VĂZUL
Culorile înviorează și scad tensiunea arterială
Ochii sunt cei care ne permit să ne orientăm în lume. Și mai ales culorile declanșează feluriți stimuli. Ele acționează direct asupra noastră prin retină, de aceea soluția ideală, când urmărim să obținem anumite efecte, este să combinăm culorile cu lumina: roșul înviorează, albastrul ne aduce în echilibru, verdele redă calmul. Retina transformă energia luminoasă în impulsuri pe care le transmite creierului, iar acesta eliberează o cantitate de serotonină, substanță cunoscută ca "hormonul fericirii". Dimpotrivă, deficitul de lumină, de exemplu în lunile de iarnă, ne poate crea o dispoziție melancolică. Deseori, medicii recomandă persoanelor care manifestă o depresie sezonieră să facă ședințe de fototerapie cu lămpi speciale. Însă acum, vara, nu există leac mai bun decât natura. De aceea ar trebui să faceți câte o plimbare de minimum jumătate de oră, în cursul fiecărei zile. Copiilor li se recomandă să stea mai mult la lumină, până la două ore pe zi. Astfel se stimulează secreția de dopamină, care protejează ochii, împiedicând o miopie rezultată din creșterea în lungime a globului ocular.
Verdele ne face bine: un studiu a arătat că simpla contemplare a unui peisaj verde are acțiune terapeutică. Autorii studiului au observat că pacienții aflați într-un salon de spital cu ferestrele spre parc au avut nevoie de mai puține analgezice după intervenția chirurgicală și au fost externați mai curând. De asemenea, cinci minute de mișcare într-o ambianță naturală sunt suficiente ca să ne aducă buna dispoziție. S-a constatat că oamenii care trec zilnic pe lângă spații pline de verdeață au un risc de infarct, hipertensiune și depresie mai redus decât al celor ce au mereu în fața ochilor doar o sumedenie de clădiri cenușii de beton. Specialiștii subliniază eficiența "băilor de pădure" practicate pe scară largă în Japonia. Acolo se știe că, numai privind pădurea, îți reduci nivelul de hormon al stresului cu 13,4%. În cadrul unui studiu sud-coreean, măsurătorile au indicat faptul că la femeile care se plimbaseră timp de o oră prin pădure, tensiunea, elasticitatea arterelor și capacitatea respiratorie se îmbunătățiseră cu până la 23%. La grupul de control, care făcuse o plimbare de aceeași durată prin oraș, nu s-a descoperit nicio îmbunătățire.
MIROSUL
Sănătate și bucurie
O undă subtilă de parfum, aroma unei prăjituri tocmai scoase din cuptor... mirosurile au o putere tainică, ele ne pot teleporta în trecut. Acesta este "efectul Proust", numit astfel după prozatorul francez Marcel Proust, care l-a descris în faimosul său roman "În căutarea timpului pierdut". Nasul este unicul organ de simț aflat în legătură cu cei doi centri de pe scoarța cerebrală care guvernează emoțiile și amintirile. În momentul când celulele olfactive din interiorul nasului - 30 de milioane la număr - sesizează un miros, memoria noastră afectivă primește un impuls electric. Atunci se întâmplă lucruri neobișnuite, după cum a demonstrat un studiu realizat la Universitatea Münster. Cercetătorii au realizat un experiment asupra unui grup de bărbați pe care i-au împresurat în somn cu arome de transpirație feminină. Subiecților li s-au modificat frecvența respirației, pulsul și, desigur, visele... Cu prilejul altui studiu, s-a constatat faptul amuzant că bărbații evaluează mult mai îngăduitor greutatea corporală a femeilor parfumate cu esențe de flori, socotindu-le cu vreo șase kilograme mai slabe.
Mirosurile plăcute favorizează sănătatea și bucuria de a trăi. Uleiurile eterice care se evaporă lent într-o lampă de aromaterapie au efecte diverse: lavanda alungă anxietatea, citricele înseninează starea de spirit, menta sau busuiocul alină durerile de cap, iar o pernă umplută cu ace de pin sau un masaj în talpă cu câteva picături de ulei de lavandă ne ajută să adormim mai ușor. Așadar, aromele acționează pe trei căi - prin atingere, prin nas și prin piele. Căci și aceasta din urmă percepe mirosurile: de pildă, atunci când pielea vine în contact cu parfumul de santal, rănile se cicatrizează mai repede. E posibil ca în curând și cancerul să fie combătut cu remedii de aromaterapie, studii preliminare există, iar la chimioterapie, miresmele sunt utilizate deja pentru a domoli teama pacienților. Receptori olfactivi se găsesc în multe organe, chiar și în bronhii, ceea ce conduce la ideea că s-ar putea încerca o asemenea modalitate complementară de tratare a astmului.
În concluzie, merită să ne antrenăm simțul mirosului, deoarece astfel stimulăm formarea de noi celule senzoriale. Din păcate, oamenii care și-au pierdut mirosul nu pot beneficia de această șansă. Milioane de europeni suferă de lipsa sensibilității olfactive, adesea intervenită brusc. Anosmia (cum se numește ea în limbaj medical) afectează calitatea vieții în ansamblu, având o influență negativă inclusiv asupra psihicului. Căci nu numai mirosul și gustul au de suferit, ci și libidoul.
SIMȚUL TACTIL
Lipsa atingerii creează depresii
Copiii vor să pipăie totul: acesta este modul lor de a cerceta lumea care îi înconjoară - și pe sine. Orice experiență tactilă este în același timp și una de autocunoaștere. Din păcate, odată ajunși la vârsta adultă, noi pierdem această deprindere. Pipăitul este singurul nostru simț autoreflexiv: prin el, ne percepem pe noi înșine ca persoane cu existență autonomă. Senzațiile tactile sunt importante pentru supraviețuirea noastră: senzorii de la nivelul pielii informează imediat creierul că plita este prea fierbinte sau vântul prea rece. Iar atingerea creează o legătură cu oamenii de lângă noi, un sentiment de intimitate și ocrotire. Ea face parte din experiențele fundamentale ale ființei umane. Dacă o primim în prea mică măsură, echilibrul nostru psihic va fi periclitat, deoarece pielea este organul de care depinde conștiința de sine. În prezent, se cunoaște bine faptul că lipsa atașamentului și a apropierii fizice în copilărie poate duce mai târziu la depresie sau la tulburări de conduită alimentară, așa cum sunt anorexia și bulimia. "Avem nevoie de patru îmbrățișări pe zi pentru a supraviețui, de opt pentru a ne simți bine și de douăsprezece pentru a ne asigura dezvoltarea interioară", precizează psihologii. Atingerile provoacă eliberarea de oxitocină și reduc stresul. Un studiu arată că durerile resimțite de femei se calmează atunci când ele se plimbă de mână cu partenerul. Masajele au un efect și mai puternic: cele clasice activează sistemul imunitar, suplimentând numărul leucocitelor "ucigașe", scad tensiunea arterială, previn inflamațiile musculare (așa-numitele miozite) și chiar s-a constatat că pot atenua suferințele fizice, stările de epuizare și labilitatea psihică la pacientele cu cancer mamar. Există însă și tipuri speciale de masaj: cel ritmic stimulează anumite organe și, în primul rând, inima, iar masajul psihoactiv constituie un sprijin eficient pentru persoanele depresive.
GUSTUL
Mâncați alimente amare
Unul dintre gusturi ne este nouă cel mai drag - și anume, dulcele. Îndată ce limba atinge ceva dulce, în creier ni se pornește un adevărat foc de artificii. Responsabilă pentru perceperea gusturilor este limba, dotată cu o mulțime de receptori. Însă noi reușim să gustăm numai cu condiția ca și simțul olfactiv să funcționeze normal. Orice experiență gustativă declanșează reacții metabolice și stimulează organele interne: se formează sucuri gastrice, iar bila începe să lucreze. Foarte sănătoase sunt principiile amare conținute în alimente cum ar fi anghinarea, adică exact cele pe care, de regulă, tindem să le respingem. Ele accelerează detoxifierea. Ficatul poate începe să lucreze mai bine și, în consecință, este întărită capacitatea de autoapărare a organismului. Conform unui studiu, principiile amare ne ajută să devenim mai supli: subiecților din grupul care a primit jumătate de grepfruit înainte de masă le-a fost mai puțin foame și au reușit să piardă în greutate. Pe măsura înaintării în vârstă, corpusculii din papilele gustative se împuținează și tocmai de aceea este util să-i stimulăm. De exemplu, făcându-ne timp să mestecăm pe îndelete, căci aceasta este o metodă bună de a intensifica gustul mâncării. Când suntem neatenți la masă, percepem mai puțin gusturile și, fără să ne dăm seama, mâncăm mai mult, tocmai pentru a compensa deficitul de gust.
AUZUL
Meloterapia potolește durerile
Seara simțiți că vă e dor de puțină liniște? Dacă la birou telefoanele sună întruna, dacă pentru pauza de prânz nu găsiți niciun colțișor liniștit, iar acasă copiii cer mereu atenție pe un ton plângăcios, este de înțeles că vi se umple paharul. Fiindcă urechea n-are cum să-și ia pauză vreodată. Când este expus la zgomot, creierul se află în stare de alarmă. El analizează zgomotele pentru a ne preveni în caz de pericol. O ambianță gălăgioasă suprasolicită sistemul imunitar, stresează și îmbolnăvește organismul. Potrivit unui studiu, la femeile care trăiesc într-un asemenea mediu, riscul de infarct se triplează. Totuși, organismul poate rezista și în condiții de zgomot dacă i se dă posibilitatea să se odihnească din când în când. Concluzia: acordați-vă momente de tihnă și liniște. Chiar e nevoie să țineți deschis aparatul de radio în timp ce navigați pe internet? Pentru sfârșitul de săptămână, alegeți-vă locuri liniștite - pădurea și muntele sunt ideale.
Pe de altă parte, sunetele pot fi și un minunat remediu, atunci când sunt întrebuințate cu un scop precis. În Antichitatea romană, muzica se folosea ca leac pentru depresie. Și în zilele noastre meloterapia ameliorează anumite suferințe, de pildă pe cele provocate de accidentul vascular cerebral, demență senilă sau Parkinson. "Când ascultăm muzică, sunetele influențează organismul prin intermediul sistemului nervos vegetativ. Respirația devine mai liniștită și încordarea dispare", explică specialiștii. Mai ales melodiile preferate acționează asupra centrului recompensei din creier, iar hormonii fericirii inundă corpul. Așa se face că pacienții au nevoie de mai puține anestezice în sala de operație dacă li se permite să asculte muzica "lor". Pentru inimă, forța terapeutică maximă o are muzica barocă: în cadrul unui studiu, s-a demonstrat că piesele muzicale ale lui Bach reduc tensiunea la fel ca betablocantele. Pacienții cu dureri de cap sistematice pot scădea doza de medicamente dacă ascultă regulat muzică clasică, de exemplu Mozart. De reținut: cei ce cântă cu vocea sau la un instrument obțin rezultate mai bune decât cineva care "doar" ascultă.
Ce este bun pentru simțuri
* Uleiurile de masaj - Atingerile reduc stresul și eliberează hormoni ai fericirii. Deci faceți-i partenerului dvs. un masaj, preferabil folosind un ulei. Și propriile atingeri au efecte pozitive: bătăile inimii se liniștesc, apare oxitocina.
* Parfumurile combat stresul - Aromele naturale acționează direct asupra simțurilor și a psihicului. Cercetătorii au descoperit că băile cu paciuli și santal sunt deosebit de relaxante.
* Ajutor pentru auz - Acuitatea auditivă scade cu timpul. De mare ajutor sunt aparatele auditive care, după cum reiese dintr-un studiu, contribuie și la menținerea capacității cognitive până la o vârstă înaintată. În prezent, industria de profil produce modele foarte discrete, aproape invizibile.
* Susținere din interior - Vitaminele fortifică sistemul nervos și pe cel imunitar. Combinând vitaminele B și C cu magneziu și zinc, obțineți o creștere a energiei la nivel celular și vă stimulați simțurile.
* Piele catifelată - Renunțați la fumat! Cremele de întreținere sunt obligatorii, ca și protecția solară și o alimentație sănătoasă. În completare, puteți lua colagen de băut sau în capsule.
Cum ne putem rafina simțurile
Cineva care își exersează simțul olfactiv va împiedica pierderea mirosului la bătrânețe, cine întrebuințează intens simțul tactil își favorizează percepția propriului corp și asigură bunul mers al relației de cuplu. Vă oferim mai jos câteva idei pentru antrenarea organelor de simț.
* Aromaterapie sub cerul liber - Pădurea face minuni: arborii eliberează în aer terpene și alte substanțe. Inspirând aceste uleiuri eterice, ne întărim sistemul imunitar.
* Atenție mărită - "Când vă plimbați, nu stați cu ochii în telefonul mobil. Faceți precum copiii: observați atent tot ce se petrece în preajma dvs. Ce foșnește în tufiș? Ce flori au răsărit pe marginea drumului?", ne sfătuiesc specialiștii.
* Mirosiți cu nesaț aromele - Care din ele vă creează bună dispoziție? Și care vă facilitează deconectarea, atunci când vă aflați într-o situație stresantă? De ce puteți simți atât de acut mirosul degajat de pielea partenerului dvs.? Întrebările de felul acesta vă rafinează percepțiile și vă fac mai receptivi la diversitatea infinită a lumii.
* Balsam de rufe, adio - Spray-uri odorizante pentru încăperi, nenumărate cosmetice: suntem în permanență înconjurați de parfumuri. Programați o zi de abstinență pentru celulele dvs. olfactive. Varianta ideală: o excursie în aerul pur de la munte.
* Antrenați-vă nasul - Ce mirosuri recunoașteți? Dintr-un studiu a reieșit că majoritatea oamenilor disting cel mai ușor aromele de cafea, mentă și vanilie. Începeți cu acestea, apoi testați treptat și altele, eventual mirodenii. Astfel aveți șansa de a preveni pierderea mirosului când veți înainta în vârstă.
* Delicatese în sprijinul vederii - Ciocolata amăruie îmbunătățește acuitatea vizuală. Autorii unui studiu afirmă că, timp de două ore după ce ați mâncat-o, veți vedea mai bine.
* Un răgaz pentru exerciții tactile - Închideți ochii și încercați să pipăiți diverse obiecte. Va fi un joc asemănător cu baba-oarba din copilărie. Și observați ce efect au atingerile. Cum se simte puloverul pe piele? Dar apa caldă sub duș? Așa, în joacă, veți afla mai multe despre nevoile dvs. Pielea este cel mai mare dintre organele noastre de simț - acordați-i atenția cuvenită.
* Scurtă meditație - Priviți vreme de 15 minute flacăra pâlpâitoare a unei lumânări. Ce culoare are ea? Cât de sus urcă? Astfel vă antrenați percepția și totodată vă eliberați mintea de gânduri.
* Faceți schimb de alintări cu partenerul - Dar nu oricum, ci cu toată convingerea! Dacă sărutarea de rămas-bun pe care v-o dați dimineața și îmbrățișarea de seară se petrec mecanic, organismul nu eliberează oxitocina, hormonul ce vă creează starea de mulțumire.
* Mergeți desculți - În degetele de la mâini și de la picioare se găsesc cei mai mulți receptori tactili. În țările vest-europene există parcuri special amenajate pentru plimbări cu picioarele goale. Acolo, vizitatorii calcă pe pietre încălzite de soare și pășesc în balans pe trunchiuri de copac culcate la pământ, pipăind cu tălpile scoarța lor aspră.