Îndreptar de alimentație sănătoasă - Ce putem mânca și ce nu

Rodica Demian
- În momentul de față, marile lanțuri comerciale ne oferă tot ce dorim, alimente aduse chiar și de la marginea lumii. Atenție, însă! Majoritatea lor sunt atât de modificate, încât trebuie obligatoriu să apelăm la sfaturile specialiștilor -

Legume și fructe

Legumele și fructele, cele mai importante fur­nizoare de vitamine, substanțe minerale și combi­nații bioactive, stimulează metabolismul și, în plus, sunt - din fericire - alimente sărace în calorii. Având în vedere acest aspect sănătos, faptul că ar putea conține mici urme de preparate chimice care să le protejeze de dăunători pare nesemnificativ. Cu excepția copiilor mici, care necesită o atenție spo­rită: în cazul lor, valorile-limită tolerabile sunt atin­se foarte repede.
De aceea, exact fructele și legumele consumate, practic, zilnic (mere, banane, morcovi) ar trebui să fie din culturi biologice, de preferință regionale. Pentru că, de regulă, acestea nu conțin pesticide și sunt cultivate în spiritul ocrotirii mediului încon­jurător.
Între timp, au apărut, însă, și supermarket-uri care comercializează produse bio, deci mărfuri de top, accesibile și persoanelor cu un bu­get mai redus.
Din cele de mai jos, veți afla ce soiuri de fructe și legume pu­teți cumpăra în marile spa­ții co­merciale și când este ne­voie, efec­tiv, să apelați la maga­zinele bio.

Mere și pere
Din păcate, cele mai în­drăgite dintre fructe, și anume merele, sunt "încărcate" ade­seori cu pesti­cide, chiar dacă uneori e vorba doar de urme ușoare. De departe, cele mai bune sunt merele românești.
Și perele conțin, de foarte multe ori, urme de chi­micale, mai cu seamă cele din import. Ambele soiuri de fructe trebuie spălate și șterse bine înainte de a fi consumate.
Cumpărați, pe cât se poate, mere și pere de la țărani!

Struguri
Se numără printre fructele cel mai frecvent "tra­tate" împotriva dăunătorilor. Chiar și strugurii bio și-au pierdut bunul renume, din cauză că pesticidul folosit - cuprul - poate contamina pă­mântul pe durată lungă.
Spălați bine fructele și tamponați-le până ce se zvântă. Pentru copii și persoanele "mâncăcioase", se recomandă strugurii bio.

Citrice
La portocale, mandarine și lămâi trebuie evitat exteriorul, miezul nefiind, în general, "încărcat" nici la fructele convenționale. Coaja, în schimb, foarte frecvent. Cea mai bună protecție îm­potriva substanțelor chimi­ce cu care sunt tra­tate: curățați-le, spălați-vă pe mâini și abia apoi desfaceți-le în bucăți.
Pentru sucuri și băuturi la care se folo­sește și coaja: doar bio!

Fructe tropicale
În țările unde sunt cultivate, stropitul este, adeseori, foarte "generos". Ceea ce e dăună­tor pentru mediul înconjurător și pentru sănă­tatea celor ce muncesc acolo, chiar dacă testele eco­logice indică, la cojile de banane, de pildă, că nu există urme de chimicale. Același lucru este valabil și pentru kiwi. La ananas și la mango, în schimb, peste 2/3 din probe con­firmă prezența reziduurilor.
Cei ce consumă cantități mari să opteze pentru bio.

Fructe cu sâmburi
În mod îmbucurător, la prune, piersici, caise și cireșe, cercetările au constatat o "încărcare" mo­derată - indiferent că provin din România sau sunt importate. Cu toate acestea, și în cazul lor se im­pune o spălare atentă.
Cele mai gustoase: fructele de sezon.

Fructe de pădure și grădină
În prezent, căpșunile importate au mai puține urme de chimicale decât în trecut, arată un studiu Greenpeace. Cu toate acestea, este mai bine să aș­teptați începutul sezonului și să cumpărați căpșuni de grădină. Același lucru este valabil și pentru coa­căze, agrișe, zmeură și mure. Afinele nu prea sunt afectate.
Culegeți cu mâna dvs. frăguțe și căpșuni, fie din pădure, fie din grădina proprie.

Cartofi
În ultimii ani, pe bulbii de cartofi nu s-au prea găsit urme de pesticide, sau cantitățile au fost foarte reduse. Alegeți, deci, car­to­fii în funcție de gust: soiurile din culturile de la țară sunt mai gustoa­se decât cele de la supermarket.
Cea mai bună calitate se găsește în piețe, inclusiv la cartofii făinoși.

Varză
Aici depinde de la caz la caz: la conopidă, broccoli, varză albă și gulii, cercetătorii au descoperit o "încărcare" mai degrabă redusă. La varza creață, în schimb, limitele legale pentru pesticide au fost adeseori depășite.
Soiurile cumpărate în sezon sunt bune și au un preț convenabil. În ce privește varza creață, se recomandă culturile bio.

Ceapă & Co
Minunat: ceapa și us­turoiul nu conțin aproa­pe deloc pesticide. Iar conform unui studiu e­fec­tuat în 2007, nici pra­zul și nici ceapa verde nu sunt prea afectate.
Testați - din când în când - și ceapa roșie (de la piață). Este mai dulce și mai puțin pișcăcioasă.

Legume mediteraneene
Vinetele, ardeii, roșiile și dovleceii din culturi locale sunt legumele cele mai puțin tratate.
În prezent, numeroși cultivatori oferă ardei grași și roșii de calitate bio.

Castraveți
Castraveții sunt sensibili: mai ales când trebuie să crească în extrasezon au nevoie de mai multe insecticide. De aceea, pe coaja verde a acestora se văd, relativ frecvent, reziduuri.
Pentru copii se recomandă marfa bio. Cea con­vențională trebuie consumată fără coajă.

Salată și spanac
La ultimele evaluări, salata verde și lăptuca au depășit limitele impuse. Și rucola este destul de încărcată, mai puțin salata iceberg și cea creață.
Spanacul, în schimb, este mult mai "curat", dar păstrat mai multă vreme, acumulează nitriți. De aceea trebuie cumpărat ori foarte proaspăt, ori congelat.
Salatele se cumpără, deci, fie din culturi bio, fie în sezon, de la piață.

Morcovi și sfeclă roșie
Chiar dacă morcovii convenționali prezintă, relativ rar, reziduuri chimice, prețurile pentru cali­tatea bio sunt absolut accesibile. Iar sfecla roșie a fost mereu "în regulă", conform controalelor.
Le puteți cumpăra liniștiți și de la supermar­keturi.

Carne, inclusiv de pasăre

În ceea ce privește carnea, motto-ul sună: "Calitate, nu cantitate". Cei ce apelează la produ­sele bio vor simți, cu siguranță, gustul mai bun, iar cei care consumă mai puțină carne și mezeluri vor trăi mai sănătos decât "mâncăcioșii". Este rezultatul unui studiu european. Dar și cei ce preferă carnea ce provine din crescătorii con­venționale pot fi siguri că aceasta nu conține reziduuri precum antibioticele: doar în 3% din probele efectuate s-au depășit canti­tățile maxime acceptate.

La pachet sau proaspătă?
Cea mai bună carne e cea cumpărată direct de la măcelar, care cunoaște prove­nien­ța animalelor. Ceea ce nu înseamnă că cea la pachet n-ar fi de bună calitate.
Oricum, fiți atenți atunci când o cumpărați, să nu fie apoasă, albicioasă sau să bată spre gri.
Și încă ceva: consuma­ți-o înaintea expirării ter­me­nului de valabilitate. În ca­zul cărnii tocate, optați pentru cea ambalată în casolete transparente, care sunt umplute în con­diții stricte de igienă.
De încercat: ofertele bio din supermarketuri.

Pește

Mări suprapoluate, metode de pescuit îndo­iel­nice, mărci de calitate confuză etc. Se mai poate mânca pește sau nu?
Cu siguranță da, da­că țineți seama de ur­mă­toarele recomandări:
- Peștele să fie din speciile permise de World Wild Fund for Na­ture, adică somon săl­batic, sardine, heringi, somon de mare și șalău.
- Și, de asemenea, toți peștii de ape curgă­toa­re, nu de crescătorii.
La supermarket, cumpărați, de preferință, peș­te congelat.

Conserve

Merge repede, economisim muncă - dar nu sunt nesănătoase. Există conserve pe care le puteți cum­păra fără grijă.
Importantă este puritatea.
Calitatea roșiilor, a fasolei albe, a lintei sau a tonului din cutiile de conservă este absolut în re­gulă.
Și, conform unui studiu efec­tuat în Germania, can­titatea de vitamine pe care o conțin este aproape de cea a zarzavatului sau a leguminoaselor proas­păt fierte. Roșiile foarte bine coapte și prelucrate, din con­serve, sunt chiar mai aro­mate decât cele proas­pete, cum­părate iarna din maga­zine. Iar prețul nu reprezintă un criteriu: mărcile cu preț mai redus sunt - de cele mai multe ori - la fel de bune ca cele scumpe.
Cumpărați conserve din magazine.

Pâine și cereale

Vestea bună: cerealele - spre deosebire de fruc­te și legume - sunt produsele agrare cel mai puțin tratate cu pesticide. Din păcate, însă, ulterior, pe parcursul procesului de producție, pâinii, bis­cui­ților, muesli etc. li se adaugă, adeseori, chimi­cale.
Fiți, deci, atenți, când cumpărați pâinea de la supermarket și optați pentru produ­sele bio atunci când este cazul.

Pâine și chifle
Indiferent dacă le cumpărați de la supermarket sau de la un magazin special cu pro­duse de pani­ficație: ambele lucrează, a­proape întot­dea­una, cu alua­turi prefabricate indus­trial, în care se găsesc nu pu­ține adaosuri (de ex. extractul de malț, care con­feră pro­du­selor o cu­loare maro­nie).
Căutați, deci, pâine fabricată fără "ajutoare": cea mai bună este cea neagră, gata ambalată, de la supermarket.
Calitate superioară au, însă, produsele bio.

Muesli și fulgi
Surplusul de vitamine, plus fier și o grămadă de zahăr - care se găsesc în aceste produse - sunt inutile din punctul de vedete al nutriționiștilor.
Cerealele integrale la micul dejun sunt sufici­ente. Și nu contează dacă sunt produse mai ieftine sau de "marcă". Același lucru este valabil și pentru noua generație de muesli, cu adausuri "hightech".
Cele mai sănătoase și mai convenabile ca preț sunt produsele pure: fulgi, muesli, fructe, nuci - indiferent dacă sunt bio sau convenționale.
Accesibile în supermarket-uri.

Ouă

Există motive suficiente să renunțați la ouăle de găini ținute în "cuști" - din păcate, însă, gustul nu se numără printre ele. (Proveniența ouălor nu poate fi recunoscută după gust). Cu toate acestea, optați, firește, atunci când le cumpărați, pentru cele produse de găinile fericite.

Ouă bio
Conțin mai mulți acizi grași sănătoși și deloc substanțe colorante care conferă gălbenușului nuanța portocalie (can­taxan­tina). Iar resturi de medicamente veterinare nu există, oricum, în ouăle bio - spre deosebire de cele con­venționale, la care urmele apar la fiecare al doilea ou.
Cumpărați ouă bio. Există și la supermarket-uri.

Produse lactate

Imaginea văcuței fericite care paște pe pajiște este valabilă doar pentru produsele bio. Lap­tele respectiv conține, în ge­ne­ral, mai mulți acizi grași Ome­ga 3 (sănătoși) și mai mult acid linoleic conjugat. "Cau­za" fiind, evident, hrana proas­pătă.
Deosebit de bun este deci laptele de la vacile care pasc iarbă în pășuni. Dar nici pro­dusele con­venționale nu pre­zin­tă proble­me în ceea ce pri­vește reziduurile de pesticide și medicamente.

Lapte și smântână
Sunt mai bune produsele proas­pete sau cele cu du­rată de păstrare mai lungă? În acest caz contează pre­ferințele personale, pentru că în privin­ța conținutului de vitamine și a gustului, laptelui cu durată de păstrare de 3 săptămâni nu i se poate re­proșa nimic. La smân­tână, decide gustul: senzația de "fiert" in­dică o tempe­ratură prea ridicată la preparare. De mul­te ori, se adaugă și stabilizatori, ca să nu se depună un strat solid. Dar gustul veritabil de smântână nu îl au decât pro­dusele bio.
Laptele bio: are un preț accesibil și la supermarket.

Iaurt și brânză de vaci
Oferta de iaurt și brânză cu fructe este uriașă în marile magazine, dar, oricum, e aproape imposibil să gă­sești ceva fără substanțe aromatizante. Chiar și la iaur­turile bio trebuie citită cu atenție lista cu adaosurile. Iar la produsele probiotice trebuie verificat dacă pe etichetă este trecută cultura bacteriană.
Cumpărați iaurt cu fructe din magazinele bio.
Bine de știut: Preferați iaurtul slab? Cumpărați-l, atunci, pe cel cu 1,5% grăsime, fiindcă cel cu 0,1% gră­sime nu prea are gust și conține aproape la fel de multe calorii (are mai multă albumină).

Grăsimi pentru uns și uleiuri

Unt și margarină

O margarină produsă din ulei de armurariu sau din ulei de floarea-soarelui conține o cantitate prea mare de acizi grași Omega-6, nesănătoși. De aceea sunt de pre­ferat produsele din ulei de rapiță sau pe bază de ulei de măsline (cu mulți acizi grași simpli nesaturați). Da­că pe lista adaosurilor apare mențiunea "Grăsimi par­țial hidrogenate", margarina n-ar trebui mâncată. Fără adaosuri e doar untul, deci puteți opta liniștiți și pentru unul mai ieftin.
Pentru o margarină bună, scoateți mai mulți bani din buzunar.

Uleiurile vegetale
Uleiul de măsline extravirgin, cu mulți acizi grași simpli nesaturați, este cea mai bună alegere. Din păcate, calitatea oscilează chiar și la uleiurile scumpe. Cel mai bine este să vă încredeți în propriul dvs. gust: să nu fie rânced, stătut sau înțepător. Bun este și uleiul de rapiță: în stare rafinată, e accesibil ca preț, neutru ca gust și se încinge bine. Conține o cantitate mare de acizi grași buni, precum Omega-3.
Uleiurile bio nu sunt neapărat mai bune.

Brânzeturi și mezeluri

Opțiunea mai sănătoasă o reprezintă brânzeturile, care conțin mai mult calciu. Mezelurile (salamul, cârnații) sunt, de fapt, inutile pentru o alimentație sănătoasă, pen­tru că în afară de untură multă, nu con­țin substanțe nutritive demne de mențio­nat.

Brânză
Minerale și vitamine multe - chimi­cale puține. Singura excepție: suprafața brân­ze­turilor convenționale este tratată cu nata­mi­cină (o protejează de mucegai). De aceea, cașcavalul trebuie cu­rățat de coajă înainte de a-l mânca.
Mozzarella ar trebui con­su­mată ime­diat - spre sfârși­tul perioadei de valabi­litate con­ține, deja, cam multe bac­terii.
De unde le cumpărați - rămâne o pro­blemă de gust.

Mezeluri
Carnea cea mai bu­nă și cea mai puțină gră­sime le are șunca, indi­ferent dacă e fiar­tă sau crudă.
Produsele amba­la­te tre­buie consu­mate neapărat înaintea ter­me­­nului de expirare, pentru că testele arată clar că, ulterior, pro­dusele din carne nu mai sunt bune (chiar dacă nu dăunează sănătății).
Salamurile bio conțin adaosuri mai pu­ține, dar se conservă cu nitrat de pota­siu sau de sodiu.
Bine de știut! Parmezanul și cașcava­lurile tari conțin cea mai mare cantitate de calciu. Mai puțin "consistent": cașcavalul moale.