Deși noi depunem în prezent mai puțin efort fizic decât acum 100 de ani, totuși, artrozele sunt mai frecvente. Rolul decisiv îl joacă alimentația nesănătoasă, supragreutatea și sedentarismul. În categoria de vârstă a celor trecuți de 60 de ani, sunt afectați jumătate din femei și o treime din bărbați. Artroza debutează cu inflamarea și uzura cartilajului articular, durerile cronice urmând să apară mulți ani mai târziu. Ele sunt provocate de efectele simultane ale unor elemente ce se suprapun: posturi vicioase, atrofie și contracturi musculare, tendoane și ligamente iritate care încearcă să stabilizeze articulația, precum și o prelucrare distorsionată a semnalelor de durere transmise la creier.
Tratament
* Hirudoterapia - În special la gonartroză, dar și la artroza umărului sau a degetelor mari ale mâinilor, tratamentul cu lipitori ameliorează durerile, reduce inflamația și îmbunătățește mobilitatea articulară, adesea pentru luni de zile.
* Acupunctura - Are acțiune analgezică, în mod deosebit la artroza genunchiului și a umărului, dar trebuie repetată în mai multe serii.
* Ventuzele - Această procedură nu are efecte la fel de vizibile ca lipitorile, dar, totuși, poate ajuta la depășirea unei situații de criză.
* Fizioterapia și exercițiile fizice moderate - Întăresc mușchii, fiind indicate în primul rând la artrozele genunchiului, șoldului sau umărului. Trebuie efectuate consecvent, inclusiv un program zilnic de gimnastică la domiciliu.
* Plantele medicinale - Se recomandă administrarea internă a extractelor de măceș (numai cele preparate la rece sunt eficiente, ceaiul de măceșe nu acționează), gheara-diavolului ori scoarță de copac. Aplicații externe se pot face cu brustur negru, arnică sau ulei de sunătoare. Fitoterapia produce efecte nespectaculoase, dar se poate apela oricând la ea, ca adjuvant.
* Postul terapeutic - Ameliorează durerile cronice provocate de artroză. Pe lângă reducerea inflamației, se observă imediat și un alt rezultat pozitiv al postului: pierderea în greutate. Deoarece el ușurează adoptarea ulterioară a unei alimentații sănătoase, bazate în principal pe hrana de origine vegetală, postul constituie o completare binevenită a celorlalte măsuri terapeutice.
* Alimentația vegetariană - Le este foarte utilă supraponderalilor, pe care îi ajută să-și aducă greutatea corporală în limite normale. Cu ea se evită aportul de acid arahidonic, un acid gras polinesaturat din familia Omega-6, care favorizează reacțiile inflamatorii. El se găsește în carne, pește și ouă.
* Cataplasmele cu frunze de varză sau schinduf - Aceste leacuri tradiționale sunt ușor de folosit, iar studiile confirmă că au o eficiență egală cu aceea a unguentelor cu diclofenac.
* Termo- și crioterapia - Sunt indicate aplicațiile locale calde, de pildă cu fango (un nămol marin, îmbogățit cu săruri organice, oligoelemente și vitamine), împachetările cu nămol, săculețul umplut cu fân sau cataplasma cu brânză de vaci rece. De asemenea, este de recomandat terapia sistemică în criocameră: pacientul este introdus pentru câteva minute într-un spațiu cu aer răcit la -110°C.
DEPRESIA și SINDROMUL ANXIOS
Depresia câștigă teren în Europa, în general în țările cu economie de consum. Cauzele sunt multiple, dar numeroase aspecte rămân încă neelucidate. Dintre pacienții medicului de familie, fiecare al cincilea sau al șaselea vine să-l consulte pentru o depresie ușoară sau de gravitate medie. Între 2% și 5% din ei suferă de o depresie gravă.
Tratament
* Mișcarea și activitatea fizică - Deși tocmai depresivilor le vine greu să se mobilizeze, merită totuși: mișcarea crește nivelul serotoninei, iar noradrenalina este mai bine valorificată în creier. Totodată, sportul favorizează formarea de noi neuroni. Nu atât tipul de exercițiu fizic este important, cât faptul ca el să fie practicat cu regularitate.
* Ieșirile în natură, plimbările în pădure și grădinăritul - Orice formă de mișcare dă rezultate mai bune în combaterea depresiei, atunci când se petrece în mijlocul naturii.
* Foto- și helioterapia - Terapia cu lumină albă are o acțiune benefică, îndeosebi în depresia sezonieră, adică în acele tulburări depresive care se manifestă cu precădere în cursul lunilor lipsite de soare din sezonul rece. Există lămpi speciale, care emit cu intensitatea de 10.000 lucși, la o distanță de 30-50 de centimetri, astfel încât nu este necesar să priviți direct în sursa de lumină, ci puteți foarte bine să luați micul dejun ori să vorbiți la telefon în timpul terapiei. Se recomandă 30 de minute pe zi, cu un spectru apropiat de cel al luminii solare. Efectul este optim dacă tratamentul se face dimineața, între orele 7.30 și 8.30. Primele rezultate apar după aproximativ o săptămână. Cei ce se știu predispuși la o depresie sezonieră ar trebui să înceapă terapia încă din octombrie. Și băile de soare (însă nu prea dese și făcute cu grija de a evita o eventuală insolație) pot stimula buna dispoziție, contribuind astfel la reușita tratamentului antidepresiv.
* Termoterapia și hipertermia - O ședință unică de supraîncălzire a corpului, cu ajutorul unui aparat special pentru hipertermie, îmbunătățește dispoziția pacientului pentru aproximativ două săptămâni. Cei care nu au acces la asemenea terapii, ce presupun dotări tehnice mai complicate, ar trebui să frecventeze regulat sauna. Și frigul are un efect similar. Deși nu există deocamdată o documentație științifică satisfăcătoare pe această temă, experiențele făcute cu criocamera, în centrele de recuperare pentru reumatici, evidențiază rezultate încurajatoare în combaterea depresiei.
* Terapiile Kneipp - Diversele proceduri cu apă stimulează sistemul neurovegetativ, favorizând astfel dispoziția optimistă și spiritul de inițiativă. Jeturile alternative, împachetările și băile pot fi asociate cu extracte din plante, acestea putând avea o acțiune calmantă (lavanda, roinița) sau stimulatoare (rozmarinul, ghimbirul).
* Plantele medicinale - Sunătoarea este eficientă în depresiile ușoare și medii, însă trebuie să țineți seama de modul cum ea interacționează cu substanțele active din unele medicamente, așa încât ar fi bine să cereți mai întâi părerea medicului dvs. În practica ayurvedică, anxietatea și depresia se tratează cu ashwagandha (ginseng indian), în vreme ce medicina alternativă din Europa apelează la extractele de lavandă. La stările de epuizare sunt de folos extractele de ginseng sau rhodiola rosea. Și aromaterapia ajută în depresiile ușoare - cele mai potrivite ca esențe de pus în lampa de aromaterapie sau ca adaosuri pentru baie sunt lavanda, rozmarinul, dar și șofranul.
* Masajul - S-a constatat că diferitele tehnici de masaj influențează pozitiv simptomele de anxietate și depresie. Îndeosebi, s-au dovedit eficiente masajul țesutului conjunctiv, masajul ritmic (o metodă preluată din antroposofie) și masajele ayurvedice. Este posibil ca aceasta să se datoreze într-o oarecare măsură atingerilor, despre care știm că sunt benefice în multe privințe.
* Postul terapeutic și alimentația - Pauza alimentară poate avea un efect uimitor în depresiile ușoare. În cele grave ar trebui însă procedat cu prudență, postul fiind permis doar în cazuri excepționale și neapărat sub supraveghere medicală, într-o clinică specializată. Psihiatrii descoperă în prezent că dietoterapia poate constitui o modalitate nu numai viabilă, ci chiar importantă de abordare a tulburărilor psihice: studiile au arătat, în urmă cu ceva vreme, că oamenii care se hrănesc nesănătos, consumând multe grăsimi animale și dulciuri, dar puține legume și fructe, tind să aibă mai des stări depresive. Și că trecerea la o alimentație echilibrată, bazată pe vegetale, îi conduce destul de rapid la o stare de spirit mai bună. Deși n-au reușit încă să clarifice toate detaliile, cercetătorii se consideră deja autorizați să afirme că una din substanțele implicate în acest proces de însănătoșire este licopenul, conținut în roșii, legumele cu frunze verzi și leguminoasele ca fasolea și lintea. Unele alimente, cum sunt cacao, bananele, nucile caju și curmalele, furnizează substanța din care provine serotonina, hormonul fericirii. Renunțarea la carne, pește și ouă reduce aportul de acid arahidonic, care accentuează înclinațiile depresive - probabil prin acțiunea sa de favorizare a reacțiilor inflamatorii.
Cei ce nu doresc să devină vegetarieni sau vegani ar trebui să se îndrepte către dieta mediteraneană, în care legumele, fructele și grăsimile sănătoase dețin o pondere însemnată. Acizii grași Omega-3, pe care îi găsiți în uleiul și semințele de in, în uleiul de rapiță, ca și în soia și nuci, au un efect antidepresiv. Și un amănunt de reținut: o serie de studii ne arată că îndulcitorii sintetici intensifică depresivitatea. Deci, nu încercați să vă reduceți consumul de zahăr înlocuind dulciurile cu o Cola dietetică. Nu e o idee bună.
http://arhiva.formula-as.ro/2018/1305/terapii-alternative-58/bolile-cronice-si-tratamentul-lor-naturist-23439