În prezent, trăiesc pe globul terestru 7,55 miliarde de oameni. Aveți impresia că e cam înghesuială? Da' de unde! În comparație cu ceea ce se petrece în intestin, aici, la lumina zilei, ne bucurăm de un adevărat confort, căci înăuntru, în măruntaiele noastre, forfotesc de 13.245 de ori mai multe vietăți minuscule. Mai exact, sunt 100 de miliarde de muncitori neobosiți, care descompun alimentele ingerate de noi, apoi curăță tractul digestiv și îl apără contra germenilor patogeni. Arată ca niște bile jucăușe, pilule alungite sau spaghete scurte și poartă nume ciudate: bifidobacterii, ruminococcus, firmicutes, prevotella sau bacteroides.
Și fiindcă aglomerația este atât de mare, corpul a recurs la un artificiu, pentru a oferi bacteriilor spațiu de lucru suficient: "Intestinul formează o mulțime de pliuri. Principiul este același ca la o fustă plisată. Pe un centimetru pătrat încap până la 4.000 de microorganisme - și astfel, intestinul se transformă într-o suprafață uriașă, echivalentă cu două terenuri de tenis, oferind tuturor locuitorilor săi adăpost și protecție", explică specialiștii.
Bacteriile se simt bine aici (în varianta ideală, firește). Ele cresc, proliferează, alcătuiesc colonii și, în cele din urmă, mor. De aceea, acestei grădini zoologice în miniatură i s-a spus "floră intestinală". Însă, pentru că bacteriile nu sunt totuși plante, gastroenterologii preferă s-o numească în prezent "microbiom".
Tristețea sau fericirea depind de intestin
Poate că amănuntele expuse mai sus v-au cam tăiat pofta de mâncare. Dar n-aveți motive să fiți dezgustați, dimpotrivă: de fapt, microorganismele de care vorbim sunt cei mai buni prieteni ai noștri. În lipsa lor, n-am putea supraviețui. Principala lor misiune este aceea de a construi o barieră intestinală intactă, pentru a înarma sistemul imunitar împotriva bolilor și a substanțelor toxice. Harnicii lucrători desfac alimentele ajunse în intestin în bucățele mici, mai corect spus în componente, pe care organismul nostru este capabil să le valorifice - și anume, în vitamine, acizi grași, aminoacizi și zahăr. Flora intestinală decide în mare măsură dacă ne simțim fericiți sau triști, dacă trăim sub imperiul unei anxietăți permanente sau mergem prin viață cu curaj și cu capul sus. Dacă suntem dolofani ori supli. Dacă ne concentrăm cu ușurință sau doar cu mare osteneală. Microbiomul are un rol de reglare, fiind implicat în aproape toate funcțiile corpului nostru. Cu greu vom găsi un organ cu care el să nu se afle în legătură. Și s-ar putea ca, prin intermediul intestinului, să fie influențate chiar și unele afecțiuni ale sistemului nervos, până acum incurabile, cum sunt Parkinsonul, scleroza multiplă sau demența senilă. Cel puțin, primele cercetări par să încurajeze o asemenea speranță. Totodată, există indicii că bacteriile intestinale au o anumită însemnătate în raport cu tulburările de dezvoltare, cum sunt autismul și schizofrenia.
Al doilea creier
Cercetătorii numesc intestinul "al doilea creier", pornind de la constatarea că structura și funcțiile sale sunt tot atât de complexe și fascinante. Mai mult, oamenii de știință vorbesc despre o "axă intestin-creier", deoarece intestinul pare să comunice intens cu partenerul lui de la etajul superior. Principala legătură dintre ei o constituie nervul vag, care pleacă din trunchiul cerebral și se strecoară de-a lungul coloanei vertebrale până jos, în abdomen. Bacteriile intestinale se servesc de acest canal de comunicare, pentru a transmite informații biochimice. "Celulele nervoase ale intestinului reacționează identic cu neuronii de la nivelul creierului la neurotransmițători ca adrenalina ori serotonina", afirmă specialiștii. Tocmai legătura strânsă dintre abdomen și cap creează posibilitatea ca anumite probleme digestive, cum sunt diareea și constipația, să fie uneori "comandate de sus" - doar nu degeaba obișnuim să spunem despre o situație neplăcută că "ne-a căzut greu la stomac" și despre lucrurile inacceptabile că "nu le putem digera". Iar în ultimul timp, cercetările au scos la iveală indicii care sugerează că și Parkinsonul, o boală neurologică gravă, ar putea fi declanșată, sau cel puțin favorizată, de procesele desfășurate în intestin. În faza incipientă a afecțiunii, se acumulează în creier o serie de plăci proteinice. Provenite de la activitatea microbiană din intestin, acestea migrează spre creier, probabil pe traiectul nervului vag.
Bacteriile și condiția fizică
Studierea microbiomului este, în prezent, unul din cele mai pasionante domenii de cercetare, deoarece zilnic apar noi descoperiri. Aproape toate disciplinele medicale se interesează de intestin, în căutarea unor modalități de prevenire și, cândva, în viitor, poate chiar de vindecare a unor boli cu ajutorul florei intestinale. Interconexiuni s-au depistat în numeroase direcții, fie că este vorba de obezitate, diabet, alergii, afecțiuni dermatologice sau depresii. Bacteriile determină și condiția noastră fizică. În cadrul unui experiment de laborator realizat cu locatarii unui acvariu, li s-a introdus peștilor bătrâni floră intestinală luată de la cei tineri. Drept urmare, ei au devenit mai sănătoși și mai agili, iar durata de viață li s-a prelungit cu până la 40%.
Influența asupra psihicului
Oricine știe că, atunci când suntem îndrăgostiți, avem "fluturi în stomac". Emoțiile puternice ne dau furnicături în zona abdominală. Cercetătorii de la Universitatea Cork din Irlanda, specializați în domeniul neuroștiințelor, au demonstrat printr-un studiu faptul că microbiomul ne modelază și starea de spirit. Participanții, 22 de bărbați tineri și sănătoși, au primit câte o punguță cu o pulbere albă: la unii, aceasta era un simplu placebo, iar la alții, ea conținea o bacterie care se găsește în mod natural în iaurt, kefir sau varza murată, nepreparată termic. Bărbații care băuseră pulberea cu culturi de bacterii amestecată în lapte, s-au simțit ulterior mai bine dispuși, mai puțin stresați, mai bucuroși. Le-a crescut capacitatea de concentrare și ariile cerebrale responsabile cu activitățile cognitive superioare au început, brusc, să lucreze mai intens. Încurajați de rezultatul obținut, autorii studiului se gândesc acum că un cocktail de bacterii ar putea înlocui, la un moment dat, psihotropele administrate pacienților cu afecțiuni psihice. Deocamdată, acesta rămâne doar un vis frumos. Dar într-un viitor mai apropiat ori mai îndepărtat, de ce n-ar fi posibil?
Bacteriile și kilogramele: slab sau gras?
Există oameni care mănâncă zilnic o prăjitură, chiar două, și, totuși, nu se îngrașă. Și aici joacă un rol determinant ființele microscopice care ne populează intestinul. Observațiile efectuate în ultima perioadă i-au condus pe specialiști la definirea a trei tipuri de floră intestinală (enterotipuri, cum le numesc medicii): "La fiecare enterotip predomină în intestin un anumit grup de bacterii, indiferent de vârsta, sexul sau originea persoanelor respective". De exemplu, grupul "bacteroid" se regăsește la 30% dintre europeni - și anume, la cei în a căror alimentație ocupă un loc important carnea și grăsimile animale. La consumatorii consecvenți de legume și fructe, care totalizează 20% din populația Europei, este mai numeros grupul "prevotella", iar la restul europenilor, adică la 50% dintre ei, prevalează grupul "ruminococcus", compus din bacterii ce agreează uleiurile vegetale, dar și alcoolul.
Investigațiile științifice pun tot mai clar în evidență corelația dintre microbiom și greutatea corporală. Oamenii supli au o floră intestinală mai bogată și mai diversă decât supraponderalii, iar printre microorganismele prezente în intestinul lor se află multe capabile să le asigure o protecție eficientă contra inflamațiilor. Un studiu recent dezvăluie faptul că din microbiomul supraponderalilor lipsesc câteva bacterii esențiale, a căror lipsă provoacă inflamații la nivelul creierului (care pot da naștere unor boli degenerative, cum sunt demența senilă sau maladia Alzheimer).
Transplantul de materii fecale
Metoda modernă a transplantului de materii fecale (cunoscut și sub denumirea de bacterioterapie) deschide un orizont de speranță pentru supraponderali. S-a constatat că, introducând în intestinul unor normoponderali o cantitate de scaun luată de la persoane cu greutate excedentară (bineînțeles, prelucrată și în final prezentată sub formă de tablete), ei se îngrașă. Și procedeul invers dă rezultate. Dar cercetările nu sunt încă suficient de avansate pentru a le permite medicilor să afirme că s-a descoperit un substitut senzațional al dietelor de slăbit. Terapia se află actualmente în stadiu experimental și este practicată în primul rând în scopul de a vindeca unele afecțiuni, ale căror simptome prejudiciază dramatic calitatea vieții pacienților. Specialiștii australieni de la Universitatea Kensington transferă suferinzilor cu colită ulceroasă materii fecale recoltate de la oamenii sănătoși. S-au obținut ameliorări semnificative la peste 40% dintre bolnavi.
Cum ne antrenăm flora intestinală
Deocamdată, cel puțin, tendința de îngrășare sau de menținere a greutății normale, proprie organismului nostru, nu poate fi modificată. În schimb, oricine are la îndemână posibilitatea de a-și "cultiva" în intestin anumite bacterii bune, printr-o alimentație cu densitate calorică redusă, presupunând un consum mai mic de carne și unul mai consistent de legume, care să realizeze un aport ridicat de fibre (minimum 30 de grame pe zi). Însă este nevoie de răbdare, după cum ne atrag atenția specialiștii: "Din investigațiile noastre rezultă că flora intestinală necesită mai multe săptămâni pentru a se reorienta și însănătoși. Așa se explică și faptul că efectul yo-yo, intervenit în urma dietelor, nu pare a avea legătură cu numărul de calorii și metabolismul, ci, mai curând, cu durata prea scurtă a regimului de slăbit, care n-a acordat florei intestinale timp suficient pentru a se reface". Abia după aproximativ șase săptămâni, flora se dezvoltă și devine mai variată. Din acest moment, digestia și metabolismul pot sprijini eforturile de reducere a greutății corporale.
"Însă există și o altă cale de revigorare a microbiomului - și anume, bacteriile probiotice", scrie nutriționista americană Kathie Madonna Swift în cartea ei, "Vindecă-ți intestinul și vei fi suplu". Acestor bacterii li se datorează, printre altele, gustul plăcut al unor produse lactate, cum sunt iaurtul sau kefirul. Dar este important ca ele să fie cât mai proaspete. Căci, pe măsură ce se apropie de data de expirare, iaurtul va conține tot mai puține microorganisme vii. Ca să prolifereze, bacteriile "bune" trebuie să fie aprovizionate și cu prebiotice. Le găsim în alimente ca leguminoasele, prazul sau andivele. Grăsimile și zahărul în cantități mari dăunează florei intestinale. Îi fac bine, pe de altă parte, orice metode de reducere a stresului, de la yoga și antrenamentul autogen până la terapiile comportamentale. Medicii mai recomandă pentru reechilibrarea intestinului și stimulii naturali, ca de pildă, nămolul cald sau băile în apă termală.
Antibioticele fac prăpăd
Cei mai mari dușmani ai microbiomului sunt antibioticele. În zilele noastre, oamenii s-au obișnuit să le ia prea des și pe perioade prea lungi, chiar și pentru rezolvarea unor probleme minore, cum ar fi o simplă răceală. În consecință, microbii devin imuni la acțiunea preparatelor farmaceutice. Și nu trebuie ignorat faptul că antibioticele operează o distrugere neselectivă: pe lângă agenții patogeni, care constituie ținta efectivă a tratamentului, sunt omorâți aproape în totalitate și germenii normali și folositori din intestin. După un astfel de măcel, microbiomul va trebui refăcut treptat cu probiotice și prebiotice cumpărate tot de la farmacie. "Administrarea prelungită a antibioticelor mărește riscul de dezvoltare a unor microbi rezistenți", subliniază Martin Llewelyn, de la Universitatea Brighton, într-un articol publicat în paginile revistei "British Medical Journal". De aceea, el ne recomandă să luăm antibiotice numai până în momentul când începem să ne simțim mai bine.
Ce îi priește intestinului - și ce îi dăunează
* Forță pentru intestin - Lactatele acide, zeama de varză murată sau prunele uscate reechilibrează în mod firesc și cu blândețe un intestin care nu mai funcționează normal. Semințele de in conțin mucilagii ce au proprietatea de a-și mări volumul în interiorul intestinului, stimulând astfel digestia. Sfecla roșie este o sursă deosebit de bogată de antioxidanți - aceștia neutralizează radicalii liberi și împiedică vătămarea celulară.
* Combaterea diareei și a balonărilor - În mere se găsesc pectine, o categorie de fibre cu efect calmant asupra peristaltismului intestinal accelerat. Totodată, ele reduc și inflamațiile. Așa se explică faptul că mărul este utilizat ca leac tradițional în cazurile de diaree acută.
* Nu neglijați relaxarea - O echipă de cercetători americani de la Universitatea din Ohio au efectuat o serie de experiențe cu șoareci de laborator. Când animalele au fost supuse la un stres prelungit, specialiștii au constatat că microbiomul lor și-a redus în mare măsură diversitatea și s-a accentuat în schimb tendința de proliferare a unor bacterii dăunătoare din genul clostridium. Concluzia: nu lăsați stresul să pună stăpânire pe dvs. Căutați metodele care vi se potrivesc cel mai bine și relaxați-vă.
* O zi de pauză - Un intestin obosit are nevoie, din când în când, de o pauză, pentru a se odihni după truda lui zilnică. Sunt de mare ajutor zilele de repaos, în care nu se consumă, de dimineața până seara, decât supe de legume, ori preparate ușoare, gătite cu orez. Sau puteți suspenda masa de seară - o procedură cunoscută, numită "dinner cancelling". "Prin aceasta se înțelege renunțarea la mâncărurile solide, începând de la ora 17, și înlocuirea lor cu ceai și supă clară", precizează nutriționiștii.
* Mult prea acid - Tipul de alimentație larg răspândit pe continentul european, cu multe proteine animale, zahăr, acizi grași saturați, cafea și alcool, ne perturbă serios metabolismul și echilibrul acido-bazic. De aceea, ar trebui să dețină o pondere mai importantă în meniul nostru alimentele bazice: cartofii, spanacul, castraveții, sfecla roșie, bananele, smochinele, produsele din făină integrală de grâu spelta, ovăzul sau meiul. Și fructele-boabe sunt o sursă excepțională de alcalinitate. Senzația de prea-plin și balonările pot fi combătute cu roiniță sau cu extract din frunzele de anghinare.
* Fast-food și gumă de mestecat - Glutamatul, deseori prezent în mâncărurile gata preparate și în meniurile de fast-food, este suspectat că ar acționa asupra centrului din creier care emite semnalul de sațietate. Dovezile definitive încă lipsesc, dar ceea ce se știe cu certitudine este că această substanță declanșează migrene. Specialiștii ne sfătuiesc să fim prudenți și în privința dioxidului de titan, inclus în lista aditivilor alimentari cu simbolul E 171. El este întrebuințat cu rolul de colorant în industria alimentară și nu numai. Îl găsim în multe gume de mestecat, paste de dinți, glazuri de zahăr, dar și în diverse articole cosmetice: pudre, farduri de pleoape și fonduri de ten. Consumul frecvent riscă să provoace leziuni pe intestin. Este bine de știut că Agenția Internațională pentru Cercetări în Domeniul Cancerului îl consideră ca posibil cancerigen.