Selecția "Formula AS"

Adriana Bittel
* George Marcu, "Femei de seamă din România. De ieri și de azi", cuvânt înainte de Alex Ștefănescu, Editura Meronia (tel. 021/210.38.70), 496 p + 16 planșe cu fo­to­grafii.

După ce a publicat, tot la Ed. Meronia, în co­la­borare cu Rodica Ilinca, "Dicționarul perso­na­li­tă­ților feminine din România" (2009) și "En­ci­clo­pe­dia personalităților feminine din România" (2012), istoricul George Marcu și-a continuat unul din proiectele sale, acela de a face cunoscute "fe­meile de seamă" din spațiul nostru, cu un dic­țio­nar biografic al personalităților fe­minine contemporane (2013) și cu "Doamne și domnițe, prințese și regine în istoria ro­mânilor" (2016). Volumul pe care vi-l recomand azi le concentrează pe cele an­terioare, într-o nouă selecție, cu îmbu­nă­tă­țiri în re­dactarea fișelor biografice și cu adăugarea unor nume noi de femei reprezentative pentru timpul lor, din Evul Mediu și până azi. Indis­pen­sabilă istoriei fe­minismului românesc și în același timp o lectură plină de informații interesante, lu­crarea a presupus o uriașă muncă de documentare și alegere după criteriul notorietății în arte, științe, educație, sport, în viața socială și politică. Celor peste 600 de fișe cu o structură unitară, ținând de nor­mele lexico­gra­fice, li s-au alăturat și anexe utile, precum o cro­nologie a mișcării feministe din țara noastră, o listă cu membre ale Academiei Române din 1867 și până azi, precum și una cu membre ale gu­vernelor țării, începând din 1946. Cea mai capti­vantă mi s-a părut ideea lui George Marcu de a anexa și o "Carte a recordurilor feminine din Ro­mânia", ce cuprinde nu doar recorduri sportive mon­diale, ci și informații despre conaționale ale noas­tre care au fost primele din lume sau din Europa, în profesii până la ele ex­clusiv bărbătești (doar câteva exemple: Sarmiza Bil­cescu Alimăneșteanu - prima femeie doctor în Drept din lume, în 1890; Eliza Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer la 1912, Smaranda Gheorghiu - prima care a ajuns la Polul Nord în 1902; Sofia Ionescu - prima femeie chirurg care a operat pe creier în 1944). Multe biografii prezentate succint sunt senzaționale, precum cea a agentei secrete britanice de origine română Vera Atkins (1908-2000); a Luciei Kogălniceanu (1852-1933), fiica cea mică a lui Mihail Kogălniceanu, măritată de trei ori cu oameni politici și mamă a opt copii, cu o mare influență în Partidul Conservator, sau a aviatoarei Nadia Russo (1901-1988), decorată pentru eroismul ei în război dar arestată de comuniști și care a murit în cruntă sărăcie. Veți descoperi multe astfel de per­sonaje și destine în paginile dic­ționarului, care ascund și sur­prize. De exemplu, știți cine a fost Cecilia Maria Simio­nescu Zapan (1900-1961)? Fii­ca pre­șe­dintelui Aca­de­miei Ro­mâne, po­liglotă, cu studii de pian la Con­servatorul din Paris, doam­nă de societate, a publicat în anii '30, sub pse­udonimul San­da Marin, o carte de bucate care s-a tot reeditat și vândut în milioane de exem­plare, până azi. Sau știați că celebra mezzo­soprană Elena Cernei (1924-2000) a făcut și cercetări științifice interdisciplinare dedicate mecanismelor fonației, experimentând și formulând în premieră absolută unele fenomene? Ei bine, volumul lui George Marcu abundă în informații de puțini știute și poate fi un stimulent pentru a afla mai multe despre "femeile de seamă" ale României de ieri și de azi.