Scenarii sumbre

Ion Longin Popescu
În anul 2005, doi sociologi americani și unul englez, mai dădeau 40 de ani economiei de piață.

Po­trivit revistei franceze "La Tribune", volumul inti­tulat "Mai are capitalismul un viitor?", apărut re­cent în Franța și semnat de cei trei vizionari, de­mons­trează că neîncetata acumulare de capital - esența sistemului capitalist - a ajuns la sfârșit. Cu alte cuvinte, oprirea în­mulțirii capitalului, automatizarea și in­for­matizarea, precum și schimbările climatice ar putea pune punct capita­lismului și eco­nomiei de piață. Cei trei analiști, Immanuel Wallers­tein, Randall Collins și Craig Calhoun, sunt siguri că fondurile imense nu se mai acumulează. Imma­nuel Wallerstein, profesor la Yale University, a fost cât se poate de direct: "Este imposibil să ne ima­gi­năm cum capitalismul își va putea continua drumul. Dispariția sa va avea loc peste patru decenii". Potrivit celebrului cercetător, niciun sistem istoric nu este fără sfârșit. Căutarea febrilă a acumulării de capital, esența sistemului în care trăim, este deja fără viață. "Ciclul de creștere s-a încheiat, acum mergem că­tre regresie", spune Wallerstein. Practic, la în­ceput se creează condiții mai favorabile angajaților, în același timp, costul mâinii de lucru crește, iar pro­fiturile capitaliste se reduc. Intervine o concurență acerbă care distruge monopolurile, după care ur­mează un război al prețurilor (în beneficiul consu­ma­torului), dar care, în cele din urmă, face ca pro­ducătorul să intre în fa­li­ment. Unii speră că automa­tizarea și informatizarea vor salva sistemul. În rea­litate, acestea distrug locu­rile de muncă. Și Randall Collins, profesor de socio­logie la Pennsylvania University, crede în teoria "ro­botului distrugător". El crede că mașinile și auto­ma­tizarea vor provoca dispariția economiei de piață. In­formatizarea va elimina clasa de mijloc, deoarece îi distruge locurile de muncă. Fenomenul va dura patru decenii! Cu alte cuvinte, "capitalismul se va prăbuși prin anul 2045", spunea Collins. Infor­ma­tizarea și glo­bali­za­rea au început de pe acum să decimeze locu­rile de muncă ale clasei de mijloc. Po­trivit socio­lo­gului Craig Calhoun, director al London School of Eco­­nomics, lovitura de grație va fi dată de ca­tas­tro­fele climatice. Poluarea și distrugerea me­diu­lui vor avea un preț enorm pentru generațiile viitoare, acu­mu­larea de capital fiind amenințată de distrugerea "mediului său natural" (materiile prime, mijloacele de subzistență ale populației și capacitatea acesteia de a suporta costurile degradării mediului). Resur­sele sunt limitate, în timp ce capitalismul se sprijină pe principiul unei extinderi permanente. Mediul ajunge monedă de schimb (comerțul cu permisele de po­lua­re), în timp ce tehnologiile verzi nu vor face față ce­rerii. Pentru Craig Calhoun, nici "locurile de muncă verzi" nu vor fi suficiente, pentru că riscă ele însele să cadă pradă informatizării și automatizării. În plus, catastrofele naturale și deplasările masive de popu­lație vor da, la rândul lor, o lovitură la fel de mortală capitalismului. Va apărea un flux de re­fu­giați care vor diminua șansele majorității angajaților și nu vor face decât să agraveze criza economică. În acest caz, ce urmează după capitalism? Cercetătorii nu pot spune. Ei fac, totuși, o vagă trimitere la un co­mu­nism-capi­talist de tip chinez. Să sperăm că teoriile rămân în pagina cărților, în timp ce viața își găsește singură ca­lea viitorului. În stil european și american.