La sfârșitul unei zile de lucru, danezii își iau rămas-bun de la colegii lor de serviciu cu o politețe ieșită din comun, spunând: "Tak for i dag", adică "Mulțumesc pentru astăzi". În Danemarca există multe obiceiuri specifice, deosebit de agreabile. Și un mod de a trăi care se dovedește atât de reușit, încât ar merita să fie imitat de toți locuitorii planetei. A fost denumit hygge (se pronunță: hüge) și poate fi descris ca o modalitate minunată de a trăi și simți viața.
Hygge este un concept cultural danez. El presupune două lucruri: disponibilitatea de a-ți rezerva timpul necesar ca să te bucuri de simplul fapt că exiști, dar și ca să te regăsești împreună cu alții într-o atmosferă destinsă. Atenția concentrată asupra propriei persoane și deschiderea spre cei din jur reprezintă, prin urmare, componentele de bază ale sentimentului hygge. Deloc întâmplător, ambele sunt, totodată, și anticorpi împotriva celui mai mare rău ce amenință sănătatea oamenilor în secolul XXI - respectiv, stresul. Evoluțiile sociale și, dintre ele, în primul rând digitalizarea, ne aduc în situația de a fi obligați să rezolvăm din ce în ce mai multe probleme într-un timp tot mai scurt. Această accelerare a ritmului, care antrenează o depersonalizare a omului și o destrămare a relațiilor sale, nu mai lasă loc pentru tihnă și bucurie.
Specialiștii sunt de părere că acest factor special de confort tipic danez este cel ce asigură țării, an de an, prima poziție în World Happiness Report, o statistică a Organizației Națiunilor Unite, în care statele lumii sunt clasificate în funcție de gradul de mulțumire declarat de populațiile lor. Și "European Social Survey", unul dintre studiile comparative cele mai apreciate pe plan internațional, ajunge regulat la concluzia că danezii, 5,7 milioane la număr, formează națiunea cea mai fericită din Europa. Cum reușesc ei să simtă și să se comporte astfel, spre deosebire de noi? În ce constă calea daneză spre fericire? Cercetătorii au reținut trei caracteristici.
Cultivarea atentă a prieteniilor
Danezii își prețuiesc familia și prietenii mai mult decât restul europenilor. Se întâlnesc adesea, chiar și fără vreun prilej deosebit, fie și numai ca să facă o mică plimbare împreună. Iar dacă prietenii și rudele nu locuiesc prin apropiere, ei își invită vecinii. N-au inhibiții și nu ezită să facă primul pas, în loc să aștepte la infinit primirea unei invitații formale.
Cultivând relațiile reconfortante cu aceeași grijă pe care alte nații o dedică automobilelor, danezii își înseninează starea de spirit zi de zi și, prin aceasta, practică și o profilaxie extrem de eficientă. Căci nimic nu primejduiește în asemenea măsură sănătatea inimii și a sistemului circulator ca singurătatea. Efectul ei nociv echivalează cu acela al 15 țigări fumate zilnic, după cum reiese dintr-o meta-analiză efectuată acum câțiva ani de un colectiv de cercetare de la Brigham Young University (statul Utah, SUA).
Un stil de viață mai relaxat
În Danemarca, chiar și pe mari porțiuni de autostradă se circulă cu viteze ce nu depășesc 110 kilometri la oră, în Copenhaga, un locuitor din doi preferă să se deplaseze cu bicicleta, iar o cină liniștită cu prietenii poate dura și câteva ceasuri. De înclinația spre relaxare a danezilor ține și obiceiul ca, la întâlnirile lor festive, fiecare participant să aducă ceva ce ar putea contribui la reușita serii: o sticlă de vin bun, un platou cu antreuri, niște lumânări frumoase ori câteva istorioare cu întâmplări vesele, de altădată.
Nu se compară mereu cu alții
Cine și-a cumpărat o casă mai mare? Un ceas de mână mai scump? Cine se îmbracă după ultima modă? În Danemarca nu se întâmplă niciodată ca oamenii să fie judecați după hainele pe care le poartă sau după greutatea lor corporală. La noi, obsesia comparațiilor dă naștere unei competiții fără sfârșit și constituie o eternă sursă de nemulțumire, fiindcă oricând va exista în preajma ta cineva care arată mai bine, să fie mai elegant sau să dispună de mai mulți bani decât tine. La drept vorbind, oamenii supraestimează starea de bine pe care le-o poate procura consumul și bunurile pe care le posedă. Căci, din păcate, psihicul uman se obișnuiește rapid cu satisfacția creată de o achiziție nouă. Chiar și o mașină de lux îi face fericiți doar pentru puțină vreme: după două-trei luni, nu vor mai vedea în strălucitorul Porsche decât un obiect oarecare de uz cotidian, o banalitate. Iar când jucăria își pierde farmecul, ei caută alta - și așa mai departe. Psihologii au constatat că trăirile frumoase și lucrurile mărunte din viața de fiecare zi oferă mai multă mulțumire decât posesia unor obiecte.
Ceva similar cu secretul danez al fericirii se regăsește și în Suedia învecinată, cu deosebirea că acolo nu se vorbește de hygge, ci de lagom (citește: lahgom). Termenul s-ar putea traduce prin "totul cu măsură" ori "calea aurită de mijloc". Cei ce trăiesc în spiritul lagom nu-și refuză nimic, însă nu adună mai mult decât le este necesar. Fie că e vorba de hrană, modă sau mobile, se tinde constant spre o atitudine echilibrată, o cheltuire cumpătată a resurselor și limitarea la ceea ce este într-adevăr esențial.
În această privință, stilul de viață danez și cel suedez se completează reciproc într-un mod ideal. Totuși, cine dorește să-și încălzească sufletul, ferindu-l de gerul și viforul iernii, ar trebui să aleagă, mai degrabă, hygge. Căci, în locul eleganței scandinave minimaliste, el propune confortul unui cămin primitor. "În lunile de toamnă și iarnă, mai mult de jumătate dintre danezi obișnuiesc să aprindă aproape zilnic lumânări", scrie cercetătorul Meik Wiking în cartea sa, devenită bestseller internațional: "Hygge - un mod de viață care face oamenii fericiți".
"Levende lys", adică "luminile vii", ard nu numai în camera unde sunt invitați oaspeții, ci și în sălile de clasă din școlile daneze, ca și în spațiile de protocol ale firmelor. Un danez folosește circa șase kilograme de ceară pe an, aproape dublu în comparație cu austriecii, care ocupă locul al doilea în Europa în ce privește consumul de lumânări.
Este lesne de înțeles că lumina, comunicativitatea și răgazul de odihnă în căminul cald și ocrotitor sunt prețuite într-o țară unde verile vin târziu și se sfârșesc repede. "Hygge este remediul potrivit pentru iernile friguroase, zilele biciuite de ploi și întunecate de pâcle groase ca o plapumă", spune Meik Wiking care, în calitatea sa de director al "Happiness Research Institute" din Copenhaga, se ocupă tocmai cu studierea stării de spirit a compatrioților lui.
"Hjemmehygge" este cuvântul cu care danezii numesc experiența hygge în intimitatea căminului lor. Zona din interiorul locuinței, unde ei se retrag cu o cuvertură caldă, o carte și o cană de ceai fierbinte, se cheamă "hyggekrog". Acest mic perimetru de confort se poate afla, de pildă, în intrândul încăpător al unei ferestre cu pervazul lat. "Există agenți imobiliari care, în momentul când prezintă o casă unor potențiali clienți, le atrag atenția în mod special asupra acelor locuri ce ar oferi condiții prielnice pentru hygge", adaugă Meik Wiking. Cu o pătură de lână, câteva perne, o vază sau alte obiecte frumoase de decor, se poate aranja acolo un culcuș comod, care să ofere căldură și un sentiment de siguranță. Și oare nu sunt acestea două principalii piloni ai existenței noastre?
Cum se practică hygge
Stilul de viață danez ne permite să trecem prin iarnă fără crispare și să avem momentele noastre de fericire. Poate că dvs. ați practicat deja hygge, deși nu cunoșteați termenul. Iată cele mai importante dintre componentele lui.
• Hygge înseamnă, printre altele, să fii bun cu tine însuți. Îngăduiți-vă din când în când să luați o pauză, lasând deoparte exigențele modului de viață sănătos. Hygge nu vă interzice o prăjitură sau o ceașcă de ciocolată fierbinte.
• Ca prin farmec, o lumânare aprinsă creează de îndată atmosfera hygge. Lumina tremurătoare îmbracă fiecare clipă în blândețe și alint.
• În general, hygge acordă însemnătate micilor bucurii ale vieții. Firește că aceasta nu exclude acele lucruri care vă înfrumusețează căminul. Mai ales atunci când obiectele de decor nu se adresează doar ochiului, ci sunt și plăcute la pipăit. Cum ar fi o masă de lemn masiv, un pahar de ceramică sau o vază în stil retro.
• La o cină cu prietenii sau familia, flăcăruia sentimentului hygge este ocrotită de toți cei prezenți. Ei au o atitudine deschisă și respectuoasă, care nu lasă loc disputelor enervante pe teme politice, orgoliilor sau negativismului. Arta hygge presupune și abilitatea de a-ți extinde propria zonă de confort în așa fel încât să-i incluzi în ea și pe alții.
• Șosetele de lână, pernele și pledurile ne învăluie trupul cu o căldură pe care o trimit și înlăuntrul nostru. Ele sunt ingredientele de bază pentru hygge, de preferință în tonuri cromatice scandinave: bej și gri.
• Cu prilejul unui sondaj realizat în Danemarca, 78% dintre repondenți au exprimat opinia că hygge ar trebui practicat și la locul de muncă. Nu e ușor, dar nici imposibil. Elemente ajutătoare ar putea fi de exemplu lumânările, prăjiturile de casă și o canapea destinată unor întâlniri rapide, informale.
• Sentimentul de recunoștință favorizează hygge. Lucrurile bune nu vin întotdeauna de la sine, astfel încât este indicat să vă cultivați emoțiile pozitive, ca atenția respectuoasă și entuziasmul.
Mic dicționar hygge
2017 a fost primul an în care editorii au găsit cu cale să introducă acest cuvânt magic al danezilor în dicționarele explicative ieșite de sub tipar, în unele țări europene, definindu-l ca "atmosferă plăcută și odihnitoare". În patria sa, termenul apare în combinații diverse, fiind utilizat nu numai ca substantiv, dar și ca adjectiv sau verb.
Hyggebukser - pantalonul preferat, deosebit de comod, care este purtat acasă ori în weekend, însă niciodată în public.
Hyggehjornet - a se afla într-o dispoziție hygge.
Hyggekrog - colțul din bucătărie sau din camera de zi unde te cuibărești, atunci când vrei să te simți hygge.
Hyggesnak - o conversație agreabilă, fără tensiuni și controverse.
Sondagshygge - o duminică liniștită cu o carte, muzică, pleduri și ceai. Unica activitate permisă ar fi ieșirea la o plimbare.
Uhyggelig - ceva neliniștitor, care inspiră teamă.