21 de ani și eram ani­mată de vise și idealuri despre cum va fi Ro­mânia după căderea comu­nis­mului și voiam să mă implic activ în reconstrucția țării. Atunci am trăit unele din cele mai intense emoții din viața mea. Acum, 27 de ani mai târ­ziu, mărșă­luind alături de zeci de mii de români prin ger, am simțit din nou aceeași soli­daritate și căldură extraor­dinare, sufletul viu al nației pulsând la unison cu spe­ranțe și vise renăscute pentru un viitor în care de­cența, competența, bunul simț și corectitudinea să fie măsura lucrurilor în țara noastră. Prin protestele din 2017, România a ajuns din nou pe prima pagină a atenției internaționale, de data asta admirată, cu capul sus și cu mândrie. Românii au redat onoarea numelui României acolo unde liderii și politicienii au eșuat!

- Se observă în luările dvs de poziție publice, dar și ale altor foști miniștri, atașamentul față de linia și de principiile fostului premier Dacian Cioloș. Multă lume îi cere acum să facă un pas mai hotărât în față. Credeți că dl Cioloș poate strânge în jurul său opoziția din România? Dvs. personal și foștii colegi din guvern i-ați fi alături dacă ar face asta?

- Încă nu știu care sunt intențiile fostului premier. Dar știu că el, ca și mine și ca și mulți alți foști colegi miniștri, este un patriot profund, care iubește foarte mult România și dorește ce e mai bun pentru țară. Din acest punct de vedere, sper că se va implica în continuare și își va pune întreaga experiență, talentul și buna credință în slujba țării. În ceea ce mă privește, în următoarea perioadă va trebui să-mi onorez angajamentul pe care l-am luat de a servi Națiunile Unite. Felul în care voi servi Ro­mânia de acolo este să îmi fac treaba cu pro­fesionalism, seriozitate și dăruire. O bună perfor­manță a mea în această poziție, care să fie apre­ciată de cele 191 de state membre, se va răsfrânge indirect, dar inevitabil, și în creșterea prestigiului internațional al României.
Vă mulțumim pentru interviu și vă dorim mult succes la ONU!

Foto: Helmut Ignat (1)