Bolile cronice și tratamentul lor naturist (2)

Gilda Fildan
ARTROZA

Deși noi depunem în prezent mai puțin efort fizic decât acum 100 de ani, totuși, artrozele sunt mai frecvente. Rolul decisiv îl joacă alimentația nesănătoasă, supragreutatea și sedentarismul. În categoria de vârstă a celor trecuți de 60 de ani, sunt afectați jumătate din femei și o treime din bărbați. Artroza debutează cu inflamarea și uzura cartila­ju­lui articular, durerile cronice urmând să apară mulți ani mai târziu. Ele sunt provocate de efectele si­mul­­tane ale unor elemente ce se suprapun: posturi vicioase, atrofie și contracturi musculare, tendoane și ligamente iritate care încearcă să stabilizeze arti­culația, precum și o prelucrare distorsionată a sem­nalelor de durere transmise la creier.

Tratament

* Hirudoterapia - În special la gonartroză, dar și la artroza umărului sau a degetelor mari ale mâinilor, tratamentul cu lipitori ameliorează dure­rile, reduce inflamația și îmbunătățește mobilitatea articulară, adesea pentru luni de zile.
* Acupunctura - Are acțiune analgezică, în mod deosebit la artroza genunchiului și a umărului, dar trebuie repetată în mai multe serii.
* Ventuzele - Această procedură nu are efecte la fel de vizibile ca lipitorile, dar, totuși, poa­te ajuta la depășirea unei situații de criză.
* Fizioterapia și exercițiile fizice mode­rate - Întăresc mușchii, fiind indicate în primul rând la artrozele genunchiului, șoldului sau umă­rului. Trebuie efectuate consecvent, inclusiv un program zilnic de gimnastică la domiciliu.
* Plantele medicinale - Se recomandă ad­mi­nistrarea internă a extractelor de măceș (numai cele preparate la rece sunt eficiente, ceaiul de mă­ceșe nu acționează), gheara-diavolului ori scoarță de copac. Aplicații externe se pot face cu brustur negru, arnică sau ulei de sunătoare. Fitoterapia produce efecte nespectaculoase, dar se poate apela oricând la ea, ca adjuvant.
* Postul terapeutic - Ameliorează durerile cronice provocate de artroză. Pe lângă reducerea inflamației, se observă imediat și un alt rezultat pozitiv al postului: pierderea în greutate. Deoarece el ușurează adoptarea ulterioară a unei alimentații sănătoase, bazate în principal pe hrana de origine vegetală, postul constituie o completare binevenită a celorlalte măsuri terapeutice.
* Alimentația vegetariană - Le este foarte utilă supraponderalilor, pe care îi ajută să-și aducă greutatea corporală în limite normale. Cu ea se evită aportul de acid arahidonic, un acid gras poli­ne­saturat din familia Omega-6, care favorizează reacțiile inflamatorii. El se găsește în carne, pește și ouă.
* Cataplasmele cu frunze de varză sau schinduf - Aceste leacuri tradiționale sunt ușor de folosit, iar studiile confirmă că au o eficiență egală cu aceea a unguentelor cu diclofenac.
* Termo- și criotera­pia - Sunt indicate apli­cațiile locale calde, de pildă cu fango (un nămol marin, îmbogățit cu săruri organice, oligoelemente și vitamine), împachetările cu nămol, să­culețul um­plut cu fân sau cataplasma cu brânză de vaci rece. De asemenea, este de recomandat terapia siste­mică în criocameră: pacien­tul este in­trodus pentru câ­teva minute într-un spațiu cu aer răcit la -110°C.

DEPRESIA și SINDROMUL ANXIOS

Depresia câștigă teren în Europa, în general în țările cu economie de consum. Cauzele sunt mul­tiple, dar numeroase aspecte rămân încă neeluci­date. Dintre pacienții medicului de familie, fiecare al cincilea sau al șaselea vine să-l consulte pentru o depresie ușoară sau de gravitate medie. Între 2% și 5% din ei suferă de o depresie gravă.

Tratament

* Mișcarea și activitatea fizică - Deși tocmai depresivilor le vine greu să se mobilizeze, merită totuși: mișcarea crește nivelul serotoninei, iar noradrenalina este mai bine valorificată în cre­ier. Totodată, sportul favorizează formarea de noi neuroni. Nu atât tipul de exercițiu fizic este impor­tant, cât faptul ca el să fie practicat cu regularitate.
* Ieșirile în natură, plimbările în pădure și grădinăritul - Orice formă de mișcare dă rezultate mai bune în com­ba­terea depresiei, atunci când se petrece în mijlocul naturii.
* Foto- și heliotera­pia - Terapia cu lumină al­bă are o acțiune benefică, îndeosebi în depresia sezo­nieră, adică în acele tulbu­rări depresive care se mani­festă cu precădere în cursul lunilor lipsite de soare din sezonul rece. Există lămpi speciale, care emit cu inten­sitatea de 10.000 lucși, la o dis­tanță de 30-50 de centi­metri, astfel încât nu este nece­sar să priviți direct în sursa de lumină, ci puteți foarte bine să luați micul dejun ori să vorbiți la tele­fon în timpul terapiei. Se recomandă 30 de minute pe zi, cu un spectru apropiat de cel al luminii so­lare. Efectul este optim dacă tratamentul se face dimineața, între orele 7.30 și 8.30. Primele rezul­tate apar după aproximativ o săptămână. Cei ce se știu predispuși la o depresie sezonieră ar trebui să înceapă terapia încă din octombrie. Și băile de soa­re (însă nu prea dese și făcute cu grija de a evita o eventuală insolație) pot stimula buna dispoziție, contribuind astfel la reușita tratamentului antide­presiv.
* Termoterapia și hi­per­termia - O ședință unică de su­praîncălzire a corpului, cu ajuto­rul unui aparat special pen­tru hi­pertermie, îmbună­tățește dispo­ziția pa­cien­tului pentru apro­xi­mativ două săp­tămâni. Cei care nu au acces la asemenea tera­pii, ce presupun do­tări tehnice mai complicate, ar tre­bui să frec­venteze regulat sauna. Și frigul are un efect similar. Deși nu există deocamdată o docu­men­tație științifică satisfăcă­toare pe această temă, experiențele fă­cute cu crio­camera, în centrele de recuperare pentru reumatici, evidențiază rezul­tate în­curajatoare în combaterea depre­siei.
* Terapiile Kneipp - Di­versele proceduri cu apă stimulează sistemul neurovegetativ, favorizând astfel dispoziția optimistă și spiritul de inițiativă. Jeturile alternative, împachetările și băile pot fi aso­ciate cu extracte din plante, acestea putând avea o acțiune calmantă (la­vanda, roinița) sau stimu­latoare (roz­marinul, ghimbirul).
* Plantele medicinale - Sunătoarea este eficientă în depresiile ușoare și medii, însă trebuie să țineți seama de modul cum ea interacționează cu substanțele active din unele medicamente, așa încât ar fi bine să cereți mai întâi părerea medicului dvs. În practica ayurvedică, anxietatea și depresia se tratează cu ashwagandha (ginseng indian), în vre­me ce medicina alternativă din Europa apelează la extractele de lavandă. La stările de epuizare sunt de folos extractele de ginseng sau rhodiola rosea. Și aromaterapia ajută în depresiile ușoare - cele mai potrivite ca esențe de pus în lampa de aroma­terapie sau ca adaosuri pentru baie sunt lavanda, rozmarinul, dar și șofranul.
* Masajul - S-a constatat că diferitele tehnici de masaj influențează pozitiv simpto­me­le de anxie­tate și depresie. În­deosebi, s-au dovedit efici­ente ma­sajul țesutului conjunctiv, masajul ritmic (o me­to­dă pre­luată din antroposofie) și masa­jele ayur­vedice. Este posibil ca aceasta să se datoreze într-o oa­recare măsură atingerilor, des­pre care știm că sunt benefice în multe privințe.
* Postul terapeutic și alimentația - Pauza alimen­tară poate avea un efect uimitor în depresiile ușoare. În cele gra­ve ar trebui însă procedat cu prudență, postul fiind permis doar în cazuri excep­ționale și neapărat sub supraveghere medicală, într-o clinică specializată. Psihiatrii descoperă în prezent că dietoterapia poa­te constitui o modalitate nu numai viabilă, ci chiar importantă de abordare a tulburărilor psihice: stu­diile au arătat, în urmă cu ceva vreme, că oamenii care se hrănesc nesănătos, consumând multe gră­simi animale și dulciuri, dar pu­ține legume și fructe, tind să aibă mai des stări de­presive. Și că trecerea la o alimentație echili­brată, bazată pe ve­getale, îi conduce destul de rapid la o stare de spirit mai bună. Deși n-au reușit încă să clarifice toate detaliile, cercetătorii se consideră deja autorizați să afirme că una din substanțele im­plicate în acest proces de însănătoșire este lico­pe­nul, conținut în roșii, legumele cu frunze verzi și le­guminoasele ca fasolea și lintea. Unele alimente, cum sunt cacao, bananele, nucile caju și curmalele, furnizează sub­stanța din care provine serotonina, hormonul feri­cirii. Renunțarea la carne, pește și ouă reduce apor­tul de acid arahidonic, care accen­tuează înclinațiile depresive - probabil prin ac­țiunea sa de favorizare a reacțiilor inflamatorii.
Cei ce nu doresc să devină vegetarieni sau ve­gani ar trebui să se îndrepte către dieta medite­raneană, în care legumele, fructele și grăsimile sănătoase dețin o pondere însemnată. Acizii grași Omega-3, pe care îi găsiți în uleiul și semințele de in, în uleiul de rapiță, ca și în soia și nuci, au un efect antidepresiv. Și un amănunt de reținut: o serie de studii ne arată că îndulcitorii sintetici intensifică depresivitatea. Deci, nu încercați să vă reduceți con­sumul de zahăr înlocuind dulciurile cu o Cola dietetică. Nu e o idee bună.

http://www.formula-as.ro/2018/1305/terapii-alternative-58/bolile-cronice-si-tratamentul-lor-naturist-23439