România premiantă

Ciprian Rus
Nimic nu le stă în cale românilor când vor să demonstreze că sunt cei mai buni!

Într-un moment în care lumea întreagă a aplaudat performanța incredibilă a lui Tiberiu Ușeriu, care a câștigat, încă o dată, cel mai dur ultramaraton polar din lume, alte per­formanțe "made in România" vin să ne bucure și să ne arate tuturor că reușita lui Tibi nu e câtuși de puțin o excepție. E doar un prim episod din seria "România premiantă" și nu avem nicio teamă că vor veni alte știri care să demonstreze că inteligența, creativitatea și entuziasmul româ­nilor sunt mai puternice decât contextul social și politic absolut mizer în care trăiesc. Aceasta este adevărata "Românie paralelă", România ma­rilor performanțe despre care ne bucurăm să vorbim.

TIBI UȘERIU - campionul de la Cercul Polar

Când e vorba să-ți împingi limitele la marginile vieții, nimeni nu e mai ambițios decât românul nostru Ti­beriu Ușeriu. Câștigase doi ani la rând, în 2016 și 2017, "Maratonul Arctic Ultra 6633", dar nu s-a lăsat până n-a câștigat și anul acesta, devenind, astfel, singu­rul om din lume care învinge de trei ori consecutiv în cursa canadiană, considerată cea mai dură din lume. Ediția din 2018 a Maratonului, cea de-a zecea, ani­ver­sară, a început pe 8 martie, iar itinerariul a inclus atin­gerea Cercului Polar în primele 23 de mile. Tibi Ușeriu a parcurs cele peste 380 de mile în mai puțin de 173 de ore, în condiții de temperaturi extreme. Sportivul bis­trițean a suferit degerături și umflături ale feței, dar nu a abandonat cursa în care au mai rămas, până la final, doar șase concurenți. De altfel, în total, în cele nouă ediții anterioare ale "Maratonului 6633 Arctic Ultra", doar 25 de competitori au reușit performanța de a încheia cursa! Tibi a trecut linia de sosire la mare dis­tanță de următorul concurent și, așa cum face întot­dea­una, a ținut în mâini steagul României, de data aceas­ta cu însemnele Centenarului Marii Uniri. Din totalul de 617 kilometri, aproximativ 280 au fost par­curși pe Ice Road, un fluviu înghețat. Performerul nos­tru a fost îmbrățișat, imediat după sosire, de președin­tele Klaus Iohannis: "Felicitări, Tiberiu Ușeriu, pentru câștigarea maratonului Arctic Ultra! Pentru a treia oară conse­cutiv, drapelul României este dus pe primul loc în una dintre cele mai dure competiții sportive din lume. O astfel de performanță se atinge doar cu de­terminare și sacrificii, iar Tiberiu Ușeriu a demonstrat, din nou, că este un luptător".

TURDA - marele trofeu european pentru transportul urban

După ce, la finele anului tre­cut, s-a lăudat cu cel mai vizitat obiectiv turistic din ța­ră - salina orașului, în care la în­ceputul anului a fost găzduită o spectaculoasă semifinală na­țională a concursului Eurovi­sion -, Turda revine în prim-planul atenției prin câștigarea unui mare premiu european pen­tru planificarea mobilității urbane durabile (Sustainable Urban Mobility Planning Award). În finală, orașul de pe Arieș a fost preferat de juriu celebrelor metropole occidentale Milano și Manchester. Ceremonia de decernare a distinc­țiilor europene a avut loc miercuri, 21 martie, la Bruxelles. "A fost o competiție strânsă, între 2.500 de orașe, iar noi suntem campionii Euro­pei! Mulțumesc întregii echipe de la primărie. Este o foarte mare realizare. Turda este din nou în prim-plan, la nivel internațional!", le-a trans­mis turdenilor, de la Bruxelles, primarul Cristian Matei. Potrivit Comisiei Europene, cele trei orașe finaliste, Turda, Manchester și Milano, au fost selectate de un juriu independent, format din experți în domeniul mobilității și transporturilor. Juriul a premiat Turda pentru viziune, pentru strategia solidă de finanțare și pentru obiectivele clare ale proiectelor. Totodată, juriul a apreciat că modelul ales de Turda pentru a rezolva pro­blema transportului în comun poate inspira și alte localități de dimensiuni similare. De asemenea, juriul a punctat și faptul că planul e foarte ambi­țios, dată fiind dimensiunea localității. "Felici­tări Turzii! Orașele câștigătoare nu doar că fac o Europă mai frumoasă, dar își ajută locuitorii să se deplaseze într-un mod mai ecologic, să­nătos și plăcut", a declarat comi­sarul european pentru transport. În fișa de des­crie­re a nomina­lizării, Turda pro­­pune ca, fo­losind același card, locuitorii sau turiștii să poată folosi bi­ci­clete, după ca­re să urce, da­că vor, într-un au­to­buz electric. Sistemul de transport public "verde" e com­pletat cu soluții de parcare inteligentă și de uti­lizare în comun a autovehiculelor. "Scopul este de a re­duce utilizarea mașinilor personale, prin­tr-o com­binație inteligentă de folosire a banilor mu­ni­ci­palității cu cei proveniți din Fondul Euro­pean de Dezvoltare Regională. Scopul e ca șapte din zece cetățeni să aleagă transportul alterna­tiv", se arată în descrierea nominalizării. Primă­ria Turda a depus spre finanțare proiecte în va­loare de 32 de milioane de euro pentru ame­liorarea transportului în municipiul aflat la 30 de kilometri de Cluj-Napoca.

Personalitatea europeană a anului - Lupta anti-corupție, remarcată de Occident

Nu doar ideile românilor îi inspiră pe occi­dentali, ci și tenacitatea cu care, asemeni lui Tibi Ușeriu, au mărșăluit în stradă, chiar și la tempera­turi extreme, pentru a-și apăra drep­turile. Du­pă ce mișcările de protest din ul­ti­mul an avut un larg ecou în presa mon­dia­lă, fon­datorul gru­pului "Co­rupția ucide", Florin Bădiță, a fost nomina­lizat de postul european de știri "Euro­news" la ediția din acest an a "European Lea­der­ship Awards", la categoria "Personalitatea europeană a anului", alături de actrița Emma Watson, antreprenorul Xavier Niel, omul de afaceri miliardar Mohed Al­trad, modelul Edie Campbell, astronomul Michaël Gillon, avocata Marcia Willis Stewart, activistul András Fe­kete-Gyor și politi­cia­na Barbara No­wacka. "Ro­mânul Florin Bădiță a fondat «Corup­ția ucide», un grup civic care luptă îm­potriva co­rupției, în urma in­cendiului din 2015, la clubul de noapte Colectiv, în care au murit 64 de persoane. Campania tână­rului, în vârstă de 29 de ani, a ajutat să se pună capăt unor proiecte de dezincri­minalizare a cazu­rilor de corupție din România și a descoperit mai multe cazuri de fraude. În acest an, el a fost trecut pe lista «Forbes 30 sub 30 de ani în Europa»". Potrivit Euronews, titlul de "Per­­sonalitatea euro­peană a anu­lui" ar trebui să fie deținut de cineva care și-a folosit forța de caracter, ca­pacitatea de a mobiliza pu­blicul sau reputația pentru a aduce o transfor­mare pozitivă, fie în munca uma­ni­tară, în activism, strângerea de fon­duri sau dezvoltarea comunității. Pre­miile European Leadership au fost înființate de Euronews, în parteneriat cu "European Business Summit" și "Quali­fio" și recompensează perso­nalități de succes în busi­ness, politică și inovare. Câști­gătorii vor fi premiați pe 22 mai, la o ceremonie care va avea loc în Bruxelles. La o altă cate­gorie a acelorași premii, "Liderul euro­pean al anului", sunt nomi­nalizați, printre alții, Emma­nuel Macron și Angela Merkel.

LIBRĂRIA CĂRTUREȘTI - nominalizată la "Premiile de Excelență", ale Târgului de Carte de la Londra


Librăria Cărturești Carusel din Centrul Vechi al Capitalei, al cărei design a fost remarcat și lăudat deja de numeroase site-uri și reviste de specialitate din întreaga lume, are parte din nou de "reclamă" peste hotare, după ce a ajuns pe lista scurtă de no­minalizări a Premiilor de Excelență ale Târgului de Carte de la Londra. La categoria "Librăria Anului", Cărturești concurează cu Librăria Engleză din Uppsala, Suedia.
Situată pe strada Lipscani, la numărul 55, impre­sionanta casă a cărții se întinde pe șase niveluri, care însumează 1.000 de metri pătrați. Cărturești Carusel oferă, deopotrivă, spațiu pentru lectură și sociali­zare. Cu un bistro la ultimul etaj, spa­țiu multimedia la subsol și o galerie dedicată artei contemporane, la primul etaj, librăria a adus un nou suflu pe una dintre cele mai vechi străzi comeriale ale Bucu­reștiului. Librăria Carusel e găzduită de un elegant edificiu de secol XIX, intrat în posesia celebrei familii de bancheri Chrissoveloni, în 1903. În pe­rioada comunistă, clădirea a fost confiscată și trans­formată în magazinul Familia, pentru ca, după 1990, imobilul să fie recuperat și reabilitat de proprietarul actual, Jean Chrissoveloni. Ame­na­jarea actuală, inova­toare, dar atentă la sub­stanța istorică, este semnată de bi­roul de arhi­tectură "Square One"
Premiile de Excelență ale Târgului de Carte de la Londra vor fi anunțate în cadrul unei ce­remonii spe­ciale, pe 10 aprilie.


BIANCA și MIHAELA - premiantele de la NASA

Două eleve ale Liceului "Ovi­dius" din Constan­ța au câștigat, recent, un concurs internațional or­ganizat de Agenția Spațială Nord-Americană (NASA). Adolescentele au propus construirea unui lanț hotelier în spa­țiu. Proiectul Biancăi Cosma și al Mihaelei Constanti­nescu a fost ales câștigător într-o competiție la care s-au înscris 10.000 de elevi din 20 de țări! "Am gândit un habitat loca­lizat în orbita ecuatorială joasă a Pământului, al­cătuit dintr-un mic lanț hotelier și un parc în mi­crogra­vitație. În afară de asigurarea susți­nerii vieții uma­ne în spațiu, proiec­tul nostru s-a axat pe ideea de tu­rism în afara granițelor terestre", ex­plică cele două fete. "Par­cul in­clude o sală de jo­curi, o sală de ope­ră și un parc acvatic. Am creat și o broșură pe care am numit-o «Ghidul turistului în spațiu», în care am inclus pă­re­rile a opt oameni de di­ferite naționalități și vârste, care să ne zică ce le-a plă­cut acolo". Cos­tu­rile pentru a implementa o ast­fel de idee se ridică la 30 de mi­lioane de dolari. Potrivit pro­iec­tului, hote­lul spațial ar pu­tea fi vi­zitat de 150 de turiști.
Alături de Bianca și Mihaela, pe podium a ur­cat o altă echipă româ­nească, de la același liceu. Ce­lălalt proiect propune crearea unei noi colonii spa­ția­le. "Noi ne dorim să ducem oamenii în spa­țiu, să creăm o nouă colonie spațială, pentru a reuși să ridicăm omenirea la un alt nivel. Am încercat să găsim locația perfectă pentru a avea mai multe beneficii și din punctul de vedere al lu­minii, al re­surselor, ca să fie și aproape de Pă­mânt, și de alte resurse naturale", explică Alin Stoica, unul dintre membrii echi­pei. Liceul "Ovi­di­us" din Con­stan­ța este singurul din lume care a reu­șit să câștige de două ori ma­rele premiu la aceas­tă com­petiție. Ele­vii în­vingători vor participa, ală­turi de oamenii de știință de la NASA, la o con­ferință care se va des­fășura la Los Angeles, la sfârșitul lunii mai.

BIHOR, NU DIOR: "haute couture"-ul strămoșesc face concurență marilor branduri

Copierea unor piese de vestimentație populară din diverse zone ale lumii, fără a cere îngăduință și fără a plăti, a devenit, în ultima vreme, o obiș­nuință pentru marii creatori de modă. Tot mai multe voci s-au ridicat împotriva acestor practici, de pe urma cărora adevărații creatori populari nu se aleg cu niciun câștig. Un puternic val de proteste a apărut și în țara noastră, după ce un cojoc tradițional din Bihor a fost copiat de celebra companie franceză Christian Dior, într-o ținută din colecția de toamnă 2017, fără ca măcar să se amintească de unde pro­vine piesa originală! Ase­mănarea dintre cele două cojoace e absolut izbi­toa­re: ambele au pe margini blană neagră, același model floral în partea infe­ri­oa­ră și aceleași motive pe roșu. Mai mult, aceleași mo­tive au fost puse de Dior și pe un alt suman. Re­ac­țiile publi­cului românesc au fost cât se poate de ve­hemente pe Inter­net, acolo unde a fost desco­pe­rită, pentru prima oară, "lucră­tura" celor de la Dior. Dar pentru ca pro­tes­tele să nu ră­mâ­nă vor­bă în vânt și pen­tru ca toată poves­tea să vi­nă, cumva, în spri­ji­nul meș­terilor popu­lari bi­horeni, o revis­tă de modă din țara noastră a lansat un site un­de pot fi co­man­­­date pie­sele ori­gi­na­le, făcute de co­jocarii ro­mâni. "Dior inclu­de în co­lec­ția sa o vestă a­proa­pe iden­tică cu una ro­mâ­nească din Bihor. Această vestă este vân­dută de Dior cu 30.000 de euro, însă nici mă­car o mică par­te din această sumă nu se întoarce la crea­torii ori­gi­nali", explică repre­zentații revistei "Beau Monde". Aceștia au lansat o nouă marcă de haine, "Bihor Couture", compusă numai din creații auten­tice ro­mâ­nești din județul Bihor, care pot fi achi­zi­țio­nate de pe site-ul http://www.bihorcouture.com/. Acolo, pu­blicul românesc și interna­țional poate găsi cojoace tradi­ționale, paltoane, bluze și fuste, toa­te făcute de mână, de meș­teri artizani locali, cu grijă pen­tru păs­trarea tradițiilor locale. Tot de aici poate fi achiziționat și cojocul co­piat de Dior. Doar că, dacă în colecția Dior, piesa vesti­mentară s-a vândut cu peste 30.000 de euro, de la meș­terii din Bihor poate fi luat cu mai puțin de 200 de euro. "Banii se duc direct la meș­terii populari. Campania a început în urmă cu câteva zile, timp în care au pornit să curgă și comenzile".
Copia cojocului din Bihor a fost des­coperită anul trecut, de către Radu Fren­țiun, un tânăr care locuiește în Indone­zia. "Mă plimbam într-unul dintre cele mai mari și mai lu­xoase cazinouri din lume, în Sin­ga­pore, unde sunt prezenți toți crea­torii de modă, de la Versace la Yves Saint Lau­rent. Dar la Dior, ceva m-a lovit greu, pe mine, pruncul din Binș, crescut pe Aleea Moților. A fost un suman din colecția anului 2017, care se vin­dea cu 35.000 de dolari, da, ați auzit corect, ăsta e pre­țul! Problema, din punctul meu de vedere, e că-i copiat cu nerușinare după cojocul nost binșe­nesc, 100% în modele și amplasament", a fost me­sajul transmis de Radu, care a scandalizat, la acea vre­me, România.