FLOAREA SOARELUI

Elena Josan
- Regină a verii, luminând ogoarele cu aurul ei, este pe cât de frumoasă, pe atât de eficientă ca medicament. Toate părțile plantei: pălăria, petalele, semințele, tulpina și rădăcinile sunt de leac -

Remedii

Discul florii-soarelui se cule­ge imediat după formarea semin­țelor, când ele pot fi strivite între degete. Petalele galbene se înlă­tură, pălăria se spală într-un jet de apă, apoi se toacă prin mașina de tocat carne. Masa obținută se amestecă cu zahăr în pro­porții egale și se pune în borcane de sti­clă, care se păstrează în frigi­der.
* Probleme de ficat, duo­den și colecist: se consumă câte o linguriță de trei ori pe zi, îm­preună cu un pahar de ceai din plante.
* Afecțiuni sto­ma­cale, in­tes­tinale, ale pancreasului: se con­­sumă zilnic câte o lin­gu­riță de amestec cu ceai sau compot de fructe.
Tratamentele durea­ză 30 de zile, iar pentru pro­filaxie, 7 zile.

PETALELE

Infuzie
O lingură cu vârf de petale uscate se infu­zează în 250 ml apă fierbinte, timp de 10 mi­nute. După strecurare, ceaiul se bea îndulcit cu mie­re de albine, câte o lingură de 2-3 ori pe zi.
Variantă: se amestecă în părți egale petale și frun­­ze tocate de floarea-soarelui. O lingură de amestec se infu­zează în 250 ml apă fierbinte timp de o oră. Se strecoară, stor­cându-se bine. Se adau­gă apă fiartă, până se completează la 250 ml. Se beau câte 2 linguri, de trei ori pe zi, înainte de masă.
Ambele rețete dau rezultate în tratamentul urmă­toarelor afec­țiuni: tuse convulsivă, astm bron­­șic, răceală, colici gastro-intestinale, mala­rie, lipsa poftei de mâncare.
Pentru bolnavii de gripă, se amestecă în părți egale flori de tei și floarea-soarelui și se pre­pa­ră ceaiul ca pentru răceală, folo­sind aceleași doze.

Tinctură din petale de floarea-soarelui
Se recomandă în cazuri de malarie, stări febrile, lipsă de poftă de mâncare, dereglări de digestie, urticarie, nevralgii pro­vocate de răceală. Un pahar de petale se macerează în 500 ml țuică sau vodcă, timp de 14 zile.
În variantă mai complexă, se ames­tecă un pahar de petale cu un pahar de frunze tăiate. Se ma­cerează în 850 ml țuică sau vodcă. Se beau 8-12 picături, ames­tecate cu 100 ml apă, de 2-3 ori pe zi, după masă.

Tratamente externe

* Zona Zoster, herpes. Se opă­resc pe­ta­lele de floarea-soarelui cu apă clocotită și se aplică de 2-3 ori pe zi pe locurile afectate. Rezultatul va fi mai bun dacă în timpul trata­mentului se bea și ceai din petale, după rețeta descrisă mai sus.
* Psoriazis - persoanele bol­nave trebuie să aibă în casă permanent tinctură din petale. Se umple un recipient cu două treimi de petale, se adaugă țuică cât încape, se închide bine și se lasă la macerat 14 zile. Se tam­ponează locu­rile afectate.

BURETELE DE SUB SEMINȚE

Dacă înlături stratul cu se­mințe de pe pălă­ria florii-soa­relui se vede o substanță albă, moa­le, poroasă, cu aspect de bu­rete, care se folosește cu succes de mii de ani în practica vinde­cătorilor. A­ceeași substanță se găsește și în mijlocul tulpinii, un fel de măduvă.
* Hipertensiune. O lingură de burete uscat se infu­zează 30 minute în 250 ml de apă clocotită. Se bea doza ob­ținută, în 3-4 reprize, pe durata zilei. O cură du­rează două săptămâni. După o pau­ză de 7 zile, remediul se repetă, până la îmbu­nă­tățirea stării de sănătate.
* Cancer la sto­mac - se re­comandă decoctul din bu­­rete. Tulpina plantei se taie pe lung, se scoa­te partea albă, moa­le, se rupe în bucăți mici și se usucă. O lingură cu vârf se fierbe în 250 ml apă, pe foc mic, 15-20 mi­nute. După răcire, de­coc­tul se strecoară. Se bea câte un pahar pe zi, înainte de prânz.

FRUNZELE

Se culeg frunze de mărimea palmei, se u­su­că într-un spațiu ferit de praf și de lumina di­rectă a soarelui. După ce s-au uscat, frunzele se râșnesc și pulberea obți­nută se adaugă, o dată pe zi, câte 1/2 lingură, în ali­mente care con­țin lichid: supe, ciorbe, so­suri, dar și în ceai, com­pot, zer, borș acru. Se con­sumă 7 zile, apoi se ia pauză 7 zile. Proce­deul se repetă de 3-4 ori semes­trial. Bor­canul cu pul­bere trebuie ținut pe masă, la ve­dere, deoa­rece tratamentul are efect dacă nu se omite nici o zi.

Tratamente interne

* Pentru bolnavii de can­cer, se pre­pară un ames­tec din 2 linguri de frunze de floa­rea-soarelui, câte o lingură de flori de gălbe­nele și frunze de podbal. Ames­tecul se in­fu­zează în 500 ml apă fier­binte, în termos sau învelit în ziare și un pro­sop flau­șat, vreme de 4-5 ore. Se strecoară, se stoar­ce bine, se beau câte 100 ml li­chid de patru ori pe zi, timp de o lună, cu pauze de 14 zile între cure.
Toate remediile se folosesc în me­niul bolna­vilor cu probleme ale sis­te­mu­lui hemato­po­ietic (pro­ducerea sângelui), în spe­cial ale spli­nei, dar și ale cre­ierului și ale mă­duvei spi­nă­rii, curăță va­se­le san­guine de diferite depu­neri, mai ales vasele creierului și ale inimii, îmbunătățesc starea bolna­vilor de cancer.

TULPINA

Tulpinile de floarea-soarelui se taie după ce sunt culese se­min­țele, chiar și iarna, de pe ogor, dar cele mai bune sunt tul­pi­nile cu pălării semi­coapte. Se fărâmițează în așa fel încât bucățile să fie de mărimea unui bob de fasole.

Infuzie
Planta se lasă în apă rece 3 ore, după care apa se strecoară, se aduce până la punc­tul de fier­bere și se toarnă înapoi, în vas, care se acoperă cu un pro­sopel curat de in. Se infu­zează 24 de ore. Se bea câte 1/2 pahar, de două ori pe zi, sau se adaugă în mâncare și băutură. Se fac cure de 3-5 săptă­mâni. Se re­petă de 3-4 ori, în perioada rece a anu­lui.
Infuzia are un efect diuretic și sudorific puter­nic, de aceea se re­­comandă dușuri dese. În tim­pul trata­mentului, pot apărea du­reri în articulații sau dureri de cap, legate de dezintoxicarea și curățarea activă a organismului.

Macerat
Într-un borcan de 3 l se pun 3 pahare de tul­pină mărunțită și se umple borcanul cu apă rece de izvor. Pentru mărirea efectului de vindecare, specialiștii în trata­mente alternative recomandă ca apa să fie scoasă din fântână sau luată de la izvor, în primele 10 minute din fiecare oră, mai ales în zilele de Cră­ciun, Bobotează, Sfântul Nicolae, sau în fiecare lună, pe data de 31 (din acest punct de vedere, cea mai prețuită apă este din 31 decembrie și 31 ianua­rie).

Tratamente interne

Preparatele din tulpină de floarea-soarelui pot fi de folos bolnavilor cu afecțiuni renale, tiroi­diene și paratiroidiene, afec­țiuni ale suprarena­lelor și apa­ratului urogenital. * Este un remediu bun și pentru men­ținerea tonusului vital, curăța­rea vaselor san­guine și a întregului organism de reziduuri.
* Pentru diminuarea dure­rilor la per­soanele cu ar­trită și reumatism, pe durata curelor se fac băi de picioare cu sare, de două ori pe săptămână. În lighean se pun 3 pahare de sare și se toarnă 1 litru de apă fier­binte. Bolna­vul stă cu picioa­rele în apă 10 minute, apoi se mai toarnă în lighean un litru de apă fierbinte, iar peste 10 minute se mai toarnă ultimul litru de apă.

RĂDĂCINILE

Sunt partea cea mai prețuită în medicina popu­lară, deoarece se folosesc în tratamente pentru toate organele, mai ales în com­binație cu rădăcini de cătină, odolean, rostopască, măceș.
Cunoscători ai secretelor plan­telor susțin că ră­dăcinile se scot din data de 15 până pe 20 sep­tem­brie, după-amiaza, între orele 17.30 și 19.00, deoa­rece în perioada zilei, planta are mai pu­ține energii pozitive. Dacă rădă­cinile se culeg în peri­oada de activitate energetică maximă, se obține un produs terapeutic uni­versal. În caz contrar, preparatele din rădăcini vor avea un efect scăzut. Nu se recomandă culege­rea rădăcinilor și frun­zelor între zilele a 5-a și a 8-a din fiecare lună, când planta se află în pauze energetice.
Pentru vindecarea proceselor inflamatorii, ulce­rului varicos, rănilor, resorbția forma­țiu­nilor diver­se, se prepară o tinctură. Rădă­cinile proaspete se scutură de pământ, se curăță meticulos cu o perie, se taie în 5-7 bucăți și se mai curăță încă o dată. Se usu­­că puțin într-un loc cald (nu se aduc până la us­care deplină) și se toacă mărunt.

Tinctură de rădăcini
Într-un borcan de 3 l, se toar­nă 400 ml țuică și se pune o cantitate de rădăcini (cât să fie acoperite de țuică). Se mai toarnă 400 ml și se așează rădăcinile, până se um­ple borca­nul. Ră­dă­­cinile se presează bine, bor­canul se închide cu celofan, apoi se pune capac. Se lasă la macerat 21 de zile, dar nu se strecoară. Pe parcursul trata­men­tului, în bor­can se mai adaugă țuică, în locul cantităților folosite. Tinctura poa­te fi folosită timp de 3-4 ani. Se bea neapărat diluată (o lin­gură de tinctură la un pahar de apă, ceai sau compot). Pen­tru tratament se bea câte un pahar de 2-3 ori pe zi, iar pentru profi­laxie, câte un pa­har pe zi timp de o lună în fiecare trimestru.

Decoct din rădăcini
Se aleg toamna cele mai groa­­se rădăcini, se spală bine, se usu­că și se toacă mărunt.
1. Decoctul se prepară de două ori: dimineața - doza pentru seară, iar înainte de cul­care - doza pentru dimineață. Rădăcina se spală bine, se toacă mărunt. Di­mineața, se pun la foc 250 ml apă până dă în clocot. Se introduce o lingură cu vârf de rădăcini, apoi focul se face atât de mic, încât pe suprafața apei să nu se vadă mișcare (bulbuci). Se fierbe așa 15 minute. Lichidul se toarnă fierbinte în termos, îm­pre­ună cu rădăcinile. Seara se stre­coară și se bea cu înghi­țituri mici, înainte de cul­­care. Se pre­pară porția următoa­re la fel, care se bea dimineața.
După o cură de 10 zile, se face o pauză de 5 zile, apoi tra­ta­mentul se repetă, până la di­minuarea dure­rilor. De re­gulă, este un tratament de lungă du­rată, aproximativ 3-6 luni.
2. În 3 l de apă se toarnă un pahar de rădăcină tocată mă­runt, se aduce până la punctul de fier­bere și se lasă 10 minute pe foc. După ră­cire, decoctul se stre­coară. Rădă­ci­nile rămase nu se aruncă, se pot refolosi de două ori, după aceeași rețetă. Lichidul obținut se bea în doze mari (1,5 - 2 pahare) vreme de 2-3 zile, cu 30 minute înainte de masă. Când se ter­mină a doua porție, se pun la fiert rădă­cini noi, nefolo­site.

Tratamente interne

Dizolvarea și eli­minarea să­ru­rilor de­puse pe articulații, di­­minuarea durerilor reumatice.
Sărurile încep să se elimine prin urină la 2-3 săp­tămâni de la înce­perea trata­men­tului. Decoc­tul se bea până când urina devine transpa­rentă. Pentru elimi­narea mai eficientă a sărurilor, în mo­men­tul în care vasul cu ră­dăcinile fierte se ia de pe foc, în decoct se adaugă 5-6 linguri de troscot.
Pe parcursul tratamentelor cu rădăcini de floarea-soarelui, se reduce consumul alimentelor să­rate și se renunță la cele acre, altfel se neutralizează efectul te­ra­peutic al leacului.

ULEIUL

Este un produs de mare preț pentru alimentație, dar și pentru tratamente. Iată câteva informații despre folosirea uleiului pe post de medicament.
* Dacă v-ați lovit puter­nic, imediat ungeți locul afectat cu ulei de floarea-soarelui și frecați-l puțin, ca să preveniți apa­riția hemato­mului sau a vâ­nătăilor. Dacă hema­tomul deja a apărut, aplicați o com­presă cu ulei.
* Răceli la copiii mici. Con­comitent cu tra­ta­men­tele pre­scrise de medicul pe­diatru, puteți să folosiți și me­to­da bu­nicilor înțelepte. Îna­inte de cul­care, se înmoaie un scutec în ulei încălzit și se aco­peră pieptul și spatele copi­lului. Deasupra se pune o mușama sau o folie de plastic, și copilul se înfă­șoară cu un scutec flaușat, pentru păstra­rea căl­durii. Dacă copilul are și guturai, se unge în nas cu ulei înainte de culcare.
* Pentru tratarea rănilor și afecțiu­nilor dermato­lo­gi­ce, bunicile prepa­rau un unguent din ulei de floarea-soarelui, în care se prăjea multă ceapă, până căpăta o culoare maronie. Se înlătură ceapa, uleiul se răcește și se folosește la nevoie.
Pentru ca efectul de vinde­care să fie mai puternic, uleiul în care s-a prăjit ceapa se toarnă fierbinte peste un morcov ras pe răzătoarea mică. După răcire, uleiul se strecoară printr-un cio­rap, iar morcovul se stoarce bine. Uleiul se pune iarăși pe un foc mic și se încălzește. Se adaugă în el o bu­cățică de ceară galbenă (la 500 ml o bucată cât o cutie de chibrituri) tăiată mărunt și se ames­tecă până la dizolvare. Ali­fia se toarnă în borcănele mici și se păstrează la frigider.