Până în ziua de astăzi, cancerul a rămas un diagnostic înfricoșător, atât pentru bolnavul în cauză, cât și pentru familie și prieteni. Totuși, datorită progreselor științei și practicii medicale, îmbunătățirilor chimio- și radioterapiei, ca și chirurgiei video-asistate, oncologii au putut formula în ultimii ani un prognostic mai optimist pentru numeroși dintre pacienții lor. După cum ne informează statisticile, aproximativ jumătate dintre ei se mai află încă în viață, la cinci ani de la stabilirea diagnosticului. Ceea ce, la multe tipuri de tumori, aceasta înseamnă de fapt șansa unei vindecări de durată, deoarece aceleași statistici medicale arată că, după trecerea celor cinci ani, recidivele sunt în general foarte puțin probabile. Din păcate, situația bolnavilor cu tumori agresive, metastazante, a fost mult mai nefavorabilă până în prezent. Însă acum există speranță și pentru acești pacienți. Apariția unei clase de preparate inovatoare, medicamentele imuno-oncologice, a deschis o nouă eră în terapia anticancer. "Cu ele, tratamentul multor tumori maligne face un considerabil pas înainte", afirmă oncologii.
În ce constă noutatea acestei terapii?
Pentru o parte dintre pacienți, noile medicamente s-au dovedit a fi net superioare chimio- sau radioterapiei. Medicii ne explică de ce: "Ele nu țintesc direct tumora, ci se adresează mai curând sistemului imunitar, ajutându-l să recunoască și să distrugă celulele care se înmulțesc necontrolat, sau cel puțin să le stopeze proliferarea". Rolul de "terminator" al celulelor maligne le revine limfocitelor T, numai că la unele forme de cancer ele sunt induse în eroare și inactivate de semnalele trasmise de anumite structuri formate pe suprafața celulelor tumorale, prin care acestea își maschează natura, astfel reușind să deruteze sistemul imunitar, pentru a supraviețui și a se dezvolta în continuare. Medicamentele imuno-oncologice, numite de altfel "inhibitori ai punctelor de control imun", sunt destinate să blocheze tocmai acele structuri de camuflare ale celulelor canceroase, permițând limfocitelor T să le identifice și să le atace. Iar sistemul natural de apărare al organismului este incomparabil mai eficient decât citostaticele sau röntgenterapia, care nu pot garanta nimicirea tuturor celulelor maligne, existente undeva în corpul bolnavului. De aceea, o asemenea terapie, ce mizează pe potențarea propriei imunități, oferă chiar posibilitatea de a vindeca pacienții cu tumori rezistente la tratamentul clasic.
Când a fost descoperit acest potențial de vindecare?
Descoperirea faptului că organismul are capacitatea de a învinge cancerul cu armele sale proprii nu este nouă. În secolul XIX, medicii au observat că unele tumori maligne intrau în remisie sau chiar dispăreau complet, după ce pacientul avusese o infecție. Această constatare nu putea fi interpretată decât într-un singur mod: microorganismele patogene stimulaseră sistemul imunitar, așa încât el izbutise să combată cu succes și celulele canceroase.
Însă la data respectivă nu a fost posibilă clarificarea în detaliu a mecanismelor acestui proces și nu s-a reușit o activare țintită a sistemului imunitar al pacienților, din care cauză, terapia n-a mai trezit interes și a fost dată uitării. Dar la sfârșitul secolului XX, medicii înțelegeau mult mai bine conlucrarea complexă a diverselor categorii de celule imunitare. În consecință, în anul 2011, a fost omologat primul inhibitor al punctelor de control imun pentru tratarea melanomului malign într-un stadiu avansat. Astăzi există deja mai multe medicamente, destinate diferitelor tipuri de cancer. De exemplu, celulele CAR T sunt utilizate în leucemie și în cancerul ganglionilor limfatici. Este vorba despre limfocite T izolate din sângele unui pacient și apoi reprogramate în laborator, cu ajutorul ingineriei genetice, astfel încât ele devin capabile să recunoască și să atace direct celulele canceroase din sânge.
Unde se obțin succese de durată?
În tratamentul unui melanom malign cu metastaze, terapia imuno-oncologică reprezintă o adevărată revoluție. Când este depistat precoce, melanomul malign se îndepărtează ușor printr-o intervenție chirurgicală, iar pacientul va fi vindecat - cu condiția ca toate celulele canceroase să fi fost excizate. În schimb, odată ce a ajuns într-un stadiu avansat, această formă de cancer se manifestă extrem de agresiv: se diseminează rapid în organism, adesea mai întâi în ganglionii limfatici și ulterior în plămâni, ficat sau creier. De regulă, melanomul malign este rezistent la chimioterapie. Până nu demult, diagnosticarea lui echivala cu o condamnare la moarte pentru pacienți. De obicei, speranța lor de viață se reducea la mai puțin de un an. Terapia cu inhibitori ai punctelor de control imun a schimbat această situație tragică.
Mai multe studii atestă faptul că administrarea lor asigură o supraviețuire mai îndelungată, cu absența simptomelor bolii. "La 40% până la 60% dintre pacienți, tumora își micșorează volumul cu minimum 30%. În cazul cel mai fericit, se poate observa cu mijloacele imagisticii medicale că metastazele - din ficat sau din plămâni, de pildă - au dispărut complet", spun medicii. Acestea sunt rezultatele la melanomul malign, comparativ cu alte tipuri de cancer, unde numai circa 20% dintre bolnavi răspund deocamdată la terapia imuno-oncologică.
Cum se prezintă tratamentul?
De obicei, pacienților li se face la intervale de două sau trei săptămâni câte o perfuzie, care durează între 30 de minute și o oră. Încă nu s-a stabilit cât timp trebuie continuată terapia. Dermatologii acordă de regulă un spațiu de doi ani, până la prima încercare de a înceta administrarea medicamentului. Fiindcă a reieșit din studii că, după această perioadă, cancerul nu a mai revenit la nouă pacienți din zece. Însă la unele clinici oncologice, dacă se observă că bolnavii au o evoluție bună, terapia se sistează deja după șase luni. "Nu putem ști care este soluția optimă, deoarece nu dispunem încă de date pe termen lung", mărturisesc medicii.
Care pot fi eventualele efecte secundare?
Majoritatea pacienților suportă bine terapia imuno-oncologică. Totuși, există în principiu și riscul ca, ulterior, limfocitele activate să se comporte agresiv în raport cu țesuturile propriului organism, așa ca în bolile autoimune. Într-o asemenea situație, este teoretic posibilă apariția de inflamații în orice organe - ceea ce se întâmplă mai frecvent în intestin, tiroidă, plămâni, ficat sau la nivelul pielii. Aceste efecte secundare trebuie descoperite și tratate neîntârziat. De aceea, este necesar ca de terapia imuno-oncologică să se ocupe doar medici specializați în aplicarea ei.
Medicamentele se pot combina?
În ultima vreme, la melanomul malign se folosește și un protocol terapeutic mai complicat, așa-numitul dublu blocaj al punctelor de control imun. El constă în stimularea limfocitelor T prin intermediul a doi inhibitori ai formațiunilor de apărare de pe suprafața celulelor tumorale. Însă această formulă de tratament sporește riscul de producere a efectelor secundare: "60% dintre bolnavii tratați cu dublul blocaj al controlului imun au de suportat minimum un efect secundar grav, pe când la administrarea unui singur medicament, rata nu depășește 20%."
Alegerea formei de terapie adecvate fiecărui pacient în parte se va face în urma unei discuții personale între medic și pacient și ea depinde de numeroși factori: de starea generală a bolnavului, de afecțiunile asociate și, nu în ultimul rând, de tipul tumorii.
Ce ne rezervă viitorul?
Actualmente se află în derulare, în diverse țări, în jur de 1000 de studii care testează substanțe cu acțiune imuno-oncologică. Iar lista indicațiilor terapeutice pentru aceste medicamente se extinde de la o lună la alta. Unii cercetători verifică posibilitatea de a îmbunătăți prognosticul pacienților printr-o combinație de citostatice și inhibitori ai punctelor de control imun.
Această variantă pare a fi promițătoare la cancerul pulmonar și mamar. Alte studii indică faptul că administrarea concomitentă de inhibitori ai punctelor de control imun și celule CAR T ar putea fi o soluție pentru anihilarea mecanismelor de apărare ale tumorilor colo-rectale, care nu permiteau celulelor imunitare să pătrundă în interiorul lor. Așadar, pare îndreptățită speranța că în următorii ani se vor obține rezultate considerabil mai bune în tratamentul cancerelor ajunse într-un stadiu avansat, care produc deja metastaze. Deși, bineînțeles, ar fi de dorit să nu ne îmbolnăvim.
Cum putem preveni cancerul?
O rețetă universal valabilă de prevenire a cancerului nu există, însă cei mai mulți dintre specialiști sunt de părere că un stil de viață sănătos poate reduce drastic riscul de a dezvolta o afecțiune malignă.
SFATUL SPECIALISTULUI
Fiți atenți la alimentație - Riscul de cancer va scădea în mare măsură, dacă nu veți consuma mai mult de 500 g de carne roșie (inclusiv mezeluri) pe săptămână și veți reduce la minimum cantitatea de zahăr și grăsimi. Un important efect de protecție îl au alimentele bogate în fibre: cerealele integrale, leguminoasele, fructele și legumele.
Mențineți greutatea corporală în limite normale - Este un fapt dovedit că în special cancerul de colon și de sân (la femeile aflate la menopauză) apare mai frecvent la persoanele obeze, la cele cu diabet de tip 2 și la pacienții cu sindrom metabolic.
Faceți suficientă mișcare - În primul rând, activitatea fizică vă ajută să rămâneți supli. Apoi, în prezent se cercetează dacă într-adevăr mișcarea activează în organism mediatori chimici capabili să ofere protecție împotriva cancerului. În orice caz, analiza statisticilor medicale impune constatarea că oamenii care practică un sport se îmbolnăvesc mai rar de cancer de colon decât restul populației. Și la cancerul mamar, la cel uterin, ca și la alte tipuri de tumori, specialiștii văd o legătură clară între sedentarism și apariția tumorilor.
Nu fumați - Chiar și la fumătorii pasivi, inhalarea fumului de țigară sporește riscul de dezvoltare a unor tumori la plămâni, cap și gât, ca și a unui cancer mamar sau colorectal.
Nu depășiți măsura la alcool - Consumul exagerat poate favoriza apariția cancerului cavității bucale și al celui de esofag, a tumorilor hepatice, a cancerului colorectal, iar la femei, a celui mamar.
Asigurați-vă protecția solară - Nimeni nu mai contestă astăzi faptul că expunerea prelungită la radiațiile ultraviolete pregătește un teren favorabil pentru melanomul malign, carcinomul scuamocelular și cel bazocelular. Mai ales cei care în tinerețe au stat mult la soare neprotejați își vor deconta imprudența mai târziu, când se vor confrunta cu un risc crescut de cancer. Și încă un lucru de reținut pentru persoanele care apelează la solarii, din dorința de a da pielii lor o frumoasă nuanță arămie: radiațiile de la studioul de bronzat sunt tot atât de dăunătoare ca acelea din plin soare, la miezul zilei.
Alăptați sugarii - Femeile care își alăptează bebelușii mai mult de șase luni se îmbolnăvesc mai rar de carcinom mamar.
Controlați-vă preventiv - Faceți controalele necesare pentru depistarea precoce a cancerului. Cu cât un stadiu preliminar sau o tumoră se descoperă mai curând, cu atât tratamentul va da rezultate mai bune.
Nu vă grăbiți cu terapia de substituție hormonală - Femeile care au simptome atât de neplăcute în anii ce preced menopauza, încât nu vor să renunțe la administrarea de hormoni, ar trebui să ia doze cât mai mici și pe o perioadă cât mai scurtă. Acest tratament poate crește riscul de cancer.
Acceptați vaccinurile - Chiar și copiii de vârstă fragedă ar trebui vaccinați împotriva hepatitei B. Fiindcă, odată instalată și cronicizată, această boală infecțioasă poate evolua mai întâi spre ciroză, pentru ca ulterior să ducă la un cancer hepatic. Iar adolescenții, atât fete, cât și băieți, sunt sfătuiți să se imunizeze contra virusului Papilloma uman (HPV), înainte de a avea primul contact sexual. Virusul amintit poate declanșa nu numai un cancer de col uterin, ci și formarea de tumori în cavitatea bucală, în faringe, la penis și anus.
Descoperiri care ne dau speranță
Vești bune: la aceste forme de cancer, terapia imuno-oncologică reușește încă de pe acum să prelungească viața unor pacienți grav bolnavi. În viitor, se vor adăuga și alte indicații terapeutice.
* Melanomul malign - Inhibitorii punctelor de control imun sunt recunoscuți ca tratament pentru melanomul malign într-un stadiu avansat sau cu metastaze. La unii pacienți, medicamentul duce la dispariția completă a celulelor canceroase.
* Limfomul non-Hodkin - În cazul în care pacienții cu această formă de cancer al ganglionilor limfatici nu răspund la terapiile clasice ori suferă o recidivă după o perioadă mai îndelungată, este permisă administrarea preparatelor imuno-oncologice.
* Cancerul pulmonar - Și aici, se admite utilizarea de inhibitori ai punctelor de control imun în tratarea pacienților aflați într-un stadiu avansat al bolii. Această terapie a avut ca efect creșterea speranței de viață a suferinzilor.
* Leucemia - În clinicile americane, se folosește curent terapia celulară CAR T pentru pacienții cu leucemie limfatică acută, la care s-au epuizat toate celelalte metode de tratament. Astfel sunt vindecați aproximativ 50% dintre pacienți.
* Carcinomul renal - Un studiu publicat în prestigioasa revistă "New England Journal of Medicine" confirmă că un inhibitor al punctelor de control imun poate determina remisia cancerului renal, la care alte opțiuni terapeutice au dat greș.
* Cancerul de vezică - Terapia imuno-oncologică se utilizează la cancerul de vezică avansat sau cu metastaze, atunci când citostaticele nu mai dau rezultate sau când administrarea lor nu este posibilă, din cauza efectelor secundare.
* Tumorile cerebrale - În cadrul unor studii, au fost testate - parțial, cu succes - diverse formule imuno-oncologice la tumorile maligne dificil de tratat.