De la celălalt capăt al firului îmi răspunde o voce feminină, plăcută și foarte amabilă. Îmi cere detalii legate de datele mele personale. I le dau, pentru că am sunat la bancă să îmi rezolv o problemă cu un card. La final realizez, din câteva elemente repetitive, că vocea de la celălalt capăt al firului nu este umană. Vorbisem, preț de câteva minute, cu un robot. Ceea vă povestesc acum nu este science fiction, deși pare. E vorba de realitatea goală-goluță. O realitate care se numește a patra revoluție industrială sau, cum îi spun it-știi, "revoluția 4.0". Una care vine chiar acum peste noi și, spun unii experți, ne va mătura fără milă. Deși e făcută de oameni, principalii ei beneficiari vor fi roboții și companiile care se vor folosi de munca lor.
Totul a început cu mult timp în urmă, cam la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când oamenii au pus mașinile cu aburi să lucreze în locul lor. A fost prima revoluție industrială. În cea de a doua revoluție mașinăriile au fost puse în mișcare de curentul electric și au devenit mai "curate" și mai rapide. Finalmente, în cea de a treia, ele au căpătat și inteligență și s-au numit computere. Acum, în cea de a patra revoluție industrială - digitalizarea, calculatoarele au ajuns atât de performante, încât pe lângă faptul că pot fi folosite în industrie, cât și casnic, ele ne și imită. Roboții se umanizează, ba chiar ne întrec, fiind capabili chiar și de afecțiune. Cea de a patra revoluție industrială încearcă să șteargă, pentru prima dată în istoria lumii, granița de netrecut dintre om și mașinile sale.
Oamenii roboți
Pentru majoritatea oamenilor, Elon Musk este doar un miliardar care are o companie în stare să fabrice mașini electrice care se conduc singure (Tesla) sau rachete care să ne ducă pe Marte, la costuri mai mici decât NASA (Space X). Dar Elon Musk este și fondatorul Neuralink, o companie care își propune să îi conecteze pe oameni la computerele lor, fără cabluri și tastatură, direct prin cipuri implantate în creier. Deși proiectul companiei pare încă de domeniul fantasticului, protezele neuronale sunt deja folosite sau se află în diferite stadii experimentale în medicină. Un ochi bionic, supranumit Argus II, le permite nevăzătorilor care au suferit de diferite boli oculare degenerative, să vadă din nou, contra sumei de 100.000 de euro, iar implanturile neuronale în măduva spinării au permis unor șoricei paraplegici să meargă. Mai prozaic, până în 2025, se speră să avem deja telefoane mobile care să poată fi implantate în corpul nostru! Nu era îndeajuns că suntem dependenți de ele, se vrea și mai mult... Așadar, linia dintre noi și mașini a fost deja sărită. Un pas încă și mai mare, care ne va modifica nu numai pe noi, ca ființe încă purtătoare de carne și oase, este cel pe care îl vor face computerele, pentru a deveni asemenea nouă sau, chiar mai rău, mult mai deștepte decât noi.
Bucurie sau frică?
Cât de deștepte, vă întrebați, probabil? Într-atât de deștepte, încât să se apuce să ia singure decizii de "capul" lor și, poate, să ne declare război, pentru că suntem imperfecți. De imitat ne imită deja foarte bine. "Doamna" de la bancă, cu care eu am discutat, era capabilă să întrețină o conversație. Alte programe sunt mult mai avansate. Siri, programul "femeie" instalat pe telefoanele Apple, e capabil și el să poarte conversații, ba chiar să fie politicos, dacă tu ești bădăran, și ar putea deveni un excelent asistent personal care, în viitor, va putea să ia locul celebrelor secretare de manageri. Mai este apoi Alexa, tot un program "femeie", de data aceasta de la Amazon. "Ea" vă va prelua comenzile pentru cumpărăturile lunare online și vă va plăti facturile la întreținere, fără să vă mai stresați nicio secundă. Vă veți trezi apoi cu drona inteligentă a aceleiași companii, care va zbura singură singurică până în dreptul ferestrei dvs. de-acasă și vă va livra în timp record orice produs. Un lanț întreg din care oamenii vor fi excluși. Alte programe transmit, deja, în presa scrisă, meciurile de fotbal, ne traduc din diferite limbi texte mai lungi sau mai scurte, joacă la bursă sau în partide de șah cu campionii mondiali, pe care îi și bat. Sigur, deciziile computerelor de astăzi, dacă le putem numi decizii, sunt încă rudimentare, dar evoluează cu o viteză amețitoare și, din momentul în care vor fi capabile să se programeze singure, vom avea parte de un șoc uriaș. Saltul științific și tehnologic va fi atunci atât de rapid, de la un an la celălalt, fără precedent în istoria umanității, încât oamenii de știință l-au numit "singularitate tehnologică", adică un punct dincolo de care lumea nu va mai fi niciodată așa cum a fost.
Motiv pentru Elon Musk să spună că sunt șanse extrem de mici ca omenirea să fie în siguranță după momentul în care computerele vor fi în stare să ne întreacă în gândire. Pentru că, spune miliardarul, "inteligența artificială va reprezenta o putere extrem de mare, care va fi controlată de un grup foarte mic de oameni". De aceea, el propune ca ea să fie încă de acum reglementată, dar e sceptic că omenirea va face ceva până când nu vom vedea "roboți pe străzi care să ucidă oameni". Și nu e doar cazul lui Elon Musk. Bill Gates, celebrul fondator al Microsoft, declara pentru BBC că "oamenii ar trebui să fie îngrijorați de amenințarea inteligenței artificiale" care ar putea deveni "prea puternică încât oamenii să o mai poată controla". Stephen Hawking, genialul fizician al găurilor negre, crede chiar că "inteligența artificială ar putea însemna sfârșitul rasei umane." Dar până când computerele vor deveni îndeajuns de deștepte încât să ne extermine, trebuie să ne îngrijorăm de pericolele create de ele care sunt mult mai aproape de noi în timp. De exemplu, locurile de muncă.
A patra revoluție a... șomajului generalizat
În anul 2016, Forumul Economic de la Davos, unde se face și se desface lumea, a fost dedicat celei de a patra revoluții industriale. Sigur, oamenii de afaceri și șefii de state strânși acolo nu se îngrijorau de faptul că o armată de computere poate distruge omenirea. Ei aveau griji mult mai palpabile. Între ele, locurile de muncă. Joe Biden, vicepreședintele SUA, a spus atunci că "este responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că revoluția digitală creează mai mulți câștigători decât perdanți. Asta am făcut în erele trecute de schimbări tehnologice, dar în această a patra revoluție s-ar putea să fie mai greu." Și de ce ar fi mai greu? Pentru că, e de părere tot Elon Musk, roboții vor învăța să facă tot ceea ce facem noi și vor face totul mult mai repede, mai bine și, foarte important, fără să aibă nevoie de concediu, pauză de masă și salariu. Deja pe piață au apărut așa numiții "coboți", care sunt roboți industriali de mărimea unui om și, fapt capital, în stare să învețe rapid mișcările repetitive necesare. Pur și simplu, e nevoie să îi repeți de câteva ori ce urmează să facă, iar el va învăța rapid. Nu e vorba de procese complexe, dar pentru un muncitor necalificat coboții sunt o mare amenințare - ieftini, mici, ușor de manevrat și foarte simplu de programat. Apoi, urmează mașinile autonome, care fac progrese remarcabile și amenință slujbele a milioane de șoferi din întreaga lume. Vor veni la rând slujbele mai bine plătite, ale așa numitelor "gulere albe", care interacționează cu clienții în diferite companii și care sunt deja înlocuiți de "doamne" prezentabile, din metal și plastic, pentru ca la sfârșit să le vină rândul și intelectualilor de vârf. Da, sunt și ei amenințați. Vă dau exemple din domeniul medical, unde oamenii par, deocamdată, de neînlocuit. Doar par... O echipă de cercetători chinezi a creat un program capabil să detecteze cataracta, iar succesul acestuia, în 90% dintre cazuri, este similar celui obținut de doctorii normali. Un alt robot a făcut, tot în China, de unul singur, un implant dentar. În țara unde se estimează că e nevoie de 400 de milioane de dinți noi anual, o astfel de invenție pare o mană cerească. Dar nu deschide ea o cutie a Pandorei, pe care nu o vom mai putea închide niciodată?
Luminița de la capătul tunelului
La final ar trebui spus că nu toată lumea este atât de pesimistă în privința celei de-a patra revoluții industriale. Ea poate însemna și o provocare pentru oameni. Pentru slujbele viitorului vom avea nevoie de anumite aptitudini, iar pe primele locuri vor fi, potrivit experților: capacitatea de a rezolva probleme complexe, gândirea critică, creativitatea, managementul oamenilor, coordonarea cu ceilalți și inteligența emoțională. Toate sunt, până la urmă, calități cheie, care ne despart și ne vor despărți și în viitor de mașini. Eu aș mai adăuga pe listă artele și literele, umanioarele adică, dar, probabil, vă gândiți că acestea nu îți asigură un loc de muncă bine plătit. Dar, într-o lume în care roboții muncesc pentru ei, poate că oamenii vor avea mai mult timp să scrie și să citească, nu credeți?