TIA ȘERBĂNESCU: "PSD a adus bancul românesc la valoarea din timpul lui Ceaușescu"

Claudiu Tarziu
Analiza politică a lunii AUGUST

"Nu ne putem aștepta la o schimbare de guvern"

- De aproape doi ani, constatăm în rubrica "Spectator", tendințele, gafele și efectele gu­ver­nă­rii PSD - Dragnea. Ne-am îngrijorat, ne-am amu­zat, dar acum am ajuns într-un moment dra­matic. Do­vada: represiunea violentă a mani­fes­tației de pro­test a Diasporei, de către Jandarmeria acționată de reprezentanți ai puterii. Ce e de făcut? Singura speranță să stea tot în PSD, care ar putea instala un nou Cabinet, poate ceva mai competent și mai puțin corupt?

- Nu ne putem aștepta la o schimbare de gu­vern. Și în niciun caz ca PSD să propună o va­riantă mai bună de Cabinet. După cum s-a văzut, au mers din rău în mai rău. De altfel, imediat ce a fost lan­sată ideea schimbării componenței guver­nu­lui, când chiar o "clasică" a PSD, să zic așa, Eca­terina Andronescu, a cerut demiterea Cabinetului Dăncilă și demisia din fruntea partidului a lui Liviu Drag­nea, acesta din urmă a spus un "nu" hotărât. Re­tra­gerea lui Dragnea și schimbarea lui Dăncilă ar fi fost o manevră de salvare a PSD, atât pe plan in­tern, cât și pe plan internațional. Dar Dragnea nu vrea și pace. El pare să nu mai aibă nici măcar un minim ins­tinct de conservare. Dragnea a afirmat că Dăn­cilă va rămâne premier cel puțin până în 2020, și nu se va face nicio remaniere a actualului gu­vern.

"Liviu Dragnea se înrăiește pe zi ce trece"

- Totuși, felul în care Jandarmeria a brutalizat manifestanții pe 10 august, la mitingul Diasporei, are cel mai mare impact politic. Liderii PSD nu conștientizează că trebuie să răspundă cineva?

- La mitingul Diasporei din 10 august, PSD a silit Jandarmeria să reacționeze atât de prost și de disproporționat, încât guvernarea s-a compromis definitiv. Represiunea sângeroasă a manifestației de stradă a fost asimilată, atât la noi, cât și în Occi­dent, cu mineriada din 13-15 iunie 1990. Dragnea este văzut ca un nou Dracula, al doilea după Ceau­șescu. Au apărut voci care se întreabă dacă Ro­mâ­nia mai poate asigura, în aceste condiții, președinția Consiliului UE. Austria ne-a cerut explicații pentru rănirea unor jurnaliști, Israelul, pentru agresarea unor cetățeni ai săi care erau turiști în București, iar Liviu Dragnea, în loc să se calmeze, se înrăiește pe zi ce trece. Și supralicitează. Așa încât a răspuns cu un miting anemic de "susținere a Jandarmeriei", în fapt, contra președintelui Iohannis, la protestele din 10 august - pe care le consideră "o lovitură de stat eșu­ată". Într-adevăr, pare că am asistat la o tentativă de lovitură de stat, dar pusă la cale chiar de Drag­nea. Opinia publică a fost pregătită, înaintea mani­festațiilor de protest, să accepte o corecție a Dias­porei, care a fost insultată în fel și chip. Mai mult, analiza evenimentelor din 10 august ne arată că trupele de mardeiași provocatori au fost puse la cale de către Putere, pentru a justifica intervenția în forță a trupelor de jandarmi. Modelul este cel folosit la mineriade. Și, mai aproape în timp, de Er­do­gan, în Turcia. Îi cam plătește degeaba Dragnea pe consilierii lui străini dacă îi vând rețete vechi. Represiunea din 10 august a avut două scopuri, din fe­­ricire neatinse: compromiterea Diasporei - care în majoritatea ei a votat mereu contra PSD - și com­­promiterea oricărei manifestații de stradă ulte­rioa­re. Rezultatul este că PSD a scăzut în sondajele de opi­nie la 25%. Pare-se că sunt și destui pesediști care s-au simțit cel puțin jenați de represiunea aceasta.

- Liviu Dragnea a căutat să abată atenția de la gravitatea intervenției violente a jandarmilor, plân­gându-se că a fost victima unei tentative de asa­sinat!

- Liviu Dragnea e pierdut cu totul în propriile scenarii fantasmagorice: manifestațiile de protest sunt "tentative de lovitură de stat", împotriva lui se pun la cale atentate... Cum ar veni, avem o lovitură de stat eșuată, o tentativă de asasinat eșuată, o gu­ver­­nare eșuată... Scenariul "asasinatului" a stârnit râsul întregii lumi. După mai bine de un an, Drag­nea și-a amintit brusc că a observat patru inși care se uitau urât la el într-un restaurant și că un prieten l-a avertizat că aceia sunt asasini plătiți de Soros. Nu ne-a spus cum a scăpat din acest atentat cu "priviri asasine", nici de ce nu a sesizat autoritățile menite să cerceteze și să ia măsuri. A fost un nou epi­sod de autovictimizare, după cel în care Dragnea se plângea că e vânat de "statul paralel", care vrea să-l aresteze, să-l elimine din viața publică. Adică, un fel de a spune: "Eu v-am bătut în Piață de v-am smintit, dar eu sunt cel lovit". Eu dau, eu mă vaiet; eu dau, eu plâng...
Și de ce i-ar vrea atâția răul lui Dragnea? Pentru că el luptă cu "cei care jefuiesc țara". Nu, zău? Păi, în ultimii 30 de ani, cel mai mult s-a aflat la putere PSD și tot el a dat cele mai mari tunuri, după cum o arată dezvăluirile de presă și dosarele din Justiție, precum și averile nemăsurate ale liderilor săi. Cică Dragnea e hărțuit pentru că se opune "statului pa­ra­lel". Cum, când el este cetățean de onoare al aces­tui "stat paralel"? Oamenii ăștia de la PSD cred că, dacă trântesc minciuni gogonate, lumea îi crede. Mulți i-au crezut o vreme, iar unii îi mai cred și azi, dar deja majoritatea se trezesc. Costul demagogiei PSD se simte tot mai acut și va fi plătit de electorat. Nu cred că va accepta să-l plătească la nesfârșit.

"PSD a devenit o sursă fantastică de inspirație pentru umorul românesc"

- Dragnea nu e singurul care se plânge că via­ța îi e în pericol. O fac și alți lideri PSD, parcă în­tr-o întrecere de partid...

- Da, pentru că demagogia e la fel de molip­si­toare ca pesta porcină - care, apropo, face ravagii în România, din pricina incompetenței și indolenței acestei guvernări. Drept care, a sărit și Darius Vâl­cov, consilierul penal al prim-ministrului Dăncilă, aducându-și aminte că, prin 2015, Cozmin Gușă a încercat să-l racoleze la KGB (desființat de vreo 30 de ani) și să-l pună premier al unei părți din PSD. Ac­țiunea s-ar fi petrecut tot într-un restaurant, de față cu mai multe persoane. Ceea ce ne prilejuiește o primă observație: ori erau toți de la KGB, ori KGB-ului i-a luat Dumnezeu mințile, de a încercat o racolare cu public, ori Vâlcov nu mai știe ce vor­bește. Această ultimă variantă a fost întărită de Vic­tor Ponta, care a spus că Dragnea și Vâlcov iau ace­leași droguri. Iar fostul premier știe ce spune, că doar se alimentează cu toții din aceeași sursă.
Cu astfel de scenarii, PSD a devenit o sursă fan­tastică de inspirație pentru umorul românesc. După ani de stagnare la cote mici, în timpul guvernelor Drag­nea nivelul bancului românesc a ajuns din nou la cel din timpul lui Ceaușescu. Ceea ce arată și o ase­­­mănare a celor două regimuri, mai evidentă de­cât orice declarație, cel puțin în privința prostiei ajunsă la putere. Problema este că noi ne amuzăm, dar sta­tele occidentale cu care suntem în relații apro­piate, nu. Să nu uităm că Viorica Dăncilă a tri­mis la Bru­xelles o scrisoare în care reclamă o "tentativă de lovitură de stat", pusă la cale de pre­șe­din­tele Klaus Iohannis cu sprijinul serviciilor se­cre­te interne.

"Din fericire, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, nu vrea suspendarea președintelui"

- Pentru PSD, orice critică este inadmisibilă, orice protest, inacceptabil, de vreme ce a preluat puterea legitim, prin vot.

- Asta trădează o gândire totalitară. În re­gi­mu­rile democratice, guvernele, oricât ar fi de legitime, mai și cad, dacă se abat de la programele lor și stâr­nesc revolta electoratului. E ca și cum un soț ar fi îndreptățit să se poarte rău cu soția sa, să o bată, să o umilească, să o țină înfometată, de vreme ce ea a spus "da" de bună voie. Mai există și divorț, dom­ne! În logica asta, faptul că PSD și-a dărâmat singur două guverne, Grindeanu și Tudose, înseamnă că a dat două lovituri de stat? Tot incitat de Iohannis, tot ajutat de serviciile secrete și tot plătit de Soros? Klaus Iohannis a și ieșit cu o declarație de bun simț: că PSD abuzează de victoria în alegeri pentru a ataca cetățenii, a ataca Justiția și a scoate România de pe calea europeană. De asemenea, a făcut mai mul­­te apeluri. La societatea civilă - să nu se lase descurajată. La Opoziție - să se unească, pentru că, este evident pentru toată lumea, nu are altfel nicio șansă să învingă PSD. Și, în sfârșit, un apel la PSD - să se debaraseze de această conducere nocivă. Ceea ce l-a făcut pe Dragnea să îl acuze pe Iohannis că a incitat la violență și că a încălcat Constituția, drept pentru care trebuie să fie suspendat. Din fe­ricire, Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, nu vrea suspendarea președintelui, nu din simpatie pen­tru Iohannis sau pentru că ar fi un apărător al sta­­tului de drept, ci din instinct de conservare. El știe că un astfel de gest ar pune capac, că n-ar mai putea scoate capul nicăieri în lume și că presupune cos­turi enorme pentru întreaga țară.

"Președintele Iohannis ar putea fi factorul coagulant al opoziției"

- În mod normal, unificarea forțelor anti-PSD nu se poate petrece decât în jurul PNL. Vrea însă PNL în unanimitate acest memers?

- Este o bună întrebare, căci în PNL sunt forțe antagonice, elemente din toate partidele existente vreo­dată în Parlament, interese obscure și tovărășii vi­novate. Iar felul în care s-a comportat în ultimii ani a slăbit foarte tare încrederea în el. Din păcate, nici celelalte forțe de opoziție, USR, PMP, sau Miș­carea lui Cioloș nu prezintă vreun punct de atracție, ca să preia inițiativa. Oricum, nu e sigur că Opoziția ar câștiga alegerile, nici dacă s-ar uni formal, căci cioc­nirile de orgolii și de interese ar putea să boi­co­teze unitatea ei. Dar ar fi o șansă, totuși. Au ne­voie rapid de un program clar, rațional și ofertant (precum a fost altă dată cota unică de impozitare de 16%) și de lideri convingători. Președintele Io­hannis ar putea fi, într-o astfel de ecuație, factorul coagulant, având în vedere că el are o poziție co­rectă în raport cu statul de drept, în interior, și o bună reputație externă, că e susținut deja, pentru un nou mandat, de către PNL și că n-au altul mai bun.