NICUȘOR DAN - Deputat independent: "Așa ceva nu se întâmplă nici într-o republică bananieră"

Ion Longin Popescu
Nicușor Dan este fondatorul USR-ului. La alegerile locale de acum doi ani, obținea 30% din voturile bucureș­te­nilor, iar partidul tocmai înființat ocupa un sfert din locurile din consiliile locale. La alegerile parlamentare, USR intra în parlament cu 9%. În iunie 2017, Nicușor Dan demisiona însă din partidul pe care l-a fondat. Continuă să activeze în "Asociația Salvați Bucureștiul" și să câștige pro­cese pe spații verzi și pe clădiri de patri­mo­niu, așa cum proceda în vremurile grele ale primarului Sorin Oprescu.

- Suntem într-un moment penibil al istoriei României, când președintele partidului aflat la conducerea țării, condamnat la închisoare, își folosește puterea, modificând legile justiției, pentru a rămâne în libertate. Mai există demo­crație în România?

- Este o situație foarte gravă, este vorba de chiar fundamentul democrației. O instanță de judecată l-a condamnat pe Dragnea pentru că a folosit bani publici și funcții publice pentru persoane care au lucrat pentru partid, nu pentru stat. Partidul de la guvernare contestă o hotărâre judecătorească și se pregătește să schimbe legea, pentru a putea modifica ulterior hotărârea jude­cătorească. Așa ceva nu se întâmplă nici într-o republică bananieră. Săptămâna trecută, a trecut de Comisia Juridică din Camera Deputaților o modificare a legii 78/2000, privind faptele de corupție, care spune că nu mai este faptă de co­rupție o acțiune din care rezultă foloase necu­venite pentru altul. Inițiatorul este un deputat PSD, Cătălin Rădulescu, zis "Mitralieră", care fusese condamnat exact pentru acea faptă. Deci, avem o majoritate în parlament care dă legi pen­tru a modifica hotărâri judecătorești în care co­legi de-ai lor sau chiar ei înșiși au fost condam­nați pentru corupție.

- Codul de procedură penală a trecut săptă­mâna trecută de Camera Deputaților. La ce să ne așteptăm?

- Modificările la Codul de procedură penală sunt foarte grave. Din fericire, acestea nu intră în vigoare automat. Sper ca o parte dintre ele să fie invalidate la Curtea Constituțională. Amenin­ța­rea cea mai gravă este modificarea Codului Pe­nal prin Ordonanță de Urgență. E drept, speriați de reacția publică, liderii par a fi lăsat-o mai moa­le. Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că nu se va da nicio OUG pentru Codurile Penale și nu va avea loc nici asumarea răspunderii parla­men­tare. Cu alte cuvinte, situația s-a răsturnat; asta după ce, vineri, Liviu Dragnea dădea de în­țeles că se va merge pe soluția unei OUG pentru mo­di­ficarea Codului Penal și a Codului de Proce­du­ră Penală.

- Într-o intervenție publică, ați afirmat că procurorii vor fi legați de mâini și infractorii vor fi protejați. Puteți exemplifica?

- O să dau câteva exemple. Dacă se face plângere penală pentru o faptă, și procurorul nu reușește să identifice persoana care a săvârșit fapta, în termen de un an (sunt cazuri complexe, în care cercetarea depășește un an, de exemplu crime, violuri, infracțiuni financiare) procurorul este obligat să claseze cazul, deși termenul de prescripție al faptei este de 5, 8 sau 10 ani! Dacă, într-o cercetare penală asupra unei infracțiuni, se găsesc probe pentru o altă infracțiune, acelea nu pot fi folosite pentru probarea celei de-a doua in­fracțiuni! Nu pot fi folosite ca probe înregis­trările video sau audio făcute de un terț, adică dacă eu filmez o bătaie sau un accident rutier, filmarea nu e probă. De asemenea, o altă aberație este următoarea: pentru o percheziție, procurorul trebuie să indice exact proba pe care urmează să o găsească, altfel procedura e nulă; în practică, procurorul are un denunț asupra faptei și face percheziția pentru a găsi probe care să-i con­firme fapta, nu poate ști dinainte ce va găsi. Pe de altă parte, suspecții și inculpații au dreptul să participe la audierea martorilor; un fapt repro­babil, pentru că aceștia din urmă îi vor intimida pe martori. Gândiți-vă, de pildă, la situația în care este chemat să depună mărturie func­țio­narul de la un consiliu județean împotriva președin­telui consiliului! În fine, pentru statutul de mar­tor protejat nu mai este suficient, ca până acum, să aduci suspiciuni rezonabile, trebuie să aduci probe sau indicii temeinice, ceea ce face insti­tuția martorului protejat ineficientă. Adă­ugați la asta dreptul la tăcere al martorului și veți avea o îngrădire considerabilă a posibilității de probare a infracțiunilor cu martori.

- Într-o altă intervenție publică ați declarat că PSD/ALDE/UDMR "agresează limba româ­nă". Ați putea să dați un exemplu?

- În limba română, suspect este persoana pentru care există o suspiciune. Aceasta era și de­finiția suspectului în Codul de procedură pe­nală. Prin modificarea adusă de Coaliția de la pu­tere, suspectul nu mai este persoana pentru care există o suspiciune, ci persoana pentru care exis­tă probe sau indicii temeinice că a săvârșit o in­frac­țiune. Dar înlocuirea peste tot, în Codul Pe­nal, a expresiei suspiciune rezonabilă cu pro­be sau indicii temeinice are consecințe grave, une­ori în chestiuni de viață și de moarte. Pentru a fa­ce o percheziție în cazul unui trafic de per­soa­ne nu ajunge suspiciunea rezonabilă că per­soa­ne­le traficate se află într-un loc, trebuie probe sau in­dicii temeinice. Pentru a pătrunde într-o lo­cu­in­ță în care un suspect periculos s-ar putea găsi, nu mai ajung suspiciunile rezonabile; tre­bu­ie pro­be sau indicii temeinice că el se află acolo și a înfăptuit o serie de fapte criminale. Cum am spus mai devreme, pentru a căpăta statut de martor amenințat nu mai sunt suficiente suspiciunile re­zo­nabile, ci trebuie probe sau indicii temeinice. Și aici poate fi o chestiune de viață și de moar­te, promovată cu iresponsa­bili­tate de partidele din coaliția PSD/ALDE/ UDMR.

- Moțiunea de cenzură, în care mulți ro­mâni au sperat, a eșuat. Cum comentați?

- Totul era previzibil! Coaliția PSD-ALDE-UDMR este solidară pe slăbirea justiției și este de așteptat să nu apară fracturi majore în coaliție, până când cele trei legi ale justiției, codul penal și codul de procedură penală, nu vor fi promul­gate.

- Pe lângă legile pe care le modifică cu mare zor, în disprețul adevărului și moralei, coa­liția aflată la conducerea României ma­nifestă o atitudine trufașă, bădărănească, și în relațiile internaționale. Dovadă, absența lui Li­viu Dragnea, a lui Călin Popescu Tăriceanu și a Vioricăi Dăncilă de la ziua Statelor Unite...

- 12 ambasade occidentale importante au trimis o scrisoare comună în care își arată îngri­jorarea față de modificarea codurilor penale, iar oficialii români au răspuns agresiv. Absența de la ziua Statelor Unite este un semnal că, pentru coaliția de guvernare, e mai importantă salvarea colegilor cu probleme penale decât relațiile in­ter­naționale ale României.

- A făcut bine președintele că a demis-o pe Laura Codruța Kovesi?

- Acum, că președintele s-a conformat de­ciziei Curții Constituționale și a semnat decretul de revocare, nu mai există motiv de suspendare. Decizia Curții Constituționale este foarte discu­tabilă, dar trebuie respectată, pentru că suntem stat de drept. Aștept în continuare referendumul pe justiție, de care președintele a vorbit, pentru că românii trebuie să-și spună părerea pe ches­tiunile foarte importante care privesc justiția.

- Cum vedeți viitorul imediat al țării, aflat în mâna unor politicieni interesați doar de des­tinul lor?

- Justiția nu este perfectă, am spus-o de multe ori, iar instituția care trebuie s-o regleze, Ins­pecția Judiciară, nu funcționează. Soluția este să facem reglajele fine în interiorul Justiției, nu să distrugem Justiția cu totul, cum se pregătește să o facă PSD-ALDE-UDMR. Pentru a scăpa de câteva dosare în care sunt cercetați politicieni, se aduc modificări la codul de procedură penală și la codul penal, care dezechilibrează sistemul penal în ansamblul său, și de care vor profita infractorii, nu numai cei din zona de corupție, ci și cei din zonele de violență, trafic de persoane, furturi. Avem o confruntare frontală pe justiție, între o coaliție de politicieni cu dosare penale și cetățenii care doresc normalitatea. Codurile au fost atacate la Curtea Constituțională, avem un res­piro până în toamnă, când se vor relua dez­ba­terile. Singurul mod în care putem avea câștig de cauză în toamnă vor fi protestele masive de stradă, care i-au făcut să dea înapoi de mai multe ori. Însuși fundamentul democrației în România este în pericol, trebuie să ne mobilizăm ca să îl apărăm.