Sănătate cu alimente - ARSURILE

Gilda Fildan
- Când sunt grave, trebuie tratate în spital. Când sunt provocate de soare, de o flacără sau de o plită încinsă, pot fi vindecate și acasă, cu condiția să știm ce "medicament" să alegem de pe raftul cămării -

Există trei grade de arsură. La arsurile de gradul întâi, cum ar fi insolația, este lezat numai stratul exterior al pielii. Aceasta provoacă dureri, însă nici pe departe atât de mari ca acelea ale arsurilor de gradul doi, care pătrund mai adânc în tegument, determinând și formarea de bășici. Paradoxal, la arsurile de gradul trei, care sunt cele mai grave, pacientul nu simte deseori niciun fel de durere, fiindcă de astă dată sunt distruși și nervii, care ar trebui să transmită creierului senzația dure­rii. Arsurile de gradul doi și trei cu o suprafață mai mare de 2,5 x 2,5 centimetri nece­si­tă asistență medicală de urgență. Niciun aliment de pe lume nu le poate trata. În schimb, se cunosc unele care pot fi de un real ajutor la arsurile de gradul întâi și la cele mai ușoare de gra­dul doi. De exemplu, car­toful.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva arsurilor

Cu câțiva ani în urmă, o publicație de specialitate din SUA relata un caz mai puțin obișnuit. Un bărbat se opă­rise cu ulei încins, provocându-și o rană de aproximativ 7x10 cen­timetri, pe care și-a tratat-o la început sin­gur. Pur și simplu, o spăla cu apă și săpun și apoi aplica o cataplasmă cu cartofi rași, de mai multe ori pe zi. Durerea a dispărut ime­diat și n-a mai revenit. Omul s-a pre­zen­tat la un cabinet medi­cal abia la cinci zile după accident. Examinând pla­ga, medicul l-a diagnos­ticat cu o ar­sură de gradul doi și a fost surprins de lipsa durerii.
Desigur, autotratamentul nu este deloc indicat la o rană de asemenea dimensiuni și nu oricine poate spera să fie la fel de norocos ca eroul acestei întâm­plări. În același timp însă, experiența trăită de el ne furnizează dovada că sub­stanțele vegetale secun­dare, conținute în tuberculul de cartof, pot avea un efect analgezic și de ame­liorare a unor arsuri care nu afectează pielea atât de profund. Iar pe lângă cartofi, vă recomandăm în continuare și alte ali­mente pe care le puteți încerca.

*** Mușețelul
Ceaiul de mușețel este o fiertură excepțională, a cărei eficiență este garantată de dr. Adriane Fugh-Berman, conferențiar la Institutul de fiziologie și biofizică al Universității Georgetown și autoare a cărții The 5 Minute Herb and Dietary Supplement Consult. Specialista spune că infuzia de mușețel poa­­te calma durerile provocate de arsuri și că, ad­mi­­nistrată extern, ea este complet inofensivă. To­tuși, mușețelul declanșează câteodată reacții aler­gice - în cazuri foarte rare, ce-i drept.
Cum se explică acțiunea lui? Această plantă me­dicinală este cea mai bună sursă cunoscută de alfa-bisabolol, un antiinflamator extrem de puternic.

*** Apa
Poate că vi se pare simplist, dar clasica H2O este unul dintre cele mai bune remedii pentru arsuri. Lăsați să curgă apă rece (însă nu rece ca gheața, căci aceasta mai mult v-ar dăuna) peste pielea arsă, în­dată după ce v-ați accidentat. Durerea se va calma. Întrucât arsurile deshidratează organismul, ar trebui să beți zilnic 8 pahare de câte un sfert de litru de apă. Astfel vă asigurați că pielea dv. este aprovizionată cu cantitatea de lichid de care are nevoie și o ajutați să se vindece.

*** Ceapa
Bulbii de ceapă contribuie la vindecarea arsu­rilor. Atât în Europa (în special în Italia), cât și în Africa și America, arsurile se tratează în mod tradi­țional cu ceapă sau arpagic, tăiate mărunt. Acțiu­nea lor antiseptică ar putea fi unul dintre motive. Cel de-al doilea are legătură cu descoperirile recen­te ale cercetătorilor. Un studiu apărut în paginile revistei Trauma confirmă faptul că o substanță se­cundară cu rol dezinflamator, quercitina, prezentă în com­poziția chimică a cepei, poate reduce forma­rea cicatricilor inestetice după arsuri. Mai mult, ea reușește într-o oarecare măsură chiar să vindece aceste cicatrici roșii și proeminente, numite în lim­baj medical cheloizi. Martha Libster, autoarea lu­cră­rii Delmar's Integrative Herb Guide for Nurses, recoman­dă să se aplice cu prudență pe pie­lea arsă cataplas­me cu ceapă dată prin blen­der și chiar cu coji de ceapă fierte, fiind­că acestea sunt deo­sebit de bogate în querci­tină. Iar, dacă ne-am gândi la o posi­bi­li­tate de a îmbună­tăți rețeta pro­pusă de ea, am spune că, lângă cojile de ceapă, s-ar putea pune la fiert și niște mătase de po­rumb și câteva bu­cățele de ghim­bir. Ast­fel, decoctul s-ar îmbogăți cu încă un principiu activ: alantoina.

** Fulgii de ovăz
Atât terciul de modă veche (sau faimosul porridge englezesc de la micul dejun), cât și noii fulgi instant din magazinele na­turiste și super­mar­­keturi pot ame­liora diverse pro­bleme cutanate, in­clusiv arsu­rile. În Austra­lia, unde terapiile comple­men­tare sunt încă privite cu oarecare scepticism, a fost tes­tat un ames­tec compus din parafină lichidă și 5% gelatină de ovăz la pacienții cu arsuri acute, care aveau mân­cărimi. Dintre participanții la studiu, unii au folosit timp de zece luni numai parafină lichidă, pe când ceilalți au primit un preparat cu ovăz. Spre deose­bire de cei dintâi, pacienții care beneficiaseră de tra­tamentul de gelatină de ovăz au constatat o atenua­re consi­derabilă a senzației chinuitoare de mâncă­rime.

** Usturoiul
Trebuie să recunoaștem că există persoane sen­sibile și predispuse la reacții alergice, cărora că­țeii de usturoi cruzi și proaspăt tăiați le pot provoca arsuri chimice pe piele. O revistă medicală a adus în discuție un asemenea caz. O tânără ma­mă, care își alăpta copilul de curând năs­cut, și-a rănit pieptul cu usturoi crud, în­cercând să-și vindece cu el o afec­țiune cu­tanată. Semnatarii articolului ajunse­se­ră la concluzia că ar fi posibil ca piep­tul unei femei care alăptează să aibă o sensi­bi­litate deosebită la usturoi.
Fără a nega eventualele excepții de acest fel, virtuțile tămăduitoare ale ustu­roiu­lui sunt totuși de mult recunoscute și valorificate în prac­tică. Hein­rich Koch și Larry Lawson subli­niază în cartea lor Allium sativum L. Bazele utilizării tera­peutice a usturoiului că nu mai există de mult nicio îndoială în pri­vința fap­tului că planta respectivă ajută la vin­decarea arsurilor și a ră­nilor. Substanțele sale active stimulează regenera­rea pielii și previn o posi­bilă suprainfectare. Cățeii de usturoi se zdro­besc și se aplică sub forma unei cataplas­me pe locul afectat.

** Ceaiul
În medicina tradițională japoneză Kampo, arsu­rile se tratează cu ceai verde. Și terapeuții euro­peni întrebuințează uneori, la arsurile superficiale, plicu­lețe de ceai folosite și bine stoarse, deoarece ele conțin taninuri și polifenoli în cantități mari. Mai demult, se obișnuia ca arsurile grave să fie pulveri­zate cu tanin, pentru a se forma deasupra lor o crus­tă protectoare.

* Merele
Și merele, întrebuințate ca remediu de uz extern, se pot dovedi de folos contra arsurilor, datorită conți­nutului lor de pectină. În cadrul unui studiu realizat în Rusia, s-au testat efectele tratării arsurilor cu o soluție de pectină extrasă din mere sau din sfeclă roșie, având concentrația de 1-2%. Cercetăto­rii au observat că soluția acționa optim atunci când începea să fie administrată chiar în ziua producerii arsurii. În lipsa unui asemenea preparat, s-ar putea încerca, vreme de câteva zile, frecarea ușoară a porțiunii de piele arsă cu o bucată de măr crud.

* Castraveții
Pe lângă gustul lor proaspăt, castraveții au și un efect răcoritor, fiind de aceea un leac excelent pentru arsuri. Dr. Carolyn Dean, medic naturopat, și Jeffrey Yuen, un adevărat guru în domeniul me­dicinei tradiționale chineze, își îndeamnă pacienții să prepare o pastă de castraveți și s-o aplice ca o cataplasmă pe pielea arsă, pentru a scoate de acolo fierbințeala.

* Socul
La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, a existat în medicina americană o orientare cunoscută sub numele de "medicii eclectici". Era vorba de un grup de doctori care aplicau în activita­tea lor profesională idei și metode preluate de la diverse școli de gândire medicală și apelau în gene­ral la fitoterapie, pentru a-și trata pacienții. Mulți dintre ei foloseau socul pentru tratarea arsu­rilor - și nu numai boabele, ci și florile de soc, care sunt de asemenea comestibile. Dr. John Heinerman, an­tropolog și autor al unor remarcabile cărți de fito­terapie, recomandă în Heinerman's Encyclo­pedia of Healing Juices sucul rece din boabe de soc pentru vindecarea arsurilor și a inflamațiilor. Dacă ați stat prea mult la soare, frecați-vă pielea înroșită și dure­roasă cu boabe de soc. Și beți sucul stors din ele, pentru calmarea durerii.

* Mierea
Egiptenii antici tratau arsurile cu miere. Iar cer­ce­tările recente le dau dreptate. Studiile efectuate în ultimii ani în Noua Zeelandă, Nigeria și Emirate­le Arabe Unite demonstrează că mierea ajută în­tr-ade­văr la rănile provocate de arsuri termice. Dr. Janet Maccaro, autoarea volumului Natural Health Remedies A-Z, spune că arsurile se vindecă mai repede dacă se țin timp de câteva minute sub un jet de apă rece, se aplică pe ele un strat de miere și după aceea sunt protejate cu un bandaj.

* Ghimbirul
Sucul obținut din rădăcina proaspătă de ghimbir este de mare ajutor la arsurile termice, însă nu și la cele chimice, adică la leziunile provocate pe piele de diferiți agenți chimici, cum ar fi acizii con­cen­trați, bazele tari sau peroxizii. În China, arsurile de gradul întâi și doi sunt tamponate cu o vată îm­bibată în suc de ghimbir. Această procedură cal­mează du­re­rile, reduce inflamația și totodată for­marea de bășici. O puteți încerca oricând și dvs.

* Semințele de in
Marea vindecătoare germană, călugărița Hilde­gard van Bingen, scria în urmă cu aproape 1000 de ani: "Cine a căpătat, undeva pe trupul său, o arsură de la flacără, să pună semințe de in în apă și să le lase să fiarbă mult, să înmoaie în zeama lor o pânză de in și s-o așeze caldă pe locul ars, ca să tragă fier­bin­țeala afară." Metoda poate funcționa și astăzi, cu condiția ca pânza folosită să fie sterilă. Un leac foarte bun pentru pielea arsă sau opărită este și amestecul în părți egale de ulei de in și apă de var.

* Papaia
Iată încă un sfat din compendiul de terapii natu­rale al doctoriței Janet Maccaro: la o zi sau două după accident, când pielea lezată a început să se vindece, tratați porțiunea respectivă de tegument cu papaia. Enzimele conținute în acest fruct ajută la îndepărtarea celulelor moarte. În sprijinul afirmației sale vine și un studiu al specialiștilor ruși, care au observat efectul benefic al unui preparat cu papaia asupra arsurilor termice ale animalelor de laborator.

* Tofu
În ghidul ei de fitoterapie, Martha Libster spune că pielea lezată de o arsură poate fi răcorită cu tofu. Preparați o pastă din tofu, apă și ghimbir, întindeți-o într-un strat uniform pe un tifon și aplicați cataplas­ma pe rană. Ea va atenua senzația de fierbințeală, re­ducând și inflamația. Și consumul de tofu ar fi bi­nevenit la arsuri. Din unele studii reali­zate în Franța a reieșit că pacienții cu arsuri grave, care mănâncă produse de soia, reușesc să se vindece mai repede.

* Zahărul
Chiar dacă vă sună ciudat, s-a dovedit totuși că zahărul alb asigură o protecție perfectă a rănilor și grăbește cicatrizarea. Farmacistul și terapeutul Jim LaValle, care a înființat și conduce LaValle Metabo­lic Institute din Cincinnati, spune că o arsură trebuie mai întâi ținută sub un jet de apă rece, iar apoi pre­sărată cu zahăr, până când acesta se topește și for­mează un strat continuu, ca o pojghiță străluci­toare de gheață. Procedura se repetă de două ori pe zi, până la vindecarea arsurii.

Din cămara cu ierburi de leac

Există plante medicinale care calmează du­re­ri­le provocate de arsuri și pot accelera vin­­decarea. Vă sfătuim să încercați cu cele de mai jos.
Pătlagina (Plantago major) - Este o plantă co­mestibilă, care vă poate ușura suferințele pro­vocate de arsuri. Aplicați sucul obținut din frun­zele proas­pete de pătlagină direct pe locul afec­tat și îi veți simți neîntârziat acțiunea calmantă.
Lavanda (Lavandula angustifolia) - La­van­da conține multe substanțe cu efect antibac­terian, analgezic și antiinflamator și poate fi in­clusă relativ ușor în diverse preparate culinare. Frunzele și florile ei pot fi întrebuințate ca ingrediente în su­pe, salate, dressinguri, gemuri, băuturi răcori­toare, precum și ca mirodenii în oțet sau vin. Tera­peutul Jim LaValle recomandă și uleiul eteric de lavandă pentru tratarea arsu­rilor mai puțin grave.
Gălbenelele (Calendula officinalis) - Flo­rile aurii de gălbenele sunt introduse frecvent în felu­rite creme și alte produse pentru îngrijirea pielii, iar medicina populară le-a folosit dintot­deauna ca leac pentru arsuri. Extractele de gălbenele contri­buie la procesul de vin­decare, stimu­lând pro­ducția de celule epiteliale. De aceea, ele sunt uti­li­zate nu numai la julituri minore și insola­ții ușoare, ci și la arsuri super­ficiale și opăreli, ca și la der­matite pro­vocate de bărbierit sau de vânt. Aplicând imediat com­prese cu gălbenele pe por­țiu­nea de pie­le le­zată, se împiedică proliferarea unor microorga­nis­me patogene, cum sunt bacte­riile, ciupercile și vi­rușii. În plus, în flo­rile de gălbenele există trei sub­stanțe vegetale secundare - acidul cafeic, aci­dul clorogenic și rutina - care protejează fibrele de colagen din piele împotriva acțiunii dăunătoare a radiațiilor ultraviolete.