Acasă, în natură

Redactia
Pădurea nu e o lume aflată undeva la distanță, izolată, ci acoperă o mare parte a multor țări, aducându-le acestora un profit uriaș.

Pădurile sunt rezervoare gigantice de apă și adevărate "capcane" pentru substanțele dăunătoare din aer, ele formează bariere împotriva alunecărilor de pământ și a avalanșelor și asigură lemnul necesar pentru ramuri ale eco­nomiei. În plus, devine din ce în ce mai clar cât de sănătoase sunt pădurile pentru trup și pentru suflet. Ele "salvează" mi­lioane de oameni de gazele iritante și de presiunile vieții de zi cu zi.
Cam 60% dintre americani își fac timp, cel puțin o dată pe lună, pentru o plimbare în pădure - arată un sondaj recent. Oamenii sunt profund impre­sionați de pădure și de animalele care viețuiesc în ea. Probabil că dragostea noastră pentru natură rezultă dintr-o străveche programare evolutivă. Conform concluziei sociologului american Edward Wilson, omul este "biofil", adică profund legat de tot ceea ce este viu. Wilson presupune că afinitatea omului modern cu natura există în genele sale. Frunzișul verde și mirosul de pământ umed indică apropierea apei - cea mai importantă premiză pen­tru tot ce înseamnă viață. "Toate animalele caută, instinctiv, mediul înconjurător potrivit, pentru a supraviețui", spune Wilson. "De ce n-ar exista în om vreun rest al acestei tendințe?".
Cercetătorul de la Universitatea Harvard este un reprezentant de frunte al tezei, conform căreia, omul are o nevoie adânc înrădăcinată de a stabili o relație cu natura. La urma urmei, într-o foarte mare parte a evoluției sale, el a trăit într-un mediu natural. Natura le-ar putea crea oamenilor sentimentul că "au venit acasă", spune Wilson. Și întoarcerea acasă înseam­nă, în general, a te simți ocrotit, a respira adânc, a te relaxa.

Baia japonezilor

În numeroase experimente, cercetătorii au demonstrat efec­tul vindecător al unei plimbări prin pădure asupra parametrilor psihici și fizici... Medicul japonez Qing Li, de la Nippon Me­dicals School din Tokio, a fost primul care a studiat științific legătura dintre pădure și sănătate. Rezultatele cercetă­rilor sale au apărut recent, în cartea sa "Forest Bathing" (baia de pădu­re). "După două ore petrecute în pădure, atât tensiunea arte­rială, cât și nivelul glicemiei scad vizibil. Imunitatea crește, ca­pacitatea de concentrare și puterea memoriei sunt întărite", concluzionează, concis, omul de știință japonez.
Li prezintă dovezi științifice pentru forța vindecătoare a tradiționalei "Shinria Yoku" (baia de pădure). Forța copacilor influențează organismul uman în multiple feluri, constată el. Uleiurile eterice ale acestora împrăștie arome, acționând exact ca aromaterapia. Substanțele cu miros de rășină, de condimente și de lămâie se găsesc - în concentrație mare - în aerul din pădure.
Cei ce vor să profite din plin de binefacerile Shiurin Yoku, trebuie să încerce să se "scufunde" în natură, cu absolut toate sim­țurile. Li ne sugerează să percepem conștient aromele pădurii, să gustăm cu buzele aerul, să trecem cu palma peste scoarța unui copac și să lăsăm pământul să ni se scurgă printre degete. "Baia de pă­dure" se face lent, nu are nimic în comun cu sportul. Li recomandă o plimbare de 2,5 km în două ore.

Natura aerisește mintea

Există, deja de multă vreme, stu­dii care arată că oamenii sunt mai sănătoși sau se însănătoșesc mai grab­nic dacă locuiesc într-o zonă cu verdeață, dacă priveliștea ce se-ntin­de în fața ochilor este verde. O do­vadă consistentă a efectului preventiv al naturii a apărut în cunos­cuta re­vistă americană "Proceedings". Cer­ce­tă­torii de la Universitatea Stanford (Cali­for­nia), împreună cu câțiva co­legi sue­dezi, au comparat subiecți, care au cutre­ierat timp de 90 de mi­nute pajiști și pă­duri, cu subiecți "plim­băreți" urbani. După efectuarea unor măsurători cere­bra­le și după câteva interviuri, s-a dove­dit că su­biecții urbani au fost mai puter­nic în­clinați spre o gândire negativă, pre-depre­sivă. Concluzia: natura "aeri­sește" mintea.