CRISTINA CHIRIAC - "RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire, cu drag de ai ei și dor de autentic"

Delia Hanzelik
- La trei zile de la solstițiul de vară, de Sânziene, între 23-24 iunie 2018 - anul Centenarului Marii Uniri - pe harta României s-a desenat un triunghi magic. Românii au înfăptuit o minune - au trezit spiritul românesc, au horit, au jucat și s-au bucurat la unison, celebrând rădăcinile și tradiția românească, în amplul festival "RomânIA Autentică" -

Speranțe mari pentru TRADIȚIA ROMÂNEASCĂ

Sâmbătă și duminică, peste cincizecișicinci de mii de români au celebrat și s-au bucu­rat împreună de tot ce are România mai frumos, la cea de-a treia ediție a Festivalului "Ro­mânIA Autentică". Des­fă­șurat în paralel la Iași, Brașov și Hobița, eve­ni­mentul de anvergură uri­a­șă a reunit zeci de ate­liere de creație și meș­te­șuguri tradiționale româ­nești, a fost prilej de pre­zen­tare a portului popu­lar, muzică și dans tradi­țional.
Inima și motorul aces­tui festival românesc de tradiții și obiceiuri, meș­teșuguri, port popular, cre­ativitate și măiestrie ar­tistică este doamna Cris­­tina Chiriac. Fondatoare a brandului "Flori de IE", cunoscută ca promotoare a artei tradiționale ro­mânești, ambasadoare a antreprenoriatului feminin din țara noastră și președinta Confederației Națio­nale pentru Antreprenoriat Feminin, Cristina Chi­riac crede cu adevărat în valorile autentice ro­mâ­nești. "Un neam care își uită trecutul nu poate avea viitor!(...) RomânIA noastră este curată în suflet și în simțire, cu drag de ai ei și dor de au­tentic" - este afir­mația care o ține neobosită în miș­carea de pro­movare și cultivare a tradiției românești.
Sunt onorată să o cunosc și o onorez, la rândul meu, printr-un interviu de amploare pentru revista "Formula AS".

"Sunt musceleancă și am fost crescută în spiritul valorilor"

- Dragă Cristina Chiriac, cum se întâmplă că faci aceste lucruri minunate? Care a fost declan­șatorul acestor acțiuni, momentul de cotitură care te-a scos de pe șina economică și de antreprenoriat și te-a proiectat în mijlocul tradiției românești au­tentice? Când a început să te preocupe acest as­pect?

- M-am întrebat și eu, deseori, mai ales în ultima perioadă, de ce Flori de IE? Îți mărturisesc sincer că de fiecare dată găsesc un alt răspuns. Pe măsură ce Flori de IE se conturează și capătă alte dimen­siuni, tot așa se schimbă și perspectiva mea de a înțelege de unde am plecat și unde vreau să ajung. Am fost crescută în spiritul valorilor, Muscelul, zona mea de origine, fiind recunoscut ca promotor în multe domenii, dar și pepinieră de valori, așa cum aveam să descopăr mai târziu.
Am plecat de acasă cu tolba plină de visuri și cu încrederea sădită de ai mei că, orice aș vrea să fac în viață, pot! Aceasta este zestrea cea mai mare pe care am primit-o, alături de multe alte valori pe care ai mei le-au sădit în mine. Ceea ce eu sunt astăzi este doar coroana unui copac strașnic, la care au muncit câteva generații, și poate tocmai de aceea Flori de IE înflorește atât de sănătos.
Primul contact cu costumul popular a fost în copilărie, în școa­la primară, și pentru acest fapt trebuie să îi mulțumesc doam­nei mele învățătoare, Ni­coleta Stefăniță, cea care mi-a insuflat dragostea pentru port și dansuri populare. Apoi a urmat o lungă perioadă în care toată energia mea a fost canalizată către economie și antrepre­noriat, și abia mult mai târziu, pe la patruzeci de ani, mi-am dat timp să respir și să mă regăsesc. Și, deși nu am renunțat nicio clipă la preocupările mele inițiale, îți pot spune sincer că dra­gostea pentru ie mi-a dat un alt sens în viață.

"Astăzi exportăm ia românească pe trei continente"

- Cum s-a mate­ria­lizat proiectul "Flori de IE"? În ce constă el, de când ființează și ce am­ploare a căpătat între timp?

- Flori de IE s-a năs­cut în anul 2014, ca un proiect menit să repună la locul cuvenit zestrea ines­ti­mabilă românească pe ca­re o constituie costu­me­le populare autentice; să conserve și să per­pe­tueze tot ceea ce strămoșii noștri ne-au lăsat ca moș­tenire. Apoi s-a adăugat și componenta socială, noi stră­duindu-ne permanent să asigurăm un loc de muncă femeilor din mediul rural, pe care le încu­rajăm să se întoarcă la meșteșugurile vechi și atât de fru­moa­se. Apoi, pas cu pas, lucrurile au că­pătat o am­ploare pe care nu mi-o puteam închipui la în­ceput: Florile de IE au devenit cunoscute, am în­ceput să primim invitații din toată lumea, la târguri de profil, la evenimente din diaspora. Astăzi expor­tăm ia ro­mânească pe trei continente, am expus la New York, Dubai, Moscova, Shanghai, Tokyo, Vie­na, Londra, Barcelona, Bari, Copenhaga, Ankara etc. Am reușit să integrăm ia în ținutele fashion și suntem mândri că dragostea noastră pentru ie astăzi este virală. Peste tot pe unde am mers, am mai scris o pagină uluitoare din povestea nesfârșită a iei și le suntem recunoscători tuturor.

- Cum s-a născut ideea Festivalului "Ro­mânIA Autentică" și ce scop are el, ca demers cul­tural?

- RomânIA Autentică a fost o continuare fi­rească a proiectului Flori de IE. Și asta, pentru că, în demersul nostru, ne-am confruntat cu o mare problemă: din ce în ce mai puține femei mai știu să coasă ii și toate sunt trecute de 50 de ani. Iar cele mai tinere nu mai sunt dispuse să învețe, ma­gia vechilor meșteșu­guri s-a pierdut în vâl­toarea problemelor de zi cu zi, satele noastre sunt tot mai pustii, iar datinile și obiceiurile sunt înlocuite încet, încet, cu alte sărbători.
RomânIA Autentică s-a născut din dorința de a pune în evidență meșteșugurile și mește­șugarii de demult, să-i adune la un loc și să arate românilor câtă bo­găție se ascunde în tra­dițiile din moși-stră­moși. În paralel, în fiecare an, biletul de intrare în spațiul de festival a fost ia, și în felul acesta, am deter­mi­nat zeci de mii de ro­mâni să caute prin lă­zile vechi ori prin dulapurile uitate ale bunicilor și să scoată la iveală piese minunate pe care să le poarte.

"Am prins în hora de Sânziene Oltenia, Transilvania și Moldova"

- Cum a decurs organizarea primei ediții și a următoarelor? Povestim, cu bune și rele, cu emoții implicate, cu piedici, cu greutăți, cu bucurii, cu tot.

- Fiecare ediție a fost unică și a lăsat în urmă ecouri și amintiri ce nu se vor șterge curând. Despre piedici și greutăți pot scrie o carte, însă, de departe, cea mai mare provocare a acestui festival, RomânIA Autentică, organizat de către Asociația Națională a Antreprenorilor, doar cu sprijinul partenerilor și coorganizatorilor, o reprezintă finanțarea. Apoi, am avut de dărâmat o altă barieră, cea a mentalului colectiv, legat de voluntariat și eventualele motivații ascunse. Abia după cea de-a doua ediție, lumea a început să înțeleagă beneficiile imense pe care un astfel de eveniment îl produce în comunitate. Dar toate aceste greutăți și multe altele... le uit în secunda în care festivalul începe și văd bucuria și strălucirea din ochii participanților. Când îi văd cum vibrează la horele și doinele cântate pe scenă, când văd entuziasmul din atelierele de creație, printre meșteșugari, nu mai contează nimic altceva.
Dacă în anul 2016 am organizat prima ediție într-un singur loc, la Hobița, invitându-i pe români să vină "Acasă la Brâncuși", succesul răsunător și faptul că am primit atâtea mesaje de la oameni din toate colțurile țării, care nu au putut ajunge, ne-a dat curajul ca în anul următor să adăugăm Hobiței și Iașiul. Și așa am umplut de cântec, joc și mește­șu­guri, piața din fața minunatului Palat al Culturii. Și pentru că orice provocare trecută te face să țin­tești tot mai sus, 2018 a fost momentul triunghiului magic, momentul în care am prins în hora de Sânziene Oltenia, Transilvania și Moldova, și asta, pentru că, alături de Hobița și Iași, a răspuns și Brașovul chemării noastre către tradiție și autentic. Singurul meu regret e că nu am putut să mă rup în trei, pentru a fi parte din fiecare sărbătoare, fiindcă energia unică ce te cuprinde când ești în mijlocul acestui festival al frumosului este inegalabilă și merită orice efort.

- Nu e puțin lucru să pui cap la cap eve­ni­mente de așa amploare. Ce oameni sunt alături de tine în aceste evenimente?

- Știu că, văzând câte lucruri minunate se întâm­plă la aceste evenimente, oricine ar fi tentat să creadă că am o armată de oameni lângă mine. Însă nu e așa. Am preferat să mă înconjor de oameni puțini, dar ade­vă­rați, alături de care poți duce orice provocare la ca­păt, fără teamă. Am strâns lângă mine oameni care vi­brea­ză asemeni mie la fru­mos, oameni pe care mă ba­zez și cărora le mulțu­mesc din suflet.

"RomânIA Autentică, molipsire națională"

- Ce roade culeg oa­me­nii prin participarea la Fes­tivalul "RomânIA Auten­tică"? Cu ce rămân, cu ce plea­că acasă? Și, cel mai im­portant, ce duc mai de­parte?

- Cei ce ajung la Ro­mânIA Autentică o dată cu siguranță vor veni an de an. Și asta, pentru că vor redes­coperi o altă RomânIE. Pe cei care ne vor călca pragul îi veți vedea îmbrăcați în ie sau ținând în mână o icoană pictată pe sticlă ori o brățară îm­pletită ca odinioară, iar în suflet poartă o întreagă zestre de emoții minu­nate. Sentimentul pe care îl încerci, fiind în mijlocul meș­teșugarilor, simțind în piept fiecare cântec, și prin­zându-te în horă alături de alți români este unic și, odată ce l-ai trăit, îți vei dori să repeți experiența. Pleci acasă cu o fărâmă din moștenirea uriașă pe ca­re ne-au lăsat-o strămo­șii noștri, iar acea fărâmă ro­dește. Și îți arată ce trebuie să lași și tu în urmă co­piilor tăi.

"Patronat în rândul femeilor"

- Nu pot să nu te întreb despre proiectele proas­­păt lansatei Confederații Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). Ce este acest "or­­ganism"? Cum s-a născut el și ce efecte pro­duce în lumea românească?

- CONAF reprezintă primul proiect confe­de­rativ, o entitate unitară ce are ca obictiv principal reprezentativitatea patronatului în rândul femeilor, o forță pentru interese și valori comune, deopotrivă feminine și masculine. După mai bine de o sută de ani se conturează și în România prima entitate con­fe­de­rativă care militează pentru reprezentativitate la nivel național și european și care adună sub aceeași umbrelă asociații, fundații, patronate și chiar federații, cu scopul de a genera valoare adă­u­gată în economia româ­nească.

- Vorbește-mi, te rog, despre eveni­men­tul din Bucovina, de la Suceava, și despre eve­nimentul său geamăn, precedent, care s-a petrecut la Bucu­rești, de 8 martie 2018.

- Anul acesta, pe 8 Martie, am lansat Fe­derația patronatelor Fe­meilor Antreprenor. Am ales această dată ca omagiu adus tuturor fe­meilor curajoase din Ro­mânia, pentru că îți trebuie curaj să fii an­trepre­noare, și am ales Palatul Parlamen­tului, pentru că aco­lo este casa legilor și noi ne dorim legi bune și co­­recte, așa cum trebuie să fie și viitorul acestei țări. A fost un eveni­ment copleșitor, prin numărul uriaș de femei și de susținători ai lor care ni s-au alăturat și care au făcut ca iniția­ti­va noastră să capete exact anvergura pe care ne-o doream.
La Suceava, tot pe un 8, dar de data asta iunie, am lansat Federația Femeilor de Afaceri din Regiu­nea de Dezvoltare Nord-Est și, în prezența a peste 300 de invitați, reprezentanți ai autorităților publice lo­cale și județene, personalități din mediul uni­versitar sucevean, figuri marcante ale patronatelor femeilor de afaceri din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din Republica Moldova și Ucraina, am pecetluit constituirea Confederației Naționale pen­tru Antreprenoriat Feminin, prin unirea noii entități cu cea lansată în martie, la București. Mesajul prin­cipal al acestei confederații este cel de unitate, o unitate care să asigure forță și reprezentativitate pen­tru antreprenoriatul feminin din România, lu­cruri care să se concretizeze mai ales din punct de vedere al puterii de decizie, al transpunerii inte­reselor și valorilor noastre în proiecte legislative.

Fii mândră!

- Ce proiecte urmează și cine va putea culege roade din această muncă unită a femeilor antre­pre­nor?

- Vom continua să ducem Florile de IE în toată lumea, ca să le facem cunoscute și astfel să facem să se vorbească despre România cu admirație și res­pect. Cu siguranță ne vom revedea la anul și în anii care urmează, în alte și alte locuri minunate din țara aceasta, la RomânIA Autentică, până când nu va mai rămâne niciun colțișor de țară neatins de magia pe care o exercită costumul popular românesc și meș­te­șu­gurile tradiționale.
În ceea ce privește Federația Patronatelor Fe­meilor Antreprenor, vom continua să construim pen­tru a ne îndeplini crezul nostru, și anume, să arătăm potențialul antreprenorial din România și să reușim să transformăm toată această forță și toate aceste inițiative în propuneri legislative.

- Ce mai este nevoie să fie spus? Ce mesaj ai de transmis cititorilor revistei "Formula AS"?

- Aș vrea să le spun tuturor românilor un lucru pe care mi l-a spus și mie, culmea, un străin, la unul dintre ultimele evenimente din străinătate, la care Florile de IE au fost vedeta. Eram la Copenhaga, la in­vi­ta­ția ES Ambasadorului României în Da­ne­mar­ca, și după defilarea costumelor populare, un foto­graf danez s-a apropiat de mine, mi-a strâns mâna cu putere și a spus doar două cuvinte: "Be proud!" (Fii mândră!). Acela a fost momentul în care am rea­lizat încă o dată că fac bine ce fac și că acest în­demn trebuie să ne fie far călăuzitor nouă, ro­mâ­nilor. Trebuie să fim mândri de tot ce avem și să nu uităm niciodată că datoria pe care o avem față de stră­moși e să dăm mai departe copiilor noștri minu­nata zestre ce ne-a fost încredințată.

CARTE DE VIZITĂ

•  Fondatoarea proiectului "Flori de IE"

•  Fondatoarea festivalului "RomânIA autentică

•  Presedinta Federației Patronatelor Femeilor Antre­pre­nor din Regiunea de Centru

•  CONAF - Confederația Patronatelor Femeilor An­tre­prenor din Romania

•  Mentor la Comisia Europeană

•  Fost director General la World Trade Center Bucu­rești