Întrebare de concurs: ce organ cântărește aproape două kilograme și are puterea să ne influențeze hotărâtor dispoziția - cu alte cuvinte, să decidă dacă înclinăm să fim optimiști sau mai degrabă pesimiști? Dacă ne simțim mereu temători sau relaxați și mulțumiți? Însă și dacă ne păstrăm fără efort silueta suplă sau dacă trebuie să ducem o luptă continuă cu kilogramele în plus? Cine s-a gândit la creier are dreptate, dar numai în parte. Căci în ultimul timp, atenția oamenilor de știință s-a îndreptat către o altă zonă a corpului, la rândul ei capabilă să funcționeze ca pupitru de comandă al emoțiilor, greutății corporale optime și comportamentului social: intestinul împreună cu flora intestinală, deci cu cele peste 100 miliarde de bacterii, care își duc viața în abdomenul nostru.
Biologia moleculară întrebuințează termenul de "microbiom", pentru a denumi ecosistemul format din totalitatea bacteriilor care trăiesc în interiorul tractului digestiv. Dacă până nu demult li se atribuia numai rolul de participante la digestie, în prezent, cercetătorii le privesc ca pe un organ-cheie, realmente determinant pentru condiția noastră fizică și psihică. "Bacteriile din intestin influențează starea de sănătate într-o măsură mult mai mare decât s-a știut până acum", afirmă ei.
Un ecosistem cu o populație numeroasă
Specialiștii au ajuns deja la concluzia că flora intestinală reprezintă un fel de superorgan. Într-adevăr, știința n-a descoperit încă un alt ecosistem cu o populație atât de numeroasă precum cel din colonul nostru. Sinuozitățile intestinului adăpostesc microorganisme unicelulare, al căror număr îl depășește de zece ori pe acela al celulelor din care ne este alcătuit organismul. În această comunitate uriașă de bacterii, geneticienii au identificat circa 1000 de tulpini microbiene diferite: fiecare om posedă între 200 și 500 de specii, asociate într-o configurație strict individuală. Greutatea totală a acestei biomase se apropie de 2 kilograme, fiind așadar mai mare decât a creierului.
Autismul, depresia și durerile cronice au de-a face cu flora colonului
Este în general cunoscută funcția de auxiliar în procesul digestiei pe care o îndeplinesc cu conștiinciozitate aceste bacterii: ele desfac fibrele conținute în cerealele integrale, fructe și legume, în componente ce pot fi apoi asimilate ușor de organism. Totodată, microbii ne sunt de folos și ca parteneri de antrenament ai sistemului imunitar, împiedicând proliferarea în intestin a germenilor patogeni. Însă "obiectul lor de activitate" este mult mai extins, după cum o arată studiile realizate în ultima perioadă. Experimentele efectuate mai întâi pe animale de laborator, iar după aceea cu participarea unor subiecți umani, au pus în evidență faptul că sistemul nervos se numără printre principalii beneficiari ai unei flore intestinale echilibrate. "De exemplu, când distrugem microbiomul intestinal al șoarecilor prin administrarea unor antibiotice puternice, se constată că animalele își uită anumite deprinderi deja formate. Sugarii cărora li se dau timp de mai multe luni bacterii lactice dezvoltă mai rar, atunci când ajung la vârsta școlară, autism și sindrom al deficitului de atenție. Iar prin transplantul de microbiom intestinal de la o persoană sănătoasă la un pacient cu scleroză multiplă se obține un regres evident al bolii", explică specialiștii. Există, așadar, indicii clare că unele afecțiuni cum sunt autismul, depresia și durerile cronice au de-a face cu flora colonului. De aceea, oamenii de știință se simt îndemnați să cerceteze dacă bacteriile intestinale nu sunt de asemenea implicate într-o serie lungă de patologii diverse, începând cu astmul și alergiile și mergând până la obezitate și diabet.
Marele centru terapeutic din abdomen
Dar cum reușesc chiriașii minusculi din intestin să se amestece în ceea ce se petrece în atâtea alte zone ale organismului? Secretul este următorul: cele 100 miliarde de bacterii țin în funcțiune, în abdomenul nostru, o adevărată fabrică de principii bioactive extrem de utile. "Ele produc pe bandă rulantă mediatori chimici, vitamine, acid lactic, substanțe cu efect antiinflamator și alți compuși, care își exercită influența asupra sistemului imunitar, a greutății corporale și a confortului psihic", subliniază cercetătorii. În același timp, microorganismele intestinale micșorează riscul de declanșare a bolilor civilizației moderne, cum sunt alergiile, astmul bronșic, obezitatea sau diabetul de tip 2, provocate de diferite procese inflamatorii insidioase.
Alimentația reprezintă de departe cel mai important factor ce reglează structura microbiomului intestinal
Studierea florei intestinale se află deocamdată într-o fază de început, încă nu s-au găsit dovezi pentru toate conexiunile presupuse de oamenii de știință. Însă un lucru pare a fi deja de necontestat: cu cât populația bacteriană din tractul digestiv prezintă o diversitate mai mare, cu atât ea este mai valoroasă pentru purtător, căruia îi asigură sănătatea și îi menține o siluetă suplă. Iar dacă ne întrebăm prin ce modalitate se poate favoriza o asemenea multitudine de tulpini microbiene, răspunsul e simplu și fără echivoc. "Alimentația reprezintă de departe cel mai important factor ce reglează structura microbiomului intestinal", spun medicii. Felul de mâncare preferat al microorganismelor din tubul digestiv constă în așa-numitele prebiotice. Acestea sunt fibre vegetale solubile, fermentabile, care nu se digeră în stomac, ci trec mai departe intacte și servesc drept hrană bacteriilor prietenoase din intestin, ajutându-le să prospere și să se înmulțească. Astfel de fibre se găsesc în unele rădăcinoase mai speciale, ca topinamburul sau păstârnacul, dar și în leguminoase, în fulgii de ovăz, pâinea de secară, orez, cartofi, sparanghel, ceapă, usturoi și praz. Tot ce ne rămâne de făcut este să le introducem în dieta noastră zilnică.
Atenție la medicamente!
Sportul și, în general, mișcarea practicată cu consecvență au și ele un efect benefic de consolidare a microbiomului. Totodată este deosebit de importantă administrarea prudentă a medicamentelor. Cel mai mare pericol pentru echilibrul florei intestinale îl reprezintă antibioticele. Ele omoară nu numai bacteriile patogene, ci și pe cele necesare organismului. În special preparatele cu spectru larg de acțiune nimicesc flora pe termen lung. Cine urmează un tratament cu antibiotice - din păcate, inevitabil în anumite situații - trebuie să știe că va dura jmătate de an sau chiar mai mult, până când ecosistemul bacterian se va reface după acest atac devastator.
Însă nu doar antibioticele, ci și alte medicamente pot dăuna florei intestinale, de exemplu antireumaticele nesteroidiene ca Ibuprofenul sau acidul acetilsalicilic, preparatul Metformin destinat diabeticilor sau substanțele ce neutralizează aciditatea gastrică. Persoanele pe care problemele de sănătate le obligă să-și administreze astfel de medicamente ar trebui să ia concomitent măsuri pentru a susține echilibrul florei lor intestinale. Concret, să-și asigure un aport corespunzător de tulpini microbiene utile, sub forma probioticelor din meniul zilnic.
Bacterii lactice pentru o floră intestinală sănătoasă
Alături de prebioticele amintite anterior - acele fibre vegetale ce servesc ca sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestin, stimulându-le dezvoltarea - probioticele formează al doilea grup important de prieteni ai tractului digestiv. Din el fac parte alimente cum ar fi iaurtul natural, fără adaos de zahăr și aditivi, laptele bătut, kefirul, varza murată, borșul sau băutura preparată din ciuperca numită kombucha. Acestea conțin miliarde de bacterii lactice (lactobacili sau bifidobacterii), dar și alte microorganisme care, odată ajunse în intestin, desfășoară acolo o activitate foarte utilă. Ingerați cu regularitate, acești germeni valoroși se stabilesc și proliferează în intestin, unde refac echilibrul microbiomului, consolidează bariera intestinală, stimulează sistemul imunitar și împiedică proliferarea a numeroase specii de agenți patogeni, responsabili pentru infecțiile gastrointestinale. Unele tulpini microbiene probiotice sunt recomandate pentru utilizarea în terapii țintite contra unor afecțiuni cronice, ca de pildă constipația sau migrenele. Liniile directoare, elaborate de autoritățile din domeniul medical, prevăd chiar și administrarea de suplimente cu culturi bacteriene vii, sub forma unor pulberi încapsulate. De reținut însă că, pentru a asigura supraviețuirea acestor bacterii, este important ca suplimentele respective să conțină și prebiotice.
Totuși, celor care nu suferă de boli foarte grave, le sunt de ajuns leacurile din cămară și din rafturile supermarketurilor: fiecare înghițitură de iaurt, kefir și varză murată adaugă microbiomului nostru încă un grup numeros de microorganisme prielnice sănătății, iar fulgii de ovăz sau legumele din familia cepei aprovizionează flora intestinală existentă cu o hrană concentrată, necesară dezvoltării și înmulțirii ei. Și aici, ca în multe alte situații, deprinderile alimentare corecte reprezintă cel mai bun tratament. Căci am putea oare despărți alimentația de digestie?
Vindecare cu bacteriile "bune"
La afecțiuni cum sunt diareea, constipația, crampele abdominale, migrenele și alergiile, poate fi de mare ajutor administrarea țintită de culturi probiotice. Aceste microorganisme vii colonizează intestinul, întăresc apărarea naturală a organismului și elimină din tubul digestiv germenii patogeni. Studiile arată că preparatele cu bacterii probiotice scad cu până la două treimi riscul de declanșare a unei diarei grave. Pentru a se asigura că un număr cât mai mare din viitorii locuitori ai intestinului vor trece nevătămați prin stomac, rezistând la acțiunea sucurilor gastrice, producătorii aleg bacterii deosebit de robuste, de obicei din categoria lactobacililor și a bifidobacteriilor, pe care le înglobează în produsele lor, care pot fi soluții buvabile, însă cel mai adesea sunt capsule cu pulberi. Unele preparate combină mai multe tulpini microbiene diferite, câteodată chiar și 15-16, ceea ce ajută flora intestinală să se regenereze mai rapid, de exemplu după un tratament cu antibiotice. O imunitate mai bună și un plus de energie pentru celule se poate obține cu anumite concentrate lichide, provenite din legume sau fructe, care au fost supuse unui proces de fermentare de mai multe săptămâni, în prezența bacteriilor lactice. Pe lângă ingerarea directă a microorganismelor probiotice, există însă și posibilitatea de a consolida coloniile de bacterii deja prezente în intestin. Fibrele alimentare constituie pentru ele sursa necesară de energie care le susține dezvoltarea.
Important de știut: cei ce doresc să utilizeze probioticele ca terapie pentru anumite afecțiuni ar trebui să se consulte mai întâi cu medicul, deoarece proprietățile diverselor microorganisme probiotice sunt parțial diferite. Din acest motiv, gastroenterologii fac recomandări individualizate, de pildă, pacienților cu sindrom de colon iritabil, căci unii dintre ei suferă de diaree cronică, iar alții de constipație.
Fermentarea alimentelor - o tendință sănătoasă în bucătărie
Legumele murate au o acțiune benefică în intestin. Folosită de pe vremea străbunicii, metoda de a prelungi durata de valabilitate a alimentelor prin conservarea lor la borcan, în saramură, este apreciată și în zilele noastre. Mai ales acum, toamna, multe gospodine harnice își așează în cămară rezerva de murături pentru iarnă. Dar și bucătarii-șefi ai restaurantelor cu pretenții au redescoperit legumele acrite prin fementare, iar bloggerii de profil le comentează în articolele lor.
Această tendință gastronomică nu avantajează numai papilele gustative, ci și digestia. Castraveții sau gogoșarii murați oferă tubului digestiv crudități mai ușor de procesat, fiindcă țesutul celular a fost deja parțial prelucrat de microorganisme, care au transformat amidonul și zaharurile din legume în acid lactic. Și încă un punct pozitiv: legumele fermentate, care n-au fost fost supuse niciunui tratament termic, furnizează organismului prebiotice, iar acestea hrănesc flora intestinală.
Iată o rețetă de fermentare rapidă. Curățați și spălați legumele, iar după aceea tăiați-le în bucăți, dați-le pe răzătoare sau mărunțiți-le într-un chopper. Puneți-le apoi în borcane și turnați peste ele o soluție salină. Vor fi gata în câteva zile.