Ceasul biologic al primăverii

Redactia
- Pregătiți-vă pentru două-trei săptămâni de somnolență și apatie. Atât durează, după echinocțiul de primăvară, acomodarea organismului cu zilele tot mai lungi -

Începe primăvara, zilele se lumi­nea­ză și sunt mai calde, iar noi ne sim­țim obosiți și storși de vlagă. Tem­pe­ratura corpului crește, vasele de sân­ge se dilată și tensiunea arterială scade. La toate acestea se adaugă și faptul că în lunile de iarnă, lipsite de soare, organismul produce o cantitate mai mare de melatonină, "hormonul som­nului". Până când balanța noastră hormonală se va pune de acord cu schimbarea de vreme, pot trece două până la patru săptămâni.

Ceasul dat înainte

Introducerea orei de vară are un efect, deși mai slab, totuși com­parabil cu sindromul decalajului de fus orar. Din patru persoane, una suferă de tulburări de somn și lipsă de energie, din pricina orei care i-a fost răpită. Se înregistrează și un număr sporit de accidente de circulație. Un sfat: mergeți la culcare mai devreme, cu câteva zile înainte de resetarea ceasurilor.

Sindromul de fus orar

Cei ce traversează mai multe zone de fus orar au nevoie ulterior de câteva zile pentru a se adapta noului ritm veghe-somn. Până atunci, vor reuși cu greu să rămână pe deplin treji în cursul zilei, dar și să aibă un somn neîn­trerupt pe toată durata nopții.

Munca în schimburi

Aproximativ 17% dintre angajați lucrează în ture. Însă ceasul biologic nu se poate acomoda suficient de repede modificării permanente a perioadelor de veghe și de somn. Consecința: tulburări ale somnului, probleme digestive, labilitate emoțională și afecțiuni cardiace.

Pubertatea, vârsta dificilă

La pubertate, glanda pineală din creier secretă melatonina cu o întâr­ziere de două ore, în raport cu ceea ce se întâmpla în copilărie. Ceasul interior se ajustează. De aceea, puberii nu vor să mear­gă la culcare seara, iar dimineața nu pot să se dea jos din pat, atunci când ar trebui.

Ce ține organismul în ritm

Pământul are nevoie de 24 de ore pentru a se roti în jurul axei sale. Acest ritm îl urmează natura și, odată cu ea, omul. Aproape fiecare celulă are un minuscul ceas interior, alcătuit din gene și proteine, ce îi di­rijează metabolismul. Orologiul principal, care sincronizează toate micuțele cronometre, se gă­sește în creier, plasat la două degete distanță în spatele rădăcinii nasului. Se numește "nucleul suprachiasmatic". Nu mai mare decât un bob de orez, el conține 20.000 de neuroni și guvernează ritmurile circadiene natu­ra­le, controlând temperatura corpului, secrețiile hormonale, tensiunea arterială - și multe altele.