Dr. MARIETA POPFIU - "Dacă nu se tratează rapid, gingivita se transformă într-o parodontoză cu evoluție cronică"

Rodica Demian
- Multă lume tratează o infla­ma­ție a gingiei cu superficia­lita­te. Dar dacă e lăsată să evo­lueze, ea se transformă în parodontoză, și urmările pot fi neplăcute -

Buturuga mică răstoarnă carul mare

- Mușcăm dintr-un măr și constatăm o sân­gerare: de ce observăm abia acum că avem gin­gia inflamată?

- O gingivită, cum numesc medicii o ase­menea inflamație, începe cu umflături pe gingie și cu sângerări. Din păcate, gingia inflamată doare foarte rar și de aceea este, în cele mai multe cazuri, ignorată. Și astfel, afecțiunea rămâne nedesco­perită, vreme prea îndelungată.

- Cum se formează o gingivită?

- Declanșatorii sunt bacteriile, și anume - sute de tipuri de bacterii "stabilite" în cavitatea bucală. Pe dinți, pe spațiile dintre ei și pe mar­ginile gingiei se formează de­puneri, așa numita "bio-peliculă den­tară". O "mână" de bacterii pot îm­bolnăvi grav gingia, dacă numărul lor crește în mod excesiv. Dacă ele nu sunt eliminate prin curățire, sau dacă hormonii se află în stare de anomalie, se înmulțesc necontrolat.

- Hormonii "se amestecă" și ei?

- Da, flora bucală se poate schim­ba prin modificările hormo­nale și poate deveni un teren fertil pentru bacteriile producătoare de in­flamații. Asta se-ntâmplă, de exem­plu, la pubertate sau în pri­mele trei luni ale sarcinii.

- Și cum evoluează această inflamație?

- Gingia slăbește și se formează pe ea un fel de pungi. Dacă nu se tratează rapid, gingivita se transfor­mă într-o parodontoză cu evoluție cronică. Nu atacă doar țesutul, ci și osul ma­xilarului. Și dacă dinții nu mai sunt susținuți nici de țesut și nici de os, încep să se miște.

- Imunitatea nu le poate ține piept bacte­riilor?

- Bacteriile manipulează sistemul imunitar, stimulând producerea de substanțe antiinflama­toare. Drept care celulele imunitare se retrag și distrugerea țesutului continuă.

- Bacteriile sunt molipsitoare? E voie să să­ruți, dacă ai parodontoză?

- Studiile neagă probabilitatea contagiunii. Dar există medici stomatologi care le recomandă parte­nerilor sănătoși administrarea de antibiotice.

- Boala poate pune în pericol și dinții?

- În cazul parodontozei, unii vor trebui extrași. Și chiar mai rău! Dacă osul este afectat, el devine un pericol pentru organism. Parodontoza este ca un butoi cu pulbere. Bacteriile orale și toxinele lor ajung - prin sânge - în organism. Consecințe posi­bile: atac cerebral, infarct, afecțiuni pulmonare, reumatism, probleme ale prostatei etc. Au existat cazuri în care s-au scos proteze de șold artificiale, pentru că pe ele s-au des­coperit agenți patogeni de parodon­toză, și articulația se infla­mase.

- Și cum anume stopează stoma­tologul atacul bacterian?

- O parodontoză nu este reversi­bilă, evoluția ei se poate stopa. Pentru aceas­ta se curăță - sub anestezie locală - suprafețele rădăcinilor și pungile. În unele cazuri, osul poate fi reconstruit cu material înlocuitor.

- Dar gingivita e vindecabilă?

- Da, cu rezultate chiar foarte bune. În mod normal, se stabilesc trei ter­mene de profilaxie, la distanță de câte 14 zile. După care, la majo­ritatea pacienților, gingia își recapătă culoarea normală și se fixează pe dinte.

- Ce periuțe de dinți ar trebui folosite pentru prote­jarea gingiei?

- Cele mai bune sunt cele electrice, care desprind depu­ne­rile și le îndepărtează.

- Cum se depistează pa­rodontoza?

- Medicul stomatolog o poate depista încă din stadiul incipient. Prin sondare, el poate măsura ten­dința de sângerare a gingiei, asperitatea su­prafeței dinților și profunzimea pungilor gingivale.

- Cum poate fi prevenită parodontoza?

- Dinții trebuie curățați de două ori pe zi, vre­me de două minute. Efect preventiv și antiin­fla­mator au și apele de gură antibacteriene.