Pâinea ca medicament

Redactia
- În curând, grâul nou va lua drumul hambarelor. Și ovăzul, și orezul, și orzul... E momentul să ne amintim că pâinea preparată acasă, după rețete vechi, tradiționale, ne poate relansa sănătatea -

Dintre toate alimen­tele, în Bi­blie, pâinea este menționată de mai mult de 450 de ori. De mii de ani, pe toată suprafața pă­mân­tului, ea este cel mai im­portant aliment.
* La romani, pâinea era preparată din făină integrală de grâu (sau cea mai modestă, din orz). În general, se pu­nea foarte puțină plă­madă (pregă­tită din făi­nă de mei ames­te­cată cu must de stru­guri) și astfel pâinea era mai densă, neagră și mai grea.
* La greci, lipia era hrana principală. Dimi­nea­ța se consuma cu câteva măsline și smo­chine. Li­pia se prepara în casă, din orz, secară, ovăz sau grâu (măcinate integral), fă­ră a fi necesară plă­mă­deala.
* În Egiptul antic, primul aliment cerut de poporul lui Fa­raon a fost pâinea, iar documentele is­torice con­sem­nează utilizarea a peste 40 de sor­timente de pâine. În plus, toa­tă lumea știe că grâul din pira­midele farao­nilor, descoperit du­pă atâta timp, pus în pământ, încolțește.
* Pizza, un aliment tipic cul­tu­rilor medi­tera­neene, atât de răs­pândit și apre­ciat, nu este nimic altceva decât un sortiment de lipie (integrală la origine), coap­tă pe vatră, pe dea­supra cu diverse ingrediente. Celebrul nu­me l-a primit însă abia în se­colul al XVIII-lea, de la regina Mar­gherita, soția regelui Umberto I, cu ocazia unei că­lă­torii pe care aceasta o făcea în regatul său.
Nu întâmplător, în rugăciu­nea Tatăl Nostru, singura pe care am primit-o direct de la Iisus, se spune: "Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi", iar de secole, bucățica aceea mică de pâine - anafura - face parte din ritualul de împăr­tășanie al ori­cărui creștin. Din aceste paralele spi­rituale și... istorice, reiese că pâi­nea este primul nostru ali­ment, in­diferent de sta­tu­tul social pe care-l avem, și de aceea, copii sau vârst­nici, sănă­toși sau bol­navi, prin gus­tul și calitățile ei nu­triționale re­mar­ca­bile, ar tre­bui să ne simțim uniți și egali toți oamenii.
Iată, în continuare, câte­va rețete de turtițe inedite, pe care le putem consuma la micul dejun, dar și în timpul zilei:
1. Turtițe de grâu - se ma­cină cu o râșniță de cafea 400 g de grâu spălat bine cu apă rece și us­cat la soare. Se fră­mântă cu apă plată căl­duță și pu­țină sare, 2-3 minute. Se poate adăuga, după preferință, puțină drojdie (5 grame - o lingu­riță) sau plămă­deală (20 grame - 2 lingurițe pli­ne). Se mai fră­mân­­tă puțin și se lasă 2-3 ore amestecul la soare sau la căldură, aco­pe­rit cu o pân­ză cu­ra­tă. Apoi se por­țio­­nează în turte, se cres­tează cu cuțitul "sem­nătura" și se coc la cuptor, timp de 20-30 minute, la temperatură medie.
2. Turtițe de grâu cu orez - 300 g grâu mă­cinat se frământă cu 50 g orez fiert. Sau, cu alte cuvinte, la o cantitate de grâu măcinat se adaugă 20-30% orez fiert. Astfel, turtițele ies mai afânate, fără să fie nevoie să se adauge drojdie. Se coc puțin mai mult, la foc mediu. Orezul este mai moale, mai ușor de mestecat și mai emolient, mai ales pentru copii și persoane în vârstă. Este anti­diareic și mai potrivit pentru cei cu enterită, colită sau meteo­rism, dar și pentru litiază renală și edem cardiac.
3. Turtițe de grâu, orez și mei - 300 g grâu mă­cinat se frământă cu 20% (comparativ cu canti­tatea pe care o reprezintă grâul) orez fiert, 10% mei de­corticat fiert și puțină sare grun­joasă. Meiul este bogat în acid salicic, bun pentru păr, unghii și dinți. Este bogat în fier și ajută la refa­cerea hemo­globinei. Se re­comandă în colici abdo­minale și surmenaj psihic.
4. Turtițe de grâu, orez și hrișcă - 300 g grâu măci­nat, 20% orez fiert și 20% hrișcă crudă înmuiată în apă 3-4 ore și puțină sare. Sau direct 300 g grâu măcinat, frământat cu aproxi­mativ 200 g hrișcă crudă înmu­iată în apă și ies turtițe de hrișcă. În ambele variante, se lasă 20 de minute la căldură și apoi se coc la cuptorul bine încins. Hriș­ca, cereala sarazinilor, adusă în Eu­ropa de către cruciați, este exce­lentă și necesară pentru a da o cantitate robustă. Este foarte efi­cientă în tratarea tuturor for­melor de cancer. Vitalizează și dă rezul­tate în tuberculoza rini­chi­lor.
5. Turtițe de secară - 200 g grâu măcinat și 300 g se­cară măcinată (60%) se frământă cu apă călduță și sare. Se adaugă 5 g de drojdie sau 20 g plămă­deală și după ce se mai fră­mântă puțin, se lasă 2-3 ore la dospit, la soare. Se porționează în tur­tițe de mărimea unor chifle sau batoane și se coc la cupto­rul bine încins, 20-30 minute, până când aces­tea capătă o culoare brună carac­te­ristică. Secara protejează pereții vaselor sanguine, elimină plăcile de ate­rom și vindecă atero­scleroza dacă este inclusă în re­gi­mul doctorului Ornish. Proteinele sa­le sunt cele mai bogate în lizină dintre toate cerea­lele.
6. Turtițe multicereale - con­țin 7 cereale (grâu, orez, hrișcă, mei, ovăz, secară, po­rumb-mălai), amestecate în pro­porții diferite, după imaginația și pre­ferințele fiecăruia. Aluatul este frământat însă încet, pentru a eli­be­ra gustul extraordinar al cerea­le­lor moi și ușor mirosi­toa­re. Po­rumbul este sărac în a­mi­noacizi, lizi­nă și trip­to­fan și când e consu­mat ca sin­gură cereală pro­duce pela­gra, o maladie foar­te severă, care începe cu apa­riția unor lezi­uni cutanate și tulburări di­ges­tive. Însă conți­ne caroteni cu e­fect anti­oxi­dant și anticancerigen. Porumbul ameliorează afecțiu­nile ve­zicii bi­­liare, co­le­cistita, dischinezia biliară și he­pa­tita cronică.
7. Turtițe cu tărâțe - la re­țetele 1 și 6 se adau­­gă 10-20 g tărâțe măcinate cu o râșniță de cafea și lăsate la îmbibat în apă 1-2 ore.
8. Turtițe cu semințe de ovăz ­ - înainte de a fi băgate la cuptor tur­tițele de la punctul 1-7, se "tăvă­lesc" într-un castron cu fulgi de ovăz. Se coc însă la un foc mai blând, să nu se ardă fulgii de deasupra. Ovăzul - 40 g pe zi de ovăz scad cu 20% nivelul de co­lesterol în sânge, în special frac­țiunea LDL (colesterolul rău). Are efect antiin­flamator, amelio­rând sufe­rințele pro­du­se de he­mo­roizi. Con­ține ino­zitol, im­portant pentru hrănirea celulelor creie­rului, și crește acuitatea vi­zuală.
9. Turtițe cu semințe de mac. Turtițele din rețe­tele de mai sus, 1-7, se "tăvă­lesc" într-un cas­tron cu se­min­țe de mac. Macul conține papa­verină și rodeină care au efect anal­gezic și anti­spastic în afecțiuni ale trac­tului gastro-intestinal și urinar. Cal­mează dispneea în astm, tuse și bronșită și are efect hemostatic în he­moragii uterine.
10. Turtițe cu semințe de susan - la fel ca la se­min­țele de mac. Susanul conține substanțe protei­ce, grăsimi. Este nutritiv, reco­mandat mai ales ado­lescenților și femeilor aflate în timpul menstruației și a dat rezultate în tratamentul pur­purei trombo­cito­penice.
11. Turtițe cu semințe de floarea-soa­relui. În alua­tul turtițelor (rețetele 1-8) se adaugă 5% (20-30 g) semințe de floarea-soarelui decojite și ne­pră­jite. Floarea-soarelui conține pes­te 90% acizi grași ne­saturați, care recomandă se­min­țele în cazurile de hipercolesterolemie. Reface epiteliile și are acțiune tonică asupra vezicii biliare.
12. Turtițe cu semințe de dovleac - ceva mai pu­țin, 10-20 g de semințe de do­vleac de­cojite și neprăjite, se adaugă la fel ca semințele de floa­­rea-soa­re­lui. Semințele de do­vleac sunt seda­tive, au efect ver­mifug, eli­mină tenia și sunt ușor purga­tive.
13. Turtițe cu semințe de in - 10-30 grame se ada­ugă la rețetele de turtițe 1-6. Se­min­țele de in au efect laxativ, emo­lient, anti­septic și cal­mant. Sunt utile în tra­tamentul con­sti­pației, ab­ce­selor, furunculelor. Com­bat inflamațiile tubului di­gestiv și ale căilor uri­nare, cis­ti­tele.
14. Turtițe cu măsline - se adau­gă 30 g măsline verzi și ne­gre, cu pulpa tare, fără sâmburi, tăiate pătră­țele mari, la aluatul rețetelor 1-6, se fră­mântă și se coc la cuptorul bine încins. Măslinele stimulează con­trac­­ția vezicii biliare și a căilor bi­lia­re, provocând golirea conținutului lor. Recoman­date în anemie, ul­cer, afec­țiuni he­patice, infla­ma­ții reumatis­male.
15. Turtițe cu ceapă - 20 g ceapă tă­ia­tă ron­­dele și apoi franjuri de 20-30 mm sau 30 g praz bu­căți de 2-4 cm, tocat, franjurat cu un cuțit în lun­gul tulpinei, se fră­mân­tă bine cu alu­a­tul uneia din retețele 1-8. Se coc mai mult timp la cup­tor. Ceapa adăugată la turtițe are efecte tonice pentru sis­temul nervos și glan­dular. Are efect se­cretor și expec­torant, sedativ-hip­notic u­șor și anti­infecțios (anti­sta­fi­lococic). Bul­garii, care mănâncă multă cea­pă, au un mare număr de cen­tenari.
16. Turtițe cu brânză - 20 g brân­ză tare fer­men­tată tăiată pătrățele mici se îm­prăștie în aluatul turtițelor 1-8. Când se coace, se verifică să nu se scurgă brânza pe tavă.
17. Turtă dulce. Se com­bină două feluri de sta­fide gustoase, mari și mici, 30-50 g, cu turtițele 1-6. Sta­fi­dele sunt foarte energizante, au pro­prietăți pectorale indicate în afec­țiuni traheale și pulmo­nare, îmbu­nă­tățesc acuitatea vizuală.
18. Turtițe umplute cu prune. La oricare din rețetele 1-10 se pot în­glo­ba în inte­riorul turtițelor pru­ne mari, cărnoase, fără sâmburi. Pru­nele ener­gizează, regenerează nervii, de­con­ges­tionează fi­ca­tul și au efect diuretic și laxativ.
Cerealele conțin inhi­bitori de pro­teaze ce reduc dezvol­tarea cance­rului. În 1981, cercetătorii japo­nezi au izolat 3 substanțe antitu­mo­rale din orez, care, inoculate șoare­ci­lor, au dus la dispariția tu­mo­­rilor. S-a constatat că la per­soa­­nele care mă­nâncă mai mult orez și po­rumb dul­ce, rata can­ce­rului de colon, sân și prostată e cea mai scăzută.
Ovăzul previne cance­rele de intes­tin și ame­lio­rează hemoroizii și diver­ticulii in­testinali. În Rusia, se obțin cantități mari de miere din hrișcă, iar japonezii o prepară în di­verse moduri în asociație cu meiul și cu orezul.