Companii mari și mici, presă tipărită și online, rețele sociale și platforme online au intrat într-o mare agitație provocată de apropierea termenului de aplicare a unei noi legi europene privind protecția datelor cu caracter personal. Graba de a se pune cu toții în acord cu această lege a fost alimentată mai ales de sancțiunile uriașe pe care le prevede: amenzi de 4% din cifra de afaceri sau de până la 20 de milioane de euro! Amenințarea e foarte serioasă, având în vedere nu doar textul legii, ci și interpretările abuzive care i se pot da. Dacă această lege ar fi aplicată mot-a-mot, jurnaliștii ar trebui să se lase de meserie, de pildă. Giganții Internetului, care au fost pare-se principalii vizați, rămân, totuși, la adăpost, atâta vreme cât au resurse și sunt dispuși să investească în birocrație - tone de hârtie - și în avocați foarte buni.
Cu toată panica și zarva de prin birourile de firmă, în mod foarte ciudat, în societatea românească n-a avut loc, totuși, o dezbatere articulată și lămuritoare pe tema acestei legi care, atenție!, a fost adoptată în anul 2016, cu aplicare din 2018! Așa încât, au rămas în suspensie multe întrebări, de al căror răspuns ar putea depinde destine. La câteva dintre ele, care ne preocupă în chip deosebit, am încercat să obținem clarificări de la avocatul bucureștean Silvia Uscov, care are o mare experiență în consultanță și litigii în dreptul afacerilor, dar și în domeniul drepturilor omului și al libertăților civile. Calificarea sa ne este de ajutor cu atât mai mult cu cât noua lege ar putea aduce atingere, între altele, dreptului la informare și libertății de exprimare.
"Jurnaliștii sunt exceptați de la lege"
- În opinia unor juriști, noua lege europeană privitoare la protecția datelor personale interferează, în mai multe locuri, cu profesia de jurnalist. Sunteți de acord cu acest punct de vedere? Dacă da, puteți explica în ce fel poate fi îngrădită sau stânjenită meseria jurnaliștilor de prevederile acestui act normativ?
- Regulamentul UE 2016/679 privind protecția datelor cu caracter personal, pe scurt RGPD, a intrat în directă aplicare începând cu 25 mai 2018. Acesta cuprinde o serie de drepturi pentru persoanele fizice și o serie de obligații pentru cei care prelucrează, stochează astfel de date cu caracter personal. Datele cu caracter personal sunt datele prin care o persoană poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.
În principiu, oricine poate fi operator de date cu caracter personal, calitate ce ar atrage aplicabilitatea RGPD, dar, pentru anumite categorii, sunt stabilite anumite excepții, printre ele numărându-se și jurnaliștii.
Conform art. 85 RGPD, statele membre, printre care și România, au obligația de a asigura un echilibru între dreptul la protecția datelor cu caracter personal și dreptul la libertatea de exprimare și de informare, specificându-se, în mod expres, că acest echilibru trebuie asigurat în cazul jurnaliștilor.
- Considerați că prevederile noii legi sau cel puțin interpretările la care lasă loc pot aduce atingere dreptului la libertatea de expresie? Și dacă da, ne puteți da câteva exemple?
- Așa cum am precizat mai înainte, art. 85 RGPD lasă statelor membre UE posibilitatea de a asigura exercitarea dreptului la libertatea de exprimare, prin norme interne, în conformitate cu art. 30 din Constituția României. De altfel, se lasă o marjă de apreciere statelor membre UE, în privința mai multor aspecte sensibile, având în vedere că RGPD este cu aplicabilitate față de toate statele membre, prin raportare la faptul că fiecare stat se bucură de specificitățile sale.
În consecință, există un proiect de lege care a trecut de Camera Deputaților și se află în dezbatere la comisiile de specialitate din Senat (L294/2018), acesta prevăzând în art. 6 (potrivit formei adoptate de Camera Deputaților) derogări de la toate capitolele permise de RGPD pentru prelucrări de date cu caracter personal, în scopuri jurnalistice.
"Interesul public și calitatea celui vizat de demersul jurnalistic scot articolele de presă de sub incidența legii"
- Să vorbim la concret, ținând cont de forma Regulamentului, și nu de prevederile unei legi românești care îl va completa, dar care încă nu este adoptată. Se pune cumva problema, ca atunci când un ziarist ia o declarație sau un interviu unei persoane, să-i ceară și un acord scris în acest sens? Sau e de ajuns simpla consimțire a persoanei respective de a face acea declarație ori de a participa la interviu? Sau, un alt exemplu: simpla alăturare a unui nume de o funcție și de o faptă pentru care este cercetată o persoană publică, într-o relatare de la Parchet, să spunem, poate intra sub incidența acestei legi?
- Dacă se adoptă proiectul de lege mai sus menționat, în forma existentă pe site-ul Senatului, atunci prelucrarea în scopuri jurnalistice poate fi efectuată "dacă aceasta privește date cu caracter personal care au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată". Prin urmare, în exemplul dat, dacă persoana respectivă are o funcție, se poate analiza incidența calității de persoană publică a persoanei vizate (această calitate nefiind reglementată ca atare în proiectul de lege, astfel încât putem avea o interpretare mai largă), iar dacă nu are o funcție, putem să derogăm de la aplicarea RGPD, prin prisma caracterului public al faptelor în care este implicată. Consimțământul este, din punctul meu de vedere, subsidiar încadrării pe celelalte rațiuni pentru care se pot prelucra date cu caracter personal. Adică, este solicitat numai atunci când nu putem afirma că prelucrarea este realizată, în general, pentru executarea unui contract, pentru îndeplinirea unei obligații legale care îi revine operatorului, pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice, pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public (deci un articol în care se prezintă o persoană care a săvârșit o infracțiune servește unui interes public) sau prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.
- Există publicații, precum revista "Formula AS", care fac campanii umanitare și mijlocesc sprijinirea financiară sau oferă direct ajutoare bănești unor persoane aflate în dificultate. Ce măsuri de precauție își pot lua în plus față de cele presupuse de vechea legislație privind protecția datelor personale? Noi primim la redacție scrisori în care diferiți oameni solicită ajutor. Pe cele mai grave le facem publice, cu datele de contact ale semnatarilor, care astfel primesc ajutor direct de la cititori, sau ajutor prin intermediul fundației noastre. Scrisoarea trimisă redacției este sau nu un acord explicit de prelucrare a datelor personale?
- Apreciez că aceste persoane sunt interesate tocmai de publicarea cazului lor în presă, pentru a atrage fonduri în vederea soluționării problemei cu care se confruntă, dar, deoarece nu există încă o legislație consolidată, cazuri practice care să fi fost deja analizate, și pentru că sunt prezentate date sensibile referitoare la sănătate, de exemplu, ar fi poate oportun să fie solicitat consimțământul expres, strict pentru cazurile selectate pentru a fi publicate.
- O altă problemă cu care se poate confrunta presa scrisă, în urma aplicării RGPD, este aceea în care anumite persoane cer ajutorul altor cititori în probleme de sănătate. De exemplu, "Formula AS" are o rubrică interactivă, "Cititorii întreabă, cititorii răspund", în care mulți spun de ce boli suferă și cer sfaturi și leacuri, iar alții le răspund. În ce fel putem evita ca, în astfel de situații, să încălcăm prevederile noii legislații?
- În acest caz, ne putem încadra pe situația în care datele cu caracter personal au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată, fiind o situație puțin diferită față de cea anterioară. Cel mai potrivit ar fi inserarea în publicație a unui paragraf scurt prin care este descrisă rubrica respectivă și mențiunea publicității informațiilor transmise de către persoana respectivă.