IOAN CĂLĂUZ - "La noi este locul în care «s-a copt» Unirea"

Otilia Teposu
Primarul localității Băsești, jud. Maramureș

Iorga și "Bătrânul nației"

- Satului pe care îl chivernisiți ca primar i se spu­ne și "Mica Romă" din Țara Codrului. De ce este considerată comuna aceasta drept a doua lo­­calitate din Transilvania, ca valoare spirituală pentru români, după Blaj?

- Sunt primar în Băsești din anul 1996, o lo­calitate care a aparținut pe vremuri de Sălaj, dar la ultima reorganizare teritorial-administrativă a fost alocată județului Maramureș. Există câteva obiec­tive în comună legate de persoana lui George Pop de Băsești, unul din marii corifei ai Unirii, care s-a născut aici. El a adunat în jurul lui toate forțele progresiste ale acelei perioade, acțiunile lor culminând cu Marea Adunare de la Alba Iulia, pe care el a prezidat-o și unde s-a votat Uni­rea din 1918. Marele patriot ardelean a locuit permanent în Băsești. Fiind președintele Partidului Național Român timp de 16 ani, tocmai în perioada premer­gătoare Marii Uniri, casa lui a devenit, oarecum neoficial, sediul partidului, fiind vizitat aici de ne­numărate personalități ale vremii. Întrea­ga diplo­mație a Unirii s-a purtat la Băsești, locul aces­ta de­venind astfel unul cu o mare încărcătură sim­bo­­lică. În vremea aceea, Bă­seștiul era doar un târ­gu­șor, ce-i drept prosper, avea șapte mori, ceea ce era mult pentru acea epocă, avea târg de ani­male, câteva clădiri cu etaj și mai multe prăvălii, "bolduri", cum li se spunea. În 1906, Nicolae Iorga îl vizitează la Băsești pe "Bă­trânul nației", și iată ce spune despre acel mo­ment: "În casa de la Băsești era, nu de puține ori, Gu­vernul Pro­vi­zoriu al Ardealului asuprit". George Pop de Băsești a pri­mit și găzduit în gospodăria lui mulți oameni im­portanți ai vremii, ade­vărați făuritori de istorie: Vasile Lu­­caciu, Ioan Rațiu, Iuliu Co­ro­ia­nu, Di­mitrie Com­șa, Petre Dulfu, Va­sile Gol­diș, Teodor Mihali, Iosif Vul­can, I.C. Brătianu, în calitate de prim- mi­nistru al Româ­ni­ei, Nicolae Titulescu, ministru de externe, Nicolae Filipescu, primarul Bucureștiului și fost ministru, generalul Traian Moșoiu, brav luptător în Primul Război Mon­dial, Vintilă Brătianu, ministru de război, Au­rel Cosma, Iancu Nistor și mulți alții. Oc­tavian Goga, la împlinirea a 5 ani de la stin­ge­rea lui Geor­ge Pop de Băsești, spunea într-o adu­na­re care a avut loc chiar aici, în sat: "E un capitol de istorie na­țio­nală în cripta de la Băsești. Epi­goni ai țării mele, mergeți la ea să învățați dra­gostea de neam". Toți acești oameni veneau la Băsești ca la "Mecca ro­mână". Da­că Blajul a fost cel care a dat "lu­mi­nă" în Ardeal, prin școlile sale deosebite, de un­de "a răsărit soarele românilor", cum spunea Ion Heliade Rădulescu, Băseștiul a fost locul în care "s-a copt" Marea Unire.
Corifeii Sălajului

- Localitatea Băsești este așezată la în­tâl­nirea județelor Maramureș, Sălaj, Satu Mare, o zonă în care se află și Bădăcinul lui Iuliu Ma­niu, Bobota natală a familiei Coposu, Bocșa lui Simion Băr­nuțiu. Am putea spune că acesta este tri­unghiul magic al luptei pentru păstrarea con­științei națio­nale a românilor transilvăneni.

- În Sălaj se discută despre "cei patru B", de la inițialele localităților în care s-au născut și activat corifeii luptei românilor pentru afirmarea ființei naționale. Simion Bărnuțiu s-a născut la Bocșa. El a fost părintele revoluției de la 1848, un adevărat "Moise al românismului", cum i s-a spus. La Bă­dă­cin s-a născut Iuliu Maniu, "Sfinxul de la Bă­dă­cin", cum îl numeau contemporanii, important om politic al primei jumătăți a sec. XX, mort în închi­soa­­rea de la Sighet. La Bobota a fost locul nașterii lui Corneliu Coposu, "Patriarhul demnității și onoa­­rei românești din ultimele decenii", iar la Băsești, a fost locul lui George Pop, "Bătrânul nației" sau "Ba­­dea George", cum îi spuneau cei mai mulți. Toate aceste localități sunt așezate într-un areal restrâns și au fost puncte de referință și de întâlnire pentru luarea unor decizii majore, pri­vitoare la istoria noastră. Toți acești corifei ai Să­lajului sunt descen­den­ții ge­nerației pa­șop­tis­te, formate în jurul Blajului. Sen­timen­tul național, conști­ința națională și mo­rala creștină, a­ces­tea au fost în­sușirile lor și ale tu­turor celor care au contribuit la crearea statu­lui național uni­tar român, desă­vâr­șit la 1 Decem­brie 1918.

Prima Gardă Națională

- În perioada di­nainte de 1918, Tran­silvania era sub do­minație ungurească. N-au existat con­strân­geri, ame­nin­țări?

- Mulți își ima­ginează că Unirea s-a în­făptuit odată cu sem­narea declarației de Unire de către cei 1228 reprezentanți veniți din toate zo­nele locuite de români. N-a fost așa. Până la pacea de la Trianon, unde au fost stabilite clar granițele noi, haosul era stăpân. Sediul președintelui Parti­dului Național Român de la Băsești a fost ținta atacurilor și jafurilor puse la cale de către hoardele lui Bela Kun. La începutul lunii noiembrie 1918, au fost atacate prăvăliile evreilor din comună și gospodăria lui George Pop de Băsești, căruia i s-au furat vitele și alte animale. A doua zi, el a con­vo­cat toți sătenii și i-a organizat într-o Gardă Na­țio­nală, în frunte cu preotul Alexandru Achim. Garda aceas­ta a primit apoi ajutor de la Cluj și astfel s-a putut asigura paza în comună, poșta, paza insti­tu­țiilor și a casei lui Geor­ge Pop de Băsești, sediul Par­tidului Național Ro­mân. Așadar, e important de notat faptul că s-a în­ceput organizarea admi­nis­trativă românească și că prima gardă națională din Ardeal a fost cons­ti­tuită la Băsești, în acei ani tulburi din perioada Unirii. Primul ei conducător a fost preotul greco-catolic Alexandru Achim, pu­bli­cist și rafinat om de cul­tură, care a fost de față când George Pop de Băsești și-a dat obștescul sfârșit.

Înmormântare cu gloanțe

- Care este astăzi soarta casei natale a tri­bu­nului de la Băsești? Cum se raportează locui­to­rii de azi ai Băseștiului la înaintași? Cum aș­tep­tați ani­versarea Marii Uniri?

- După moartea lui George Pop de Băsești, în februarie 1919, fiica lui, Elena Pop Hossu Longin, împreună cu soțul ei, Francisc Hossu Longin (și ei luptători de frunte pentru cauza națională) se mu­tă de la Deva, unde Francisc era avocat, la Bă­sești. Ei au administrat moșia familiei până în anul 1940. Elena Pop Hossu Longin moare cu puțin înainte de cedarea Ardealului de Nord către Un­ga­ria. Timp de patru ani, 1940-1944, până la re­venirea la "Patria Mamă", Băseștiul a fost ținta atacu­rilor hortiste. Casa a fost devastată, monu­men­tul ridicat în cinstea eroilor din primul Război Mon­dial a fost profanat. Nici după venirea comu­niș­tilor la putere lucrurile n-au stat mai bine, ei având mai multe motive ca să-l facă uitat cu totul pe George Pop de Băsești. Printre acestea ar fi ur­mătoa­rele: George Pop avea o avere considera­bi­lă, mii de iugăre de pământ, motiv pentru care a fost declarat chiabur și casa naționalizată, ajun­gând sediul C.A.P - ului, fierărie, depozit de în­grășăminte chimice, care au degradat foarte mult structura fundației. După moartea lui, președinția Partidului Național Român a fost pre­luată de Iuliu Maniu. În 1926, acesta fu­zionează cu Partidul Țărănesc al lui Ion Mihalache formând astfel Par­tidul Național Țărănesc, atât de urât de comuniști. În al treilea rând, George Pop de Băsești a fost greco-catolic, spunând adeseori că "dacă prin absurd, în lume, ar exista un singur greco-catolic, acela aș fi eu", prevestind oarecum teroarea care ur­ma să se abată asupra acestei biserici. Aceste mo­tive erau suficiente pentru ca numele lui Pop de Bă­sești să fie ținut în uitare, deși rolul lui în înfăp­tu­i­rea Unirii de la 1918 a fost covârșitor.
Cu mare greutate, după zeci de ani de inter­venții, audiențe, discuții, proiecte, drumuri la Bucu­rești, abia în anul acesta am obținut fonduri pentru restaurarea casei. Suntem foarte bucuroși că o vom putea reda circuitului turistic, alături de biserica de lemn, de cimitirul familiei George Pop de Băsești, de mânăstirea greco-catolică "Ador­mi­rea Maicii Domnului", ridicată pe colina de un­de trupele lui Bela Kun au deschis focul asupra cortegiului fu­nerar al marelui patriot. Vom face tot ce putem pentru a le pune în valoare și a le face cunoscute ge­nerațiilor tinere, care trebuie să știe adevărata istorie a țării în care s-au născut.

(Citiți reportajul "Bătrânul nației" - GEORGE POP DE BĂSEȘTI)