FASOLEA PĂSTĂI - Inamicul diabetului și al obezității

Ilie Tudor
În lume, există nu mai puțin de 130 de feluri de fasole verde. Păstăile pot avea diferite dimensiuni, culori sau combinații de culori, iar varietatea lor nu este întâmplătoare, fiind core­lată cu proprietăți terapeutice diferite. Pentru că da, fasolea verde are calități vindecătoare incontes­tabile, fiind folosită cu succes în dieta a peste o sută de afecțiuni. De fapt, păstăile sunt un fel de antidot la multe dintre relele alimentației moderne, deoarece au conținut scăzut de zahăr, reglează acti­vitatea pancreasului și, prin conținutul ridicat de clorofilă, detoxifică organismul.

Ce fel de fasole verde folosim în terapie

Deși titulatura "oficială" este de fasole verde, de regulă fasolea păstăi pe care o gă­sim în piețe și în magazine are culoarea... gal­benă, mai rar verde sau verde cu dungi roșietice. Culoarea galbenă a păstăilor vine de la flavo­noi­dele (substanțe cu efecte antiinflamatoare și an­ti­oxidante) pe care le conține; culoarea verde a păstăilor vine de la conținutul mare de clorofilă (care are o acțiune depurativă, antitoxică); culoarea roșcată cu care este uneori împestrițată fasolea vine de la așa-numiții pigmenți antocianici (cu efecte antitumorale și antioxidante puternice). Așa­dar, toate varietățile de păstăi sunt bune în terapie, cu condiția să fie sănătoase, fără brunificări, fără porțiuni deshidratate sau cu colorația schimbată. Cu cât fasolea are, indiferent de soiul său, o colo­rație mai vie, mai intensă, cu atât are o acțiune mai puternică.

Cum preparăm și cum consumăm fasolea verde

De regulă, fasolea se consumă fiartă rapid în apă sau, mai bine, în abur, gătirea îndelungată dis­trugându-i mare parte dintre vitamine și alte prin­cipii active. De asemenea, conservele cu fasole păs­tăi nu mai păstrează - conform studiilor nutri­țio­niștilor - aproape nimic din puterea curativă a păstăilor proaspăt gătite. Aceasta, spre deosebire de fasolea verde păstrată prin congelare, care con­tinuă să aibă mai mult de 50% dintre calitățile nu­tri­­tive și terapeutice ale celei proaspete.
Fasolea verde fiartă rapid se obține prin punerea păstăilor bine spălate și curățate de im­purități într-o oală de inox, în care apa deja fierbe. Se lasă să clocotească la foc mic și păstăile se în­țeapă din timp în timp cu o furculiță. În mo­mentul în care ele au devenit moi și furculița intră cu ușu­rință, fierberea s-a încheiat. Unii bucătari "profe­sioniști" adaugă bicarbonat de sodiu la fierbere, pentru a menține culoare vie a păstăilor - este o gre­șeală, prin această metodă distrugându-se mul­te principii active. La fierberea păstăilor se poate adăuga spre final ulei, suc de roșii și condimente, ori un sos alb (obținut prin amestecarea unei lin­guri de făină cu un gălbenuș și smântână) etc.
Fasolea verde fiartă în aburi se obține cu ajutorul așa-numitelor steamer-e (steam = abur în limba engleză), aparate electrice care se găsesc în comerț. Înainte de a fierbe fasolea, păstăile se spa­lă bine și se curăță. După expunerea la abur, fasolea se lasă să se răcească și se poate consuma simplă (cu ulei de măsline și cu sare) ori cu diferite sosuri (de busuioc, de măsline, de mentă, de ghim­bir, de cimbru). Fierberea fasolei în abur este cea mai sănătoasă metodă de preparare termică des­coperită până în prezent, prin care sunt păstrate foarte multe dintre vitaminele, mineralele în formă asimilabilă, pigmenții și celelalte substanțe active din această leguminoasă.

Fasolea verde și diabetul

Un consum ridicat de fasole verde înce­ti­nește asimilarea zaharurilor, da­torită conținutului de fibre ali­men­tare al acestei legumi­noase, ceea ce menține con­stantă glicemia și protejează pan­creasul. În sezon, se re­co­mandă curele cu o du­rată de o lună, timp în care se consumă 5-6 zile pe săptă­mână acest aliment. Din fericire, pe timpul sezonului rece, poate fi consu­mată fasolea păstăi conservată prin congelare, care are efecte la fel de bune în ținerea sub control a diabetului. Consumul frecvent de fasole verde este de natură să scadă glicemia prin acțiune directă (tecile de fasole conțin substanțe hipoglicemiante), dar și prin stimularea activității pancreasului. Ca atare, se recomandă consumarea, de măcar trei ori pe săptămână, a unei porții de fasole verde, dacă suferiți de diabet de tip 1 sau 2. Beneficiile sale sunt prevenirea complicațiilor acestei boli (neuro­patie, nefropatie, tulburări cardiovasculare), scăde­rea sau menținerea dozelor de insulină la un nivel acceptabil în cazul în care boala este insulino-tratată.

Fasolea verde, supragreutatea și obezitatea

O porție mare de păstăi (240 de gra­me), gătite cu puțin ulei, condi­mente și ceapă verde, conține mai pu­țin de 300 de calorii, în schimb, creea­ză o senzație de sațietate dura­bilă, constituind un felul doi mai mult decât îndestulător. De aceea, acest aliment este un adevărat medicament de slăbit, recomandat cu atât mai mult cu cât stimulează tranzitul intestinal și are proprietăți diuretice, ajutând, astfel, la o scădere mai rapidă în greutate. Per­soa­nele care au nevoie să slăbească și să-și stabilizeze rezultatele ar trebui neapărat să-și introducă în dieta săptămânală fa­solea verde. Aceasta poate fi deopotrivă garnitură sau fel principal de mâncare, diminuând cantitatea de calorii consumate la fiecare masă, împiedicând re-apariția rapidă a senzației de foame. Nu în ulti­mul rând, fasolea verde împiedică depunerea rapi­dă a excesului de glucoză, sub forma straturilor de grăsime, întrucât această legumă are un indice gli­cemic foarte scăzut.

TRATAMENTE INTERNE

* Ateroscleroza - foarte multe dintre sub­stanțele active conținute de fasolea verde au o ac­țiune demonstrată de prevenire a formării plăcilor de aterom pe artere. Vitaminele A și C, magneziul, potasiul, acizii grași conținuți în păstăile de fasole, toate contribuie la acest efect anti-aterosclerotic, scăzând procentul de colesterol negativ (LDL) și împiedicând oxidarea și depunerea acestuia pe pe­reții vaselor de sânge.
* Prevenirea cancerului de colon - vita­minele și pigmenții din tecile păstăilor protejează celulele intestinului gros de acțiunea mutagenă a unor substanțe cancerigene găsite frecvent în ali­mentația modernă. Apoi, s-a demonstrat că fibrele alimentare conți­nute de fasole reduc cu peste 50% posibilitatea de a face cancer de colon, dacă sunt consumate constant.
* Tulburări de memorie - vitamina B1, conținută de fasolea verde, are un rol important în stimularea și în menținerea funcțiilor cognitive ale creierului, în special a memoriei. Ea participă la sinteza acetilcolinei, un neurotransmițător esențial pentru memorie, a cărui absență este corelată cu apariția Alzheimer-ului.
* Osteoporoză, rahitism - fasolea este printre cele mai bogate alimente în vitamina K și, în plus, prezintă avantajul că poate fi consumată în cantități mari. Or, vitamina K joacă un rol cru­cial în menținerea sănătății sistemului osos. Un studiu german din 2003, făcut sub conducerea dr. S. Bügel, arată, de pildă, că femeile ajunse la me­nopauză și care consumă regulat vitamina K din surse naturale, sunt mult mai puțin afectate de osteo­poroză și mult mai puțin susceptibile la frac­turi. Această vitamină, conținută din abundență de fasole, încetinește acțiunea unor celule, numite osteoclaste, care sunt responsabile de pierderea de substanță osoasă.
* Litiază biliară - consumul de fasole verde aduce în organism o cantitate importantă de fibre alimentare, adică de substanțe nedigerabile, care joacă un rol de "mătură" în organism, curățând tu­bul digestiv. Ei bine, cercetările arată că un con­sum regulat al acestor fibre alimentare previne și apariția litiazei biliare.
* Hipertensiune arterială - magneziul și potasiul din fasolea verde sunt două "medica­mente" care fac un tandem redutabil în reducerea și stabilizarea tensiunii arteriale. Se recomandă consumul a 240 de grame de fasole pe zi, vreme de măcar o lună, tratamentul fiind util și pentru prevenirea unor complicații grave ale hiperten­siunii arteriale, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral.
* Constipație - cercetătorii de la Facultatea de Medicină din Chicago au arătat că două porții de fasole verde (aproximativ 280 de grame), con­sumate zilnic, con­țin doza ideală de fibre alimen­tare insolubile, necesară pentru norma­lizarea tran­zitului intestinal. Cele aproximativ 30 de grame de fibre alimentare conținute în două porții de fasole verde împing, precum un piston, materiile rezi­duale din co­lon, curăță pereții in­tes­tinului gros și ajută la refacerea florei intesti­nale afectată de hra­na ne­sănătoasă.
* Valori ridicate ale coles­terolului și ale trigliceridelor - aceleași fibre ali­mentare men­ționate ante­rior in­tervin și în scăderea nivelului gră­similor și al zahărului din sânge. Cercetătorii au arătat că doar 180 de grame de fasole verde, consu­mată zilnic vre­me de 28 de zile, contribuie la o scă­dere a coleste­rolului negativ (LDL) cu 10-20%.
* Adjuvant în hepatită și în ciroză - fasolea verde fiartă este printre mâncărurile cele mai bine tolerate de ficat, fiind reco­mandată în mod special persoa­nelor care su­feră de hepatită cro­­nică, mai ales cu evoluție spre ciroză. Ea con­ține pro­teine cu grad redus de toxicitate, vi­ta­mine care susțin activitatea fica­tului, dar și alte substanțe cu efect tonic he­pa­tic. Doza zilnică de fasole păstăi recomandată este de 150-200 de grame.
* Astm - beta-carotenul și flavonoidele con­ținute din belșug de păstăile de culoare galben-intens, precum și vitamina C, pe care o găsim în toate tipurile de fasole verde, au efecte antiin­flamatoare puternice asupra căilor respiratorii și reduc intensitatea reacției alergice. Pe timpul verii, se recomandă curele cu o durată de o lună, timp în care se consumă câte 250 de grame de fasole, de cinci ori pe săptămână.
* Osteoartrită, artrită reumatoidă - fa­solea verde conține, pe lângă antireumaticele cla­sice (vitamina A și C, flavonoidele), un oligoele­ment mai puțin întâlnit: cuprul în formă organică, asimilabilă. O suplimentare a cuprului din dietă duce la o reducere semnificativă a simptomelor reu­matismului (în special a durerii și a rigidității articulare), efectele fiind durabile. Se recomandă ca atare curele de 3-6 săptămâni, timp în care se con­sumă minimum 1,6 kg de fasole păstăi săptă­mânal.
* Imunitate - se recomandă consumul păstăi­lor de culoare galben-intens sau verzi, cu pigmen­tații închise, roșietice. Aceste tipuri de fasole con­țin numeroase substanțe active (vitamine, flavo­noide, antociani) care stimulează producția și acti­vează celulele sistemului imunitar. Persoanele care sunt sensibile la infecții, care au predispoziții spre afecțiuni tumorale, ar trebui să consume mă­car o dată la două zile o porție de fasole gătită la abur sau prin fierbere rapidă
* Convalescență, astenie - fasolea verde se consumă fiartă, adăugându-i-se doar sare și condimente, puțin ulei și suc de lămâie, așa încât să fie ușor digerabilă. Este ușor de metabolizat, cu condiția să nu aveți intoleranță digestivă la acest aliment, iar în plus, conține, pe lângă o serie în­treagă de minerale și de vitamine, acid silicic, o substanță cu proprietăți energizante.
* Migrenă - riboflavina (vitamina B2), sili­ciul organic, flavonoidele conținute de fasolea ver­de s-a demonstrat că reduc frecvența atacurilor de migrenă, indiferent de natura acestora. Persoanele care suferă de migrenă ar trebui să consume măcar de 4 ori pe săptămână acest aliment, mai ales în zilele în care trebuie să facă eforturi mari, psihice sau intelectuale.
* Magneziu și calciu - 250 de grame de fasole păstăi asigură aproape un sfert din necesarul zilnic din aceste două minerale constitutive. Mai puțin de 25% din necesarul de calciu sau de mag­ne­ziu nu pare să fie mult, însă cercetările au de­monstrat că mineralele primite din diferite surse naturale sunt mult mai eficient asimilate și folosite de către organism, decât cele primite dintr-o sursă unică, cum ar fi lac­tatele ori tabletele cu calciu. Astfel, fasolea verde, deși nu este o cam­pioană a aces­tor minerale, este foarte importantă, deoarece ajută la diver­sificarea surselor din care acestea provin.
* Fier - fasolea verde este una dintre cele mai bune surse vegetale de fier organic, conținând un pro­centaj mai mare din acest oligo­ele­ment decât spanacul sau chiar decât urzica. Acest mineral este esențial pentru transportul oxige­nului de la plămâni către toate țesu­turile orga­nismului, pentru produ­ce­rea de energie în organism. În afa­ră de fier, fasolea verde mai con­ține alte două oli­goelemente im­portante și anume: cuprul și zincul.
* Vitamina A - o porție de fasole verde asigură în mod normal 30% din necesarul acestei vita­mi­ne, însă la fasolea de un galben intens se poate ajunge și la 50%. A­ceastă vitamină este esen­țială pen­tru vedere, pentru sistemul imu­ni­tar și pentru protecția organis­mului împotriva radi­calilor liberi.
* Vitamine din complexul B - patru vitamine din acest com­plex, adică B1, B2, B3 și B6 sunt conținute în cantități considerabile de către păstăile de fasole. Sunt vitamine foarte importante pentru organism, esențiale pentru sistemul nervos, pentru sistemul imunitar, pentru procesele de asi­milație ale zaharurilor, proteinelor și grăsimilor.
* Vitamina C - un sfert de kilogram de fasole consumată zilnic acoperă aproape 50% din nece­sarul zilnic din această vitamină. Vitamina C este esențială pentru lupta organismului împotriva in­fec­țiilor, pentru menținerea sănătății aparatul cardiovascular, pentru echilibrul hormonal.
* Vitamina K - în acest domeniu, fasolea este pe podium, fiind printre cele mai bogate alimente în această vitamină. Doar 250 grame de păstăi aco­peră aproape 100% necesarul de vitamina K, foarte importantă pentru rezistența oaselor (ajută la "sudarea" moleculelor de calciu din os), pentru procesele de coagulare și de refacere a țesuturilor distruse.

Precauții și contraindicații

Persoanele care suferă de litiază renală cu oxa­lați vor consuma cu prudență fasole verde, nu mai des de o dată pe săptămână. Aceasta, deoarece fa­solea are un conținut destul de ridicat de săruri ale acidului oxalic. În caz de dispepsie, de predis­poziție spre meteorism, fasolea verde se va consu­ma de preferință condimentată cu plante carmi­native, cum ar fi cimbrul, busuiocul, chimenul, oregano.