Nu e vorba de aniversarea zilei de naștere (cântărețul are 81 de ani), ci de o celebrare muzicală, a 50-a aniversare a șlagărului ce l-a făcut celebru, "Release Me" (1967), deschizându-i drumul spre glorie. De-a lungul carierei sale, Engelbert Humperdinck a câștigat 63 de discuri de aur și 35 de platină, un Glob de Aur, precum și patru nominalizări la premiile Grammy, a lansat peste 50 de albume, zeci de single-uri devenite rapid celebre, succese care i-au aprins o stea nu doar pe cerul muzicii internaționale, ci i-au dăruit una și pe pământ, imprimată în asfaltul din Hollywood, pe Walk of Fame, celebra "galerie" a artiștilor.
Plin de energie, la cei 81 de ani, Engelbert nu și-a pierdut nici vocea, dar nici șăgalnica sclipire din ochi. Nu mai este cuceritorul de altădată, dar reușește să facă și azi doamnele să ofteze. "O să cânt atâta vreme cât o să mă țină vocea. Nu mă sperie orele multe de muncă, dar sunt seri în care vocea mea nu mai are chiar răsunetul de altădată și atunci mă simt de parcă mi-am înșelat ascultătorii. Din fericire, serile astea nu sunt chiar atât de multe. Nu aș putea să fac play-back, ca alții", se confesa într-un interviu. Și dovadă că vocea îl ține e faptul că și-a programat câteva zeci de concerte, în toată lumea.
Șansa vieții: Patricia
Engelbert Humperdinck, pe numele său real Arnold George Dorsey, s-a născut pe 2 mai 1936, în Madras, India Britanică (azi Chennai). Tatăl lui era un militar din Țara Galilor, iar mama, jumătate indiancă, jumătate nemțoaică. S-a născut și a crescut în sânul unei familii numeroase, căci este cel de-al nouălea copil al cuplului, care a avut în total șapte fete și trei băieți. Familia s-a mutat în Leicester, Anglia, în timpul celui de-al doilea război mondial, pe când Arnold încă nu avea 10 ani. Aici a început să studieze saxofonul. La 15 ani, încurajat fiind de prieteni și de conținutul unei halbe de bere, avea să urce pentru prima dată pe scena unui pub, ca să le cânte mesenilor. I-a plăcut atât de mult experiența, încât a fugit de la școală și a început să-și câștige pâinea cântând prin cluburi și baruri, doar că succesul n-a venit la întâlnire, iar după ce s-a căsătorit, în 1964, Arnold a fost la un pas de-a renunța la muzică. "Am întâlnit-o pe Patricia în 1956, imediat după ce m-am întors din armată. Cum am dat cu ochii de ea la o seară dansantă, mi-am dat seama că ea e aleasa inimii mele. Am așteptat vreo șapte ani până să ne căsătorim, sperând tot timpul ăsta că voi reuși să dau lovitura în muzică. Nu am reușit... Eu numesc anii ăia ani de foamete. Dar Patricia a crezut în mine și m-a sprijinit, chiar și atunci când tatăl meu, exasperat de situația noastră, a încercat s-o atragă de partea lui, ca să mă convingă să-mi găsesc o meserie «serioasă». «Dă-i o șansă, o să vezi că o să fie vedetă!», i-a răspuns ea. Fără dragostea și sprijinul ei, nu aș fi reușit", se confesa artistul.
În galop, către succes
La 31 de ani, reușește, în sfârșit, să pătrundă pe piața muzicală britanică. Sfătuit de prietenul său, Gordon Mills, care era și impresarul lui Tom Jones, adoptă numele de scenă Engelbert Humperdinck. "Gordon ne-a botezat pe amândoi - Thomas John Woodward a devenit Tom Jones, iar mie mi-a zis Engelbert Humperdinck, după compozitorul german care a compus opereta «Hansel și Gretel». Și tot el a decis: Tom o să fie rocker-ul și tu cânți baladele", mărturisește în biografia lui. Cu inima oarecum îndoită, s-a lăsat pe mâna lui Gordon și, în scurt timp, a devenit vedetă. Melodia "Release Me", lansată în 1967, avea să îl propulseze pe culmi mai înalte decât se așteptase vreodată, bătând în topuri chiar și noua melodie a celor de la The Beatles - "Penny Lane". Șlagărul lui Humperdinck s-a vândut în peste 127.000 de exemplare într-o singură zi, un succes care l-a propulsat pe cântăreț peste noapte, dintr-o zonă săracă a Londrei, într-o vilă luxoasă din Surrey, unde era vecin cu John Lennon. "Aveam un câine mai năzdravăn care se ducea și fura mâncare de la casa lui Lennon și o aducea la noi. Nu o dată l-am auzit pe John strigând din toți plămânii: «Spune-i lui Humperdinck ăla să își țină câinele departe de mine»".
După succesul obținut cu "Release Me", melodiile lui își fac repede loc în topuri. Începe să susțină și câte 200 de concerte pe an, atât în Europa cât și în America, care îi devine astfel a doua casă. Numai că strălucirea scenei îl amețește. "Nu am fost chiar un playboy, dar mi-au plăcut petrecerile... Patricia știe de «scăpările mele». Am rănit-o cu multe dintre aceste aventuri, dar m-am întors mereu la ea, pentru că doar pe ea am iubit-o cu adevărat", mărturisea artistul într-un interviu. Cei doi au împreună patru copii, trei băieți - Scott, Jason și Bradley și o fiică, Louise. În viața lui paralelă, Engelbert a pierdut două procese de paternitate, ajungând să plătească pensie alimentară pentru încă două fiice, pe care nu a dorit să le cunoască, născute în urma unor aventuri.
Cel mai nou disc al artistului se numește "Engelbert Calling" și a fost lansat în 2014. Conține duete cu artiști cunoscuți, precum Elton John, Cliff Richard, Olivia Newton-John, Il Divo sau Willie Nelson.
Pe lângă cariera muzicală de invidiat, Engelbert s-a dovedit a fi și un bun întreprinzător, înmulțindu-și banii obținuți din muzică în afaceri imobiliare de succes.
Concertul Engelbert Humperdinck, care ar fi trebuit sa aiba loc pe 13 iunie, la Sala Palatului, se amana pentru toamna. Evenimentul va avea loc tot la Sala Palatului, pe 21 noiembrie. Biletele se găsesc în rețeaua "Iabilet". Prețurile sunt cuprinse între 275 lei VIP și 90 lei, cat. IV.